SUBIECTE EXAMEN EIA 2020

1. Definiti conceptul „cercetare stiintifica”;

Reprezinta un proces de investigatie sistematica, pentru dobandirea de noi
cunostinte, pentru interpretarea unor teorii
2. Cine are rolul de sinteză și coordonare în aplicarea strategiei și Programului de
Gurvernare în domeniul educației, formării profesionale și cercetării științifice în
Romania?
Ministerul Educatiei Nationale
3. De ce este necesară cercetarea stiintifica?
Pentru rezolvarea unei probleme, progresul economic, castogarea unui venit,
realizarea unei lucrari de diploma
4. Care sunt funcțiile didactice universitare?
Asistenti – cercetator grad 1
Lectori / sef lucrari – grad 2
Conferentiari universitari – grad 3
Profesori – grad 4

5. Care sunt funcțiile de cercetare ştiinţifică ?

6. Definiti notiunea de „ Cercetare Teoretica” (fundamentala)
Se bazeaza pe activitati teoretice. • Se bazează pe activități experimentale sau
teoretice desfășutate pentru dobândirea unor cunoștiințe fără a se baza pe
aplicarea lor imediată.
7. Definiti notiunea de „ Cercetare Aplicativă”
Investigatie realizata pentru dpbandirea unui obiectiv practic. • Este o
investigație originală desfășurată pentru dobîndirea de cunoștiinț e în vedera
unui obiectiv practic, specific.
8. Ce condiţii trebuie să îndeplineasca cercetarea ştiinţifică?

 Obiectivele si scopul cercetarii sa fie clar definite

 Planul activitatii de cercetare sa fie intocmit astfel incat sa duca la
atingerea obiectivelor
 Datele sa fie verificate pentru corectitudine
 Metode adecvate de analiza a datelor iar analiza sa fie corecta
 Concluziile cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele analizei fac trimitere la
obiective si scop
 Cercetatorul: competent si onest
9. Etapele ştiinţifică ?
Se alege tema de cercetare
Derularea cercetarii
Se demareaza redactarea lucrarii pe baza cercetarii stiintifice

10. Care sunt criteriile folosite în alegerea domeniului si a temei de licenţă?\

•Daca domeniul intereseaza cercetatorul
•Daca o anumita tema, in cadrul domeniului, prezintă interes pentru cercetator
Competenta cercetatorului in acel domeniu/tema
17
 •Daca tema este cercetabila/viabila: poate avea solutii, daca exista resurse de timp
(amploarea temei), personal de cercetare (ex. documentarist, statistician, laborant)
si bani
•Noutatea/originalitatea: daca a mai fost cercetata si care este stadiul, respectiv
care sunt rezultatele, la ce constatari s-a ajuns.
11. Care sunt aspectele care ar trebui evitate în cazul cercetarii ştiintifice?
•teme mult batatorite (overdone), unde nu se poate aduce nimic nou (a reinventa
roata sau apa calda)
•teme foarte controversate, care pot conduce la abordari riscante si cu riscul
neacceptarii rezultatelor
•formularea foarte vaga si larga a temei (totul), dar si una prea ingusta (nimic): o
parte mai mică (tema) din una mai mare (domeniul); pornind de la ceva mai larg,
intins, sa fie posibila restrangerea cercetarii la o tema fezabila, care sa permita o
adancire si o anumita contributie originala. Deci, se pune problema dimensiunii
temei.
12. Enumerati potenţiale surse si modalitati de alegere a temei de cercetare ştiinţifică;
•Lectura in domeniul respectiv (carti, articole in reviste de profil, referinte etc.)
•Consultare ex. profesorul din domeniul respectiv, colegii, cercetatori
•Activitate proprie intr-un anumit domeniu-important si din perspectiva
13. Care sunt etapele necesare de parcurs pentru a cunoaşte la
ce stadiu a ajuns cercetarea unei teme ştiinţifice?
• Care sunt cele mai relevante lucrari in domeniu/autorii de
referință
• Care sunt conceptele cheie ale temei si principalele
perspective asupra temei in cercetarile anterioare
• Care sunt intrebarile la care s-a cautat raspuns

• Care sunt principalele concluzii ale cercetarilor

anterioare

• Care sunt chestiunile in dezbatere in legatura cu aceasta

tema, care sunt marile diferente de opinii si unde cercetarea
trebuie continuata
14. De ce este necesara Literature review/overview?
Descrierea şi analiza literaturii domeniului (literature review/overview) este un
capitol distinct in lucrare, reprezintând o sinteza şi o privire critică asupra
cercetărilor din domeniul temei, sau poate să fie inclusă secvenţial, cu aspecte
specifice, la începutul unor capitole. Nu există o schemă rigidă iar modul şi locul în
economia lucrării în care se face descrierea literaturii depinde de domeniu şi de
specificul temei.
15. Enumeraţi pasii necesar de urmat în derularea cercetǎrii stiinţifice;
•Formularea problemei de cercetat
•Ipoteze
•Culegere de date-metode 17
 •Prelucrarea datelor
•Analiza siinterpretarea rezultatelor
16. Enumeraţi cerinţele necesare privind redactarea unei lucrari ştiinţifice;
Textul să fie redactat în conformitate cu normele stilului academice.

Stilul academic înseamnă :

 Exprimare corecta din punct de vedere gramatical, cu formulări atente,

impersonale (opinia noastra este...), limbaj clar, evitand jargonul sau expresiile ‘de
strada’. Frazele sa nu fie foarte lungi (mai ales cand lucrarea se scrie intr-o limba
străină, existând riscul unor greşeli de exprimare, de topică, ceea ce poate face textul
neclar. De asemenea, trebuie să se evite repetiţiile de fraze şi de idei precum şi
informaţiile nerelevante.
 Scriere ortografic corecta (greşelile de ortografie fac o impresie foarte proastă
şi inspiră, din start, neîncredere faţă de nivelul de educaţie al cercetătorului ; este
necesar a avea mereu la îndemână dicţionare); folosirea diacriticelor ; atentie la
semnele de punctuatie
 Indicarea clara, corecta, conform regulilor, a tuturor surselor folosite in
lucrare, pastrarea aceleasi modalitati de citare pe tot parcursul lucrarii; A se verifica:
dacă toate trimiterile din lucrare se află şi în lista finala de referinte; respectiv tot ceea
ce apare în lista bibliografică, se găseşte şi în referinţele din lucrare

Final:

 lucrarea, parţi din lucrare, să fie prezentate la seminarii, workshopuri,

conferinţe, publicate sub forma de working papers, articole în reviste de profil

 calitatea lucrării sporeşte sau se reduce şi prin modul de prezentare a lucrării

(Power Point: un număr limitat de slide-uri cu idei clare, convingătoare, care rezumă
conţinutul.

17. Ce condiţii trebuie să îndeplinească elaborarea unei lucrări ştiinţifice?

Cerinţe privind conţinutul

17
Să trateze o temă importantă şi actuală
 Să dovedească o bună cunoaştere a temei, a literaturii

Să rezulte clar că lucrarea este rezultatul unei cercetări şi analize proprii; să nu

facă doar o compilaţie de idei sau bucăţi de text din diverşi autori (chiar dacă se
indică sursa), ci să facă şi o analiză proprie
Metodologia utilizată să fie corectă trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

•Să aibă o structură coerentă: părţile, capitolele lucrării să aibe legătură între ele
şi să se succeadă in mod logic;
•Conţinutul fiecărei părţi/capitol să corespundă titlului acelei părţi/capitol, iar
ansamblul lucrării să răspundă titlului
•Ideile să fie clare, să nu genereze confuzii, înţelegere şi/sau interpretare greşită

•Rezumatul (abstracl) să fie întocmit cu mare atenţie, pentru a permite persoanei

care-l citeşte să se edifice cu privire la ceea ce conţine lucrare şi să poată decide
dacă lucrarea prezintă interes pentru preocupările sale
•Concluziile lucrării să fie clar formulate şi să conţină rezultatele cercetării,
evidenţiind contribuţia proprie
18. Definiția conceptului “ standardizării națională”:
Activitate de interes public general și contribuie la” promovarea rezultatelor
cecetării-dezvoltării și inovării ”
19. Care este obiectivul principal al standardizării?
”definirea unor specificații voluntare de ordin tehnic și calitativ care poate fi
respectate de produsele, procesele de producție sau serviciile actuale sau viitoare”
20. In România există un organism consultativ la nivel național, care își desfășoară
activitatea în conformitate cu prevederile Legii Educației Naționale nr 1/ 2011. Cum
se numeste acesta?.
Consiliul Național de ATESTARE A Titlurilor,Diplomelor și Certificatelor
Universitare- CNATDCU
21. Ce rol are CNATDCU ?
de a soluționa sesizările cu privire la renerespectarea standardelor de calitate sau de
etică profesională
22. Enumeraţi 5 principii care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior,
precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România ;
a) principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără
discriminare;
b) principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la
standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;
17
 c) principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare
personală şi social-economice;
d) principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate
educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către
actorii implicaţi direct în proces;
f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ
răspund public de performanţele lor;
g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului
intercultural;
h) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor
culturale ale poporului român;
i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii
lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
j) principiul asigurării egalităţii de şanse;
k) principiul autonomiei universitare;
23. Ce rol are Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior
(ARACIS) ?
este agenția publică însărcinată prin lege cu evaluarea, acreditarea și autorizarea
temporară a învățământului superior din România. Din anul 2005, ARACIS a preluat
funcțiile Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare (CNEAA),
conform Hotărârii de Urgență a Guvernului nr. 75/2005, care a fost adoptată cu
unele modificări în Legea nr. 87/2006.
ARACIS este membră deplină a Asociației Europene a Agențiilor pentru Asigurarea
Calității Învățământului Superior (ENQA) și este înregistrată în Registrul European
pentru Asigurarea Calității Învățământului Superior
24. Care sunt standardele prevăzute de ARACIS referitor la elaborarea lucrării de
licență?
•are caracter științific, pe care studentul o realizează și o susține în fața comisiei, în
vederea obținerii diplomei de licență
•trebuie să conțină rezultatele propriei cercetări ; investigații în domeniul temei
alese, care vor deține ponderea principală în volumul lucrării
•trebuie să demonstrexe familiarizarea cu literatura relevantă pentru tema abordată,
rigoare științifică și metodologică, să aibă structură logică și să fie redactată coerent,
în stil științific. Iar forma grafică să respecte normele academice specifice
domeniului
•tema aleasă sau propusă să fie relevantă domeniului sau specializării absolventului
•în medodologiile și procedurile interne ale instituției de învățământ proprii sunt
prevăzute condițiile de acceptare a lucrărilor de licență
17
 •cadrul didactic coordonator este responsabil, împreună cu candidatul în legătură cu
asigurarea autencității lucrării
•este recomandabil ca lucrările de licență să fie verificate cu un soft antiplagiat
•universitățile vor stabili procentajul de simiitudine acceptat
25. Literatura de specialitate afirmă că ” un tânăr cercetător trebuie să știe câteva lucruri
atunci când se implică într o activitate de cercetare”, care sunt acestea?
•tema aleasă pentru studiu să fie una la care să lucreze cu plăcere
•cercetarea trebuie să fie restrânsă la un domeniu precis
•încadrarea în subiect, adecvarea conținutului la tema aleasă ( multe texte nu nu
corespund orizontului de așteptare al cititorului, în sensul că nu respectă
promisiunile din titlu)
•revizuirea textului , se recomandă după ce terminăm o lucrare, să nu o publicăm
imediat. La o nouă lectură putem sesiza nenumărate greseli, de exprimare,
punctualitate, logică. Cu ocazia reviziei finale, putem controla anumite informații,
citate, traduceri, putem corecta cuvinte, expresii.
26. Comentaţi pe scurt despre cum trebuie să fie structura unei lucrări cu caracter
științific;
Pentru elaborarea lucrarii de licență se recomandă o structură anume:
•COPERTĂ – informaţiile care trebuie să apară pe coperta lucrării de licenţă sunt:
•PAGINA DE TITLU – informaţiile care trebuie să apară în pagina de titlu a lucrării
de licenţă sunt CUPRINS- să fie structurat pe capitole, subcapitole
CUPRINS trebuie să cuprindă la urmă Lista figurilor şi lista tabelelor – în cazul în
care lucrarea de licenţă conţine figuri (imagini, grafice) şi/sau tabele, care vor fi
prezentate, sub forma unor liste (separat pentru figuri şi tabele) care conţin explicaţia
acesteia şi numărul paginii la care se află acesta.
•INTRODUCERE- în această parte se prezintă după caz , motivația alegerii temei
lucrării, importanța acesteia și obiectivele lucrării
•PARTEA TEORETICĂ
a. prezintă conceptele, teoriile și modelele relevante prin care se
fundamentează elaborarea temei.
b. se recomandă o abordare comparativă, nu strict despcriptivă.
c. se poate prezenta o dezvoltare istorică evolutivă a problemei.
d. datele trebuie să fie actuale și actualizate
e. partea teoretică trebuie să fie relevantă pentru partea practică. Să prezinte
suportul acesteia
•PARTEA PRACTICĂ
a. Prezintă contribuția autorului
b. Contribuțiile se pot concretiza in cercetare cantitativă sau calitativă, un
proiect, un studiu de fezabilitate, funcție de specificul domeniului
17
 •CONCLUZII ( eventual propuneri) aici se exprimă modul de valorificare,
formularea unor opinii observații asupra aspectelor sesizate în urma evaluării
studiului sau cercetării
În acestă secțiune se regăsesc concluzii , pornind de la ipotezele din introducerea
lucrării, opinia personală privind rezultatele obţinute în lucrare, precum şi potenţiale
direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată.
•BIBLIOGRAFIA este reprezentată de lista referințelor bibliografice utilizate la
elaborarea lucrării pentru redactarea lucrării de licenţă
Bibliografia nu se va numerota ca şi capitol al lucrării.
•ANEXE, dacă este cazul acestea apar într-o secţiune separată, care nu se
numerotează ca şi capitol. Anexele se numerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2,
etc.);
27. Enumeraţi reguli de prezentare şi susţinere a lucrării de licenţă;
a. Momentul şi locaţia prezentării: absolvenţii vor fi anunțați asupra datei, orei şi
locaţiei la care îşi vor putea susţine lucrarea de licenţă în faţa comisiei.
Neprezentarea absolventului la data, ora şi locaţia stabilite poate atrage eliminarea
acestuia din examenul de licenţă. Cadrul didactic coordonator va însoţi absolventul
în faţa comisiei;
b. Prezentarea. Se recomandă prezentarea lucrării în PowerPoint cu un număr de
maxim de 15 slide-uri, cu următoarea structură orientativă: titlul lucrării – cu
menţiunea verbală prin care să argumenteze de ce a ales această lucrare, scopul
lucrării, ipotezele lucrării, structura lucrării – capitolele, elementele specifice ale
lucrării, să se axeze pe partea practică/aplicativă, ce anume au urmărit, ce metode au
folosit şi la ce concluzii au ajuns. Este indicată folosirea a 2, 3 tabele sau statistici
relevante cu privire la fenomenul urmărit respectiv rezultatele părţii practice
c. Întrebări: membrii comisiei pot adresa absolventului oricâte întrebări referitoare:
la subiectul lucrării de licenţă şi/sau metodologia şi resursele folosite, din literatura
de specialitate consacrată temei sau care are legătură cu aceasta;
28. Enumeraţi recomandări pentru realizarea prezentării multimedia atunci când vă
prezentaţi în faţa comisiei de licenţă;
 prezentarea va conţine între 8 şi 16 diapozitive (slide-uri);
 existenţa obligatorie a unui slide de titlu, care va conţine, cel puţin, titlul lucrării,
numele absolventului şi numele cadrului didactic coordonator;
 1-2 slide-uri despre cuprinsul lucrării;
 1 slide ce va cuprinde cuvintele cheie (cu ajutorul acestuia se vor prezenta cele
menţionate în introducerea lucrării de licenţă);
 6-10 slide-uri cu text, tabele, figuri (cu ajutorul acestora se vor prezenta acele
aspecte ale lucrării ce se doresc a fi comunicate comisiei);
 1-2 slide-uri pentru concluzii
 slide-urile nu vor conţine prea mult text (maximum 10 linii a câte 10 cuvinte
fiecare), iar absolventul nu va citi informaţia de pe diapozitiv.
29. Definiţi conceptul de etica universitară: “ 17
 etica: “este o disciplină socio- umană, îndrumătoare şi prescriptivă,
bazată pe principiile deliberării şi alegerii, vizând natura
personalităţii şi vieţii, formarea caracterului, studiului moravurilor”
Prevederi privind etica univerisitară regasim în Legea Educaţiei
Naţionale nr. 1/ 2011, respectiv Secţiunea 5 intitulată expres
Etica Universitară capitolul 2 “ statutul personalului didactic şi
de cercetare în învăţământul superior”.
30. Ce dispune Legea Educaţiei Naţionale să fie inclus în Codul de etică şi
deontologie profesională în mod obligatoriu?
a. Stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi
b. Prevederi ca persoanele care se află în relaţie de soţi sau rude
până la gradul 3 inclusiv nu pot ocupa concomitent funcţii astfel
încât unul sau una să se afle în faţă de celălalt într o poziţie de
conducere, de control, evaluare instituţională, nu pot fi numite în
comisii de doctorat, concurs, etc.
c. Măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau
pentru garantarea originalităţii lucrărilor de licenţă, masterat,
doctorat, articole ştiinţifice, precum şi sancţiunile aferente.
31. Definiţie “Sistemul de valori etice academice”;
a. constituie cadrul de formalizare a regulilor consensuale morale şi de
integritate în domeniul academic;
b. orientează activitatea domeniului învăţămîntului superior, în
interiorul mediului academic şi al comunităţii universitare
c. definesc relaţiile moral profesionale dintre membrii comunităţii
universitare, între aceştia şi colaboratorii externi.
32. Enumeraţi 5 valorile etice universitare ?
a. libertatea academică
b. autonomie personală.
c. transpartenţă
d. etica relaţiilor între membrii comunităţii academice
e. respectul, grija şi toleranţa
f. dreptatea şi echitatea
g. profesionalismul
h. primatul mediocraţiei
i. responsabilitate profesională şi socială 17
 Enumeraţi 5 abateri de la sistemul de valori din domeniul academic;
a. obstrucţionarea activităţii didactice, de cercetare ştiinţifică,
administrative ;
b. frauda sub orice formă în procesul de învătământ, de cercetare
ştiintifică;
c. acceptarea lipsa de reacţie fată de corupţie, favorizarea acesteia,
obţinerea sau pretinderea sau nerefuzarea unor avantaje necuvenite;
d. inducerea in eroare a conducerii universităţii prin dezinformare;
e. agresarea fizica sau morală săvârşită sub orice formă împotriva
memrilor comunităţii universitare sau în legătură cu activitatea
academică;
f. discriminarea, în toate formele de manifestare a acesteia;
g. favoritismul, sub orice aspect;
h. participarea la activităţile din cadrul universităţii prin încălcarea
prevederilor legale a dispozitiilor Cartei universitare privind consumul
de alcool, droguri, alte substanţe interzise;
i. practicarea unor atitudini şi comportamente indecente, insultatoare sau
obscene şi folosirea unui limbaj neconform spiritului academic;
j. denigrarea publică a personalului sau instituţiei de către membrii
comunităţii universitare;
k. folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice;
l. organizarea şi desfăsurarea de activităţi nepermise în universitate,
folosirea numelui, a resurselor umane, financiare sau materiale ale
acesteia în scopuri nelegale sau contrare acesteia;
m. distrugerea, alterarea sau falsificarea documentelor şi a bazelor
de date ale universităţii, ca şi utilizarea lor în scopuri ilicite;
33. Ce drepturi li se acordă universităţilor prin Autonomia universitară ?
Îşi stabilească misiunea proprie;
Strategie instituţională, structura, activităţi , organizare şi
funcţionare proprie;
Gestionare resurse materiale şi umane cu respectarea strictă a
legilor în vigoare.
34. În ce document sunt cuprinse aspectectele fundamentale ale autonomiei universitare
şi cine il aprobă? 17
 Aspectectele fundamentale ale autonomiei universitare se
exprimă în Carta universitară, care este aprobată de Senatul
universitar în concordanţă cu legislaţia in vigoare.
35. Definiti conceptul de “integritatea academică “;
Centrul de Integritate Academică din SUA defineşte conceptul de
integritate academică ca fiind un angajament faţă de 5 valori
fundamentale, atât pentru conduita profesională cât şi pentru cea
morală:
Onestitatea
Increderea
Corectitudinea
Respectul
Responsabilitatea
36. Enumeraţi 5 principii care guvernează conceptul de” integritate academică”;
Principiul echităţii
Principiul calităţii
Principiul relevanţei
Principiul eficienţei
Principiul descentralizării
Principiul raspunderii publice
Principiul garantării culturale a tuturor cetăţenilor români si
dialogului intercultural
Principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi
a valorilor culturale ale poporului român
Principiul autonomiei universitare
Principiul libertăţii academice
Principiul transparenţei
37. Care sunt cele 5 valori fundamentale pentru conduită profesională şi morală
definite de Centrul de Integritate Academică din SUA?
Onestitatea
Increderea
Corectitudinea
Respectul
Responsabilitatea
38. Enumeraţi 5 fapte care constituie încălcări de la principiului integrităţii
academice în cercetarea ştiinţifică ;
Plagierea rezultatelor sau publicaţiilor;
Confecţionarea de rezultate sau înlocuirea de date fictive;
17
 Inventarea de rezultate prin metode care nu sunt folosite în
cercetare;
Introducerea de informatii false în solicitările de granturi sau
finanţare
Înlocuirea datelor obţinute cu date fictive;
Interpretarea deliberat distorsionată a rezultatelor şi deformarea
concluziilor;
Neatribuirea, ascunderea sau nerecunoaşterea corectă a
paternităţii unei lucrări;
Utilizarea fondurilor de cercetare în alte scopuri decât pentru
cele care au fost alocate;
Omisiunea recunoaşterii, fie prin menţionarea ca autor al altei
opere, fie prin indicarea sursei, a contribuţiei unor terţi la
elaborarea unei opere;
Obligarea autorilor unei opere de a mentiona ca autori şi persoane
care nu au participat la elaborarea acesteia;
Orientarea activităţii de cercetarea studenţilor , masteranzilor,
doctoranzilor în scopul obtinerii unui avantaj personal de catre
îndrumător;
Fapta profesorului coordonator sau indrumător de a si pune
avizul pe o lucrare de licenţă sau disertaţie despre care a aflat că
nu respectă condiţiile de citare a unui text şi regulile de întocmire
a unei astfel de lucrări.
39. Definiti conceptul de “Malpraxisul academic”
Se referă la utilizarea în spaţiul public a termenului de “malpraxis
universitar” este un termen apropiat de cel al respectării eticii sau
integrităţii academice, ) fiind vorba despre cazuri şi greşeli în
cercetarea ştiinţifică);
În spaţiul academic, se remarcă existenţa unei declaraţii de etică şi
malpraxis pe care trebuie să o completeze participanţii la o
conferinţă dar şi referenţii de specialitate, conţinutul acestei
declaraţii se referă strict la respectarea eticii şi integrităţii
academice;
Cadrele didactice şi de cercetare din învăţământul superior nu pot fi
calificate drept “ profesionişti” în înţelesul codului civil raportat la
legea educaţiei nationale nr 1 /2011 însă acestia efectuează cercetări
cu carcater ştiinţific de multe ori autofinanţate, publică cursuri,
tratate, ,monografii, studii etc., desi pot gresi în munca lor şi se pot
numi”profesionişti”.
17
40. La ce re refera “ lege ferenda”?
 Se referă la introducerea obligatorie a poliţei de asigurare de
răspundere civilă pentru activitatea de cercetare ştiinţifică;
Eliminarea răspunderii coordonatorului ştiinţific al unei lucrari ,
atât timp cât există declaraţie de adevăr din partea autorului care
este cel care documentează şi redactează lucrarea;

41. Care sunt cele trei principale forme de conduită imorală în scrierea lucrărilor academice?
falsificarea datelor cercetării;
fabricarea lor ;
respectiv plagiatul.

42. Definiţi conceptul de” plagiere;

“ Plagiatul este activitatea prin care cineva își însușește prin copiere, parafrazare sau
rezumare o idee, concepție, expresie, text, schemă, partitură etc., publicate sau
nepublicate, aparținând unei alte persoane, prezentând-o drept a sa, fără a menționa
explicit sursa la care a apelat”.

43. Comentaţi pe scurt despre “Plagiatul copy paste”

Înseamnă preluarea și folosirea cuvânt cu cuvânt (verbatim) a muncii unei
alte persoane fără citare corectă, prin atribuirea sursei și utilizarea
ghilimelelor. Potrivit Turnitin, este cel mai des întâlnit tip de plagiat, fiind și
cel mai simplu, în condițiile accesului facil la resurse bibliografice online,
înlesnit de conexiunea la internet. Procedeul de copiere se realizează prin
simpla utilizare a comenzilor Ctrl + C urmat de Ctrl + V de pe computer sau
prin copierea ad litteram a conținutului unei lucrării.

44. Comentaţi pe scurt despre “Plagiatul prin citare parţială”

preluarea de conținut dintr-o singură sursă, asupra căruia se fac
intervenții minimale. În cazul acestui tip de plagiat sursa originală
poate să nu fie indicată deloc sau poate să fie menționată prin notă
de subsol sau paranteze, însă nu și prin plasarea între ghilimele a
textului preluat. Lipsa ghilimelelor, deși s-a făcut trimiterea către
autor face ca respectivul pasaj să fie declarat plagiat.

45. Comentaţi pe scurt despre “Plagiatul prin parafrazare”

apare atunci când cuvintele cheie sau unele porțiuni din propoziție sau
frază sunt înlocuite cu cuvinte sau expresii sinonimice, dar conținutul
17
 de bază este păstrat, sursa originală nefiind menționată. Debora Weber-
Wulff denumește această tehnică „plagiat camuflat‖. Parafrazarea poate
să se rezume la unul sau câteva paragrafe în care au fost operate
modificări și se poate întinde până la rescrierea unei lucrări întregi.
Acest tip de plagiat poate fi destul de greu de identificat deoarece este
modalitatea de mascare prin schimbarea unor cuvinte cu unele cu
înțeles identic sau similar, prin schimbarea ordinii cuvintelor într-o
frază sau chiar a topicii frazei. Cu toate acestea, scheletul unei idei
rămâne același, ideea principală rămâne aceeași, chiar dacă efortul de a
ascunde proveniența conținutului este unul important.

46. Comentaţi pe scurt despre “Plagiatul prin mixare”

apare atunci când porțiuni de propoziție sau frază sunt preluate din
mai multe surse și sunt folosite în așa fel încât să se potrivească. Acest
tip de plagiat este unul „muncit‖, însă riscul de a fi depistat nu merită
efortul de a combina texte diferite. În acest caz intenționalitatea actului
este una evidentă, la fel și încercarea de a ascunde modalitatea de
realizare a lucrării.

47. Comentaţi pe scurt despre “Plagiatul prin reciclare”

sub această denumire avem de-a face, de fapt, cu autoplagiatul.
Înseamnă utilizarea propriei munci a autorului, folosită anterior într-o
altă lucrare publicată, la care au fost aduse modificări minimale, fără a se
specifica (cita) faptul că respectivul text a mai fost publicat anterior. Un
text al aceluiași autor poate fi republicat doar cu condiția de a se specifica
faptul că nu este o creație nouă, ci una deja adusă la cunoștința
publicului. Acest tip de practică este una dezaprobată de comunitatea
academică, mai ales atunci când autorul încearcă să obțină un avantaj din
republicare. În cazul studenților poate fi vorba despre obținerea unor note
sau promovarea unor examene la mai multe materii folosind aceeași
lucrare, în cazul cadrelor didactice, promovarea pe o poziție superioară.

48. Comentaţi pe scurt despre “Plagiatul hibrid”

este modalitatea prin care se combină surse citate corect cu propoziții,
fraze sau paragrafe copiate fără referire la sursa originală. Și în acest
17 caz
 intenția este una evidentă, având în vedere faptul că autorul
demonstrează, fără echivoc, că și-a însușit modalitățile de citare impuse
de regulile academice.

49. Comentaţi pe scurt despre “Plagiatul prin confuzie”

este tipul de plagiat care combină propoziții, fraze sau paragrafe întregi
din surse diferite care nu sunt atribuite. Mai exact, acest tip de plagiat
combină propoziții sau fraze, una câte una, în așa fel încât conținutul să
fie din cât mai multe surse, chiar dacă de multe ori acesta nu se
potrivește și nu are cursivitate sau logică. Și în acest caz intenția
autorului de a plagia este evidentă, chiar dacă nu folosește nicio formă
de citare.

50. Comentaţi pe scurt despre “Plagiatul mascat”

este tipul de plagiat mascat prin folosirea unor referințe inexistente sau
inexacte despre autorii lucrărilor sau materialele de proveniență a
datelor. Autorul încearcă să dezinformeze și oferă informații eronate cu
privire la sursa folosită, scopul fiind, de fapt, de a ascunde faptul că a
plagiat. Aceste situații pot să apară atunci când se încearcă acoperirea
plagiatului nu prin citarea autorului din care au fost preluate informațiile
sau textele în mod fraudulos, ci prin citarea autorului citat de acesta.
Este vorba, în fapt, despre citarea la a doua mână.

51. Comentaţi pe scurt despre “Plagiatul agreat”

apare atunci când autorul folosește în lucrare în mod corect atribuirea
sursei originale, prin referire la aceasta și utilizarea ghilimelelor, însă
lucrarea nu conține niciun fel de contribuție originală fiind o simplă
însăilare de citate. O lucrare realizată prin această procedură nu are
niciun fel de valoare științifică.

52. Enumeraţi 5 sancţiuni pentru încălcarea normelor morale prevăzute de Legea Educaţiei
Naţionale nr. 1/2011 pentru cadrele didactice;
a. avertisment scris;
b. retragerea şi sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor
de bună conduită
c. diminuarea salariului de bază , cumulat, când este cazul,
17
cu indemniyaţia de conducere, de îndrumare şi control
 d. suspendarea temporarădint-o funcţie de conducere;
e. destituirea dintr-o funcţie de conducere;
desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

53. Enumeraţi 5 sancţiuni pentru încălcarea normelor morale prevăzute de Legea Educaţiei
Naţionale nr. 1/2011 pentru studenţi ;
a. avertisment scris;
b. exmatriculare;
c. alte sancţiuni prevăzute în Carta Universităţii;

Tipul sancţiunii este stabilit de Comisia de Etică şi aplicat de

Rector sau Decan în cel mult 30 de zile. Cazurile indubitabile de
plagiat total vor fi sancţionate cu desfacerea contractului de muncă
sau exmatricularea. În general, sancţiunile vor fi nuanţate în funcţie
de circumstanţele cazului.

54. Enumeraţi 5 masuri care se pot lua pentru a evita plagiatul ;

gândeşte cu capul propriu, nu te gândi cum să iei ideile altora;
foloseşte ideile altora numai pentru a te inspira sau a verifica ideile tale;
fă conspecte complete, menţionând citatele şi deosebindu-le de propriile
gânduri notate pe conspect;
foloseşte ghilimelele pentru a trimite la ideile şi textele altora, chiar şi când
faci un rezumat sau o parafrază;
citează ideile şi textele culese de peinternet;
nu ezita să mulţumeşti tuturor celor ce te-au ajutat.

17
17