04.12.

2020

Cap. 8. Comportamente contraproductive.

Conflict de interese. Munca in echipă

Publicarea sau comunicarea rezultatelor cercetării

• Colectivul de autori (al publicațiilor, comunicărilor) se
stabilește ținând cont de următoarele aspecte:
– sunt cercetători/studenți, masteranzi, doctoranzi care s-au
implicat activ în toate fazele cercetării:
– au participat la etapele de concepere, proiectare și
realizare a cercetării;
– au contribuit la analiza şi/sau interpretarea rezultatelor
cercetării;

1
 04.12.2020

Publicarea sau comunicarea rezultatelor cercetării

– au contribuit la elaborarea primară a manuscrisului,
sau analiza critică a acestuia şi îmbunătăţirea
substanţială a conţinutului ştiinţific;
– au ajutat la finalizarea articolului ştiinţific.
• Autorii aceluiaşi produs ştiinţific sunt cu toții
responsabili pentru corectitudinea lui.

Ordinea nominalizării autorilor unui articol

– conform contribuţiei acestora, în ordine descrescătoare;
– în ordine alfabetică, în cazul în care autorii au contribuții
relativ egale;
– prim-autor – responsabil cu colectarea şi analizarea
datelor şi redactarea primei versiuni a articolului;
– autor de corespondență – coordonatorul grupului, cel
care va purta corespondența cu editorii, referenții etc., în
scopul publicării (Voinea, 2018)
4

2
 04.12.2020

Ordinea autorilor
• In unele ţări (sau instituţii) “şeful” este intotdeauna
primul,
• În altele “seful” este ultimul in lista autorilor.
• In majoritatea cazurilor se incearcă reflectarea
contribuţiei fiecărui autor prin ordinea din listă.
• Unele grupuri de cercetare inşiră autorii in ordinea
alfabetică [dar nici aceasta nu pare a fi soluţia cea mai
bună].

Aspecte care nu respectă etica cercetării

– neincluderea în colectivul de autori a unor
persoane care au lucrat efectiv în proiect;
– includerea unor persoane (de obicei de
notorietate) fără știrea acestora, pentru a crește
artificial valoarea articolului;
– trecerea “din oficiu” în colectivul de autori a
șefilor (de departamente, de secții etc.) fără ca
aceștia să își fi adus contribuția la realizarea
cercetării;
– publicarea unor lucrări efectuate de studenți,
masteranzi, doctoranzi, fără știrea acestora și fără a
li se recunoaște meritele.
6

3
 04.12.2020

Obligațiile autorilor și co-autorilor unui articol științific

– să aplice standardele referitoare la managementul
calităţii în domeniul cercetării;
– să respecte regulile de etica cercetării.
• Autorii au o responsabilitate comună în privinţa
rezultatelor cercetării.
• Autorii au responsabilitatea de a citi integral
manuscrisul înaintea publicării

• ”Calitatea de autor sau co-autor revine numai

persoanelor care au avut o contribuţie substanţială
la cercetare, realizând unele dintre următoarele
activități:
– conceperea şi realizarea cercetării sau culegerea
datelor, realizarea unor determinări, efectuarea unor
experimente, ori analiza şi interpretarea datelor;
– redactarea articolului sau revizuirea lui critică din
perspectiva conţinutului;
– aprobarea versiunii finale a lucrării ştiinţifice care
urmează să fie transmisă spre publicare” (Voinea,
2018).
8

4
 04.12.2020

Munca în echipă
• Nu există reţete universale care să conducă echipa fără greş la realizarea
obiectivelor ei cu costuri minime
• Sarcinile echipei trebuie formulate clar, în termeni care să permită
cuantificarea performanţei
• Marcarea fiecărei reuşite, a fiecărui eveniment contribuie la manifestarea
sentimentului de apartenenţă, mândrie şi la coeziunea echipei.
• Înregistrarea unui eşec reprezintă un prilej de analiză şi de corectare a
proceselor de adoptare a dciziei; în acest caz nu se caută vinovaţii ci
cauzele eşecului.
• A întreba cum s-a întâmplat este mai profitabil decât a întreba cine a greşit
(Stanciu & Ionescu, 2004).
9

Munca în echipă
• Conflictul între membrii unei echipe poate fi un lucru rău, când
este personalizat, dar poate fi şi bun, când este un conflict de
opinii.
• Normele unui comportament de echipă considerat acceptabil:
– implicare,
– ascultare activă şi comunicare,
– respectarea nevoilor, sentimentelor şi drepturilor celorlalţi
– împărtăşirea experienţei

10

5
 04.12.2020

Munca în echipă
• Comportament inacceptabil:
– acordarea priorităţii nevoilor personale în
detrimentul celor colective;
– atitudine ultimativă şi intimidarea celorlalţi;
– reacţie negativă la tendinţa de schimbare;
– judecarea altora fără discernământ.

11

Comportamente distructive ale membrilor echipei

• atacarea personalităţii;
• a fi de acord cu toţi, în toate ocaziile;
• a fi inconsecvent;
• schimbarea frecventă a subiectului discuţiei,
• distragerea atenţiei celorlalţi;
• sporovăiala,
• plângerile;
• critica generalizată;
• manifestarea furiei;
• atitudinea dominatoare;
12

6
 04.12.2020

Comportamente distructive ale membrilor echipei

• întreruperea discuţiei începute pentru a vorbi la telefon;
• luarea deciziilor fără consultarea echipei;
• absenţa repetată de la şedinţe/întâlniri;
• nefinalizarea sarcinilor;
• lipsa de responsabilitate;
• sustragere de la adoptarea deciziilor;
• utilizarea stereotipiilor şi lipsa unui orizont larg;
• utilizarea abuzivă a cuvântului „trebuie“

13

Comportamente contraproductive
• comportamentul abuziv faţă de alţii,
• agresivitatea fizică şi verbală,
• efectuarea incorectă a muncii în mod intenţionat,
• sabotajul,
• furtul,
• absenţele,
• întârzierile

14

7
 04.12.2020

Prezentarea de către un student a unei teme ca fiind personală

este un comportament incorect în cazul în care:
• În totalitate sau parțial este rezultatul unei colaborări
neautorizate cu altă persoană / persoane;
• Este plagiat datorită unei colaborări necorespunzătoare în
timpul muncii în echipă;
• Este produsul a doi sau mai mulți studenți care lucrează fără
aprobarea profesorului;
• Este o formă de înșelăciune academică când ea este aceeași
sau foarte asemănătoare cu cea a unui alt student.
15

Colaborarea acceptabilă
• Este necesar ca studenții să discute întotdeauna cu profesorii cu
privire la așteptările lor în ceea ce privește colaborarea și / sau
munca în grup. Așteptările profesorilor privind colaborarea pot
diferi de la un curs la altul.
• Se consideră colaborare acceptabilă:
– Munca în echipă care urmează în mod clar instrucțiunile cursului
– Studierea împreună pentru o înțelegere mai bună a materialului
cursului, conceptelor de la cursuri etc.
– Împărtășirea rezultatelor cercetării sau discutarea materialelor
cursurilor cu alți colegi și recunoașterea contribuției acestora

16

8
 04.12.2020

Colaborare inacceptabilă
• Munca în echipă atunci când munca de grup nu a fost
aprobată de către profesor
• Împărțirea secțiunilor dintr-o sarcină sau proiect între mai
mulți cursanți și prezentarea ei ca o lucrare a unui student
• Împărțirea inegală a sarcinilor pentru munca în echipă, în
cazul în care unii studenți fac cea mai mare parte a muncii,
în timp ce alții fac foarte puțin

17

Conflicte de interese
• Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei
include o definiţie a conflictului de interese pentru funcţionarii publici în
articolul 13:
• Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes
personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor
sale oficiale cu imparţialitate si obiectivitate.
• Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu
pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru
prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care funcţionarul public a
avut relaţii politice sau de afaceri.

18

9
 04.12.2020

TIPURI DE CONFLICTE DE INTERESE

• potenţial - în situaţia în care un oficial are interese personale
de natură să producă un conflict de interese dacă ar trebui
luată o decizie publică
• actual - apare în momentul în care oficialul este pus în situaţia
de a lua o decizie care l-ar avantaja sau care ar avantaja un
apropiat de-al său sau un partener de afaceri
• consumat - în care oficialul public participă la luarea deciziei
cu privire la care are un interes personal, încălcând
prevederile legale

19

DIFERENŢA ÎNTRE CONFLICTE DE INTERESE ŞI

INCOMPATIBILITĂŢI:
• Dacă, pentru existenţa unui conflict de interese persoanele publice trebuie
să ia o decizie care să influenţeze un interes personal, pentru a se afla într-
o situaţie de incompatibilitate un oficial public nu trebuie să ia nicio
decizie, fiind suficient faptul că exercită concomitent două sau mai multe
funcţii al căror cumul este interzis de lege.
• Exemplu de conflict de interese:
Primarul A din oraşul X semnează un contract cu firma soţiei sale. Un alt
exemplu este organizarea unei licitaţii de către Consiliul Judeţean B la care
participă şi câştigă firma fratelui preşedintelui consiliului.
• Exemplu de incompatibilitate:
Viceprimarul X exercită în acelaşi timp şi calitatea de funcţionar public sau
angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia
20

10