18.10.

2020

Cap. 3. Practici și dileme etice

• Din punct de vedere logic, dilema este un raţionament

care pune două alternative, dintre care trebuie aleasă
una.
• Conceptul îşi are originea în limba greacă (gr. dis – doi,
lemma – argument).
• Astfel, esenţa dilemei constă în conflictul între cele două
argumente sau opţiuni de rezolvare.
• Cuban (1992) defineşte dilema ca pe situaţie complicată
care presupune conflictul între opţiuni valorice în egală
măsură preţuite şi care nu poate fi pe deplin rezolvată.

1
 18.10.2020

• În studiile de psihologie morală, o dilemă morală se

doreşte a fi o expunere scurtă a unei situaţii care implică
un conflict moral între două acţiuni, principii, valori sau
comportamente. Agentul acţiunii simte că este tras în
direcţii contrare de temeiuri morale rivale şi este
conştient de incompatibilitatea celor două direcţii
posibile de acţiune (Christensen şi Gomila 2012).
• Pus în faţa conflictului, participantul la studiu este invitat
să indice calea de acţiune pe care o consideră corectă.
• Sau este adus în situaţia de a concede, prin judecata care
i se cere, aderenţa la un principiu sau altul de acţiune.
• Sau să exprime preferinţa pentru o valoare din cele două
aflate în conflict în situaţia descrisă.
3

• Mureşan (2010): o dilemă etică este un conflict a două datorii

la fel de valabile, dar care, într-o anumită situaţie, nu pot fi
respectate împreună.
• Pentru McConnel (2010), caracteristicile definitorii ale unei
dileme morale sunt următoarele:
(1) agentul este pus în faţa a două (ori mai multe) acţiuni în mod
egal necesare;
(2) agentul poate duce la îndeplinire doar una dintre cele două
(sau mai multe) acţiuni; în concluzie, agentul nu poate
finaliza ambele acţiuni (ori toate acţiunile).
• Dilema etică este un impas sau obstacol generat de conflictul
a două principii etice cu importanţă egală pentru subiect, şi
care nu pot fi respectate concomitent (Ghiațău, 2015).

2
 18.10.2020

Studiu de caz
• Dilema macazului
• Un vagon rulează scăpat total de sub control. În calea sa se află 5 oameni
care au fost legaţi de șină de un răufăcător. Din fericire, există un macaz și
o linie ocolitoare, dar pe care e un alt om legat de șină. Știi că numai de
tine depinde soarta acestor oameni. Vei schimba macazul? Dacă nu faci
nimic, trenul va ucide 5 persoane. Dacă schimbi macazul va ucide una și
cinci vor fi salvate. E moral să ucizi o persoană pentru a salva cinci?
(persoana e nevinovată și nu și-a dat acordul să fie sacrificată). (the
switch dilemma1).
• Dilema pasajului de cale ferată
• Un vagon ameninţă să ucidă 5 oameni. Tu stai pe pasajul de cale ferată,
deasupra liniilor, alături de o persoană străină grasă. Dacă o împingi pe
linii, corpul său va opri trenul, salvând viaţa celor cinci persoane. Corpul
tău, fiind firav, nu va opri trenul. O vei împinge? E moral să ucizi o
persoană pentru a salva cinci? (persoana e nevinovată și nu și-a dat
acordul să fie sacrificată).

• Viziunea poate cea mai comună despre datoria morală

fundamentală a omului de știință este surprinsă bine în
butada atribuită lui Aristotel de un biograf: „Mi-e prieten
Platon, dar mai prieten mi-e adevărul”.
• Contextul științei de azi pune însă în dificultate această
viziune tradițională.
• Atât cadrul instituțional (cercetarea este dependentă de
finanțarea publică, iar societatea cere în mod legitim
transparență și responsabilitate), cât și impactul
rezultatelor (care pot produce enorm de mult bine, dar și
enorm de mult rău) ne conduc înspre o reexaminare a
problemei. (Socaciu, 2018)

3
 18.10.2020

Cercetarea cu utilizări duale (civile și militare –

dual-use research)
• Dilema dublei utilizări „este o dilemă etică deoarece
se referă la promovarea binelui în contextul unui
potențial de a face rău (...). Este o dilemă etică
pentru cercetător nu pentru că el sau ea ar urmări
altceva decât binele; în mod tipic, cercetătorul nu
urmărește să producă vreo vătămare. Mai degrabă,
dilema apare pentru cercetător datorită unor acțiuni
potențiale ale altora” (Miller și Selgelid, 2008)

Studiu de caz
• În anii 1990, Australia se confrunta cu o populație de șoareci scăpată de sub
control, cu costuri majore pentru economia australiană. Metodele tradiționale
de control al populației de dăunători nu dădeau rezultate. Doi biologi de la
Universitatea Națională din Canberra, Ronald Jackson și Ian Ramshaw, au
demarat o cercetare pentru a găsi o metodă biologică mai eficientă. Ipoteza lor
a fost că inserând gena IL-4 în virusul variolei la șoareci, indivizii infectați vor
deveni sterili, prevenind înmulțirea. Cercetarea a obținut toate avizele, atât de
la Comisia de etică a cercetării în universitate, cât și de la autoritatea națională
de reglementare pentru tehnologia genetică. Spre surpriza cercetătorilor,
rezultatul a fost o nouă tulpină de virus, extrem de agresiv și contagios și, mai
ales, letal chiar și pentru șoarecii care fuseseră vaccinați împotriva variolei.
Într-un interviu ulterior, Ramshaw povestește că senzația sa de atunci era că se
afla într-un film de science-fiction. După ezitări și multe consultări (inclusiv cu
notificarea armatei australiene care, spune Ramshaw, nu a avut nici un
răspuns), echipa a decis să publice rezultatele (Jackson et al., 2001). Reacțiile
critice au apărut imediat, în urma unui articol de presă din New Scientist
(Nowak, 2001), reproșul principal adus echipei fiind acela că ar fi trebuit să se
abțină de la publicare, dat fiind potențialul distructiv uriaș al virusului (care ar
fi putut fi, de exemplu, transformat într-o armă pentru bioterorism).

4
 18.10.2020

Întrebări
– Ar fi trebuit echipa să se abțină de la publicarea
rezultatelor?
– Se poate argumenta că orice cercetare este potențial
cu utilizare duală? Dacă nu, unde tragem linia de
demarcație?
– În ce măsură ar putea fi cercetătorii responsabili de
acțiunile unor terțe părți?

Experimentele înșelătoare (deceptive

experiments)
• Ca regulă generală, cercetările derulate asupra unor subiecți
umani trebuie să se supună unor proceduri extrem de stricte
privind obținerea consimțământului informat.
• Atrocitățile comise de medicii naziști în cercetările asupra
deținuților din lagăre, cât și practicile scandaloase întâlnite în
unele studii derulate în țări democratice (ex. „cazul Tuskegee”
– in SUA studiu derulat 1932-1972 - celor 400 de barbati
infectati cu sifilis le-a fost interzis tratamentul pentru a
observa efectele pe termen lung ale acestei boli), au dus la
acceptarea aproape universală a acestei reguli, ca mijloc de
prevenire a abuzurilor.

10

5
 18.10.2020

• Există însă excepții admise de la regula consimțământului

informat.
• Printre cele mai discutate și problematice sunt cele
justificate prin faptul că informarea ar afecta validitatea
științifică a rezultatelor studiului.
• Există două tipuri de situații: cele în care sunt omise din
informare elemente esențiale cu privire la studiu (ca în
cazul cercetărilor asupra unor efecte de tip placebo sau
nocebo) și cele în care cercetătorii îi induc în eroare în
mod activ pe subiecți (folosite pe scară largă în științele
comportamentale).

11

• Ce facem atunci când, în activitatea noastră de cercetare, ne

aflăm în fața unei dileme morale cu privire la admisibilitatea
obiectivelor sau a tehnicilor de cercetare?
• Este foarte probabil ca, în comunitatea noastră epistemică, să
existe persoane care au întâmpinat dificultăți similare și cărora
le putem cere o părere.
• Dacă suntem studenți, este foarte probabil să găsim astfel de
persoane printre profesori.
• Există ghiduri de etică pentru cercetare
• Cereți o opinie și un aviz de la Comisia de etică a cercetării!
• Cel mai important lucru: problemele etice se „rezolvă” prin
documentare, discuție și reflecție

12

6
 18.10.2020

Teme de reflecție
• Bogdan are responsabilitatea de a angaja pe cineva în firma
lui.
• Prietenul său Paul a aplicat și este calificat, dar altcineva pare
chiar mai calificat.
• Bogdan vrea să-i dea slujba lui Paul, dar se simte vinovat,
crezând că ar trebui să fie imparțial.
• Aceasta este esența moralității, își spune el inițial.
• Această credință este, totuși, respinsă, deoarece Bogdan
hotărăște că prietenia are o importanță morală care permite,
și poate chiar necesită, parțialitate în anumite circumstanțe.
• Deci dă slujba lui Paul. A avut dreptate?

13

1. Ai un coleg, dintr-un an mai mic, care are dificultăți în a

înțelege cerințele și tema unei lucrări de seminar, riscând
astfel o notă foarte proastă. Situația sa materială nu este
deloc bună, iar o medie scăzută l-ar pune în postura de a
risca pierderea bursei sau a locului în cămin. Tu ai absolvit
deja respectivul curs cu notă maximă și a fost unul dintre
preferatele tale. Prin urmare îți ajuți colegul, prin discuții și
sugestii de lectură, să înțeleagă mai bine materia și, astfel,
să scrie o lucrare mai bună.

14

7
 18.10.2020

2. Ai un coleg, dintr-un an mai mic, care are dificultăți în a

înțelege cerințele și tema unei lucrări de seminar, riscând
astfel o notă foarte proastă. Situația sa materială nu este
deloc bună, iar o medie scăzută l-ar pune în postura de a
risca pierderea bursei sau a locului în cămin. Tu ai absolvit
deja respectivul curs cu notă maximă și a fost unul dintre
preferatele tale. Prin urmare, decizi să îți ajuți colegul,
oferindu-i lucrarea ta din anii trecuți, pe care să o predea la
seminar ca fiind a sa. Probabil va lua o notă mai bună (să
zicem, de pildă, că profesorul de la seminar s-a schimbat
între timp, deci șansele să fie sesizată problema sunt mici).

15

• Intuitiv, probabil că cei mai mulți dintre noi vom spune că

în prima situație acțiunea ta ar fi una morală, pe când în a
doua situație una imorală.
• Totuși, ar putea replica cineva, nu sunt cele două acțiuni
similare în mod semnificativ din punct de vedere moral?
• Nu ai dovedit în ambele situații solidaritate și capacitatea
de a ajuta pe cineva în mod altruist și dezinteresat?
• Dificultatea aici pare să provină din faptul că o acțiune va
fi imorală dacă încalcă o cerință sau regulă morală anume,
chiar dacă reprezintă o realizare a altora.
• Discutați diferențele relevante între cele două cazuri.

16