Metodologia cercetarii stiintifice

Obiectivele cursului
- Familiarizarea cu ceea ce presupune procesul cercetarii stiintifice: CE, DE CE, PENTRU CE? - Introducere in metodologia cercetarii stiintifice teoria privind modul in care cercetarea trebuie derulata Bibliografie: Mark Saunders, Philip Lewis, Adrian Thornhill Research methods for business students, Prentice Hall, 2007

Structura cursului - Introducere - Alegerea temei de cercetare (transformarea ideilor de cercetare in proiecte de cercetare) - Analiza critica a literaturii de specialitate (scopul analizei literaturii de specialitate, modul in care se realizeaza analiza critica a literaturii) - Filosofia cercetarii stiintifice (diferite curente privind cercetarea stiintifica ex. deductiv sau inductiv) - Etica in cercetarea stiintifica - Tehnici folosite in cercetarea stiintifica (metode cantitative si calitative) - Analiza datelor - Scrierea proiectului de cercetare si prezentarea acestuia

Evaluare 30% din activitatea din seminar (studii de caz) 70% proiect final de cercetare un articol pentru o revista internationala (se prezinta in ultima saptamana de scoala)

INTRODUCERE - Metoda de cercetare tehnici si proceduri in vederea obtinerii si analizei datelor - Metodologia teoria privind modul in care cercetarea trebuie derulata Ce nu este si ce este cercetarea stiintifica NU este cercetare stiintifica - Culegerea de date, fara un scop clar - Reasamblarea si reordonarea informatiilor fara interpretarea lor - Folosirea abuziva a termenului pentru a da credibilitate unei idei, a unui produs ESTE cercetare stiintifica - Datele sunt culese sistematic - Datele sunt interpretate - Scopul este clar

De ce cercetare tiin ifica in domeniul afacerilor - Cercetarea are un caracter inter si transdisciplinar - Cercetarea are finalitate practica - Cercetarea are o dubla determinare (teoretica= rigurozitate) si practica (relevanta pentru afaceri) Crearea cunostintelor modalitati - M1 cercetarea urmareste interesul academic, natura fundamentala a cercetarii, fara interes asupra utilizarii practice - M2 cercetarea e guvernata de importanta colaborarii cu si intre practicieni, se urmareste relavanta practica a rezultatelor - M3 asigurarea supravietuirii si promovarea interesului general, la diferite niveluri de agregare Orice demers de cercetare stiintifica trebuie sa cuprinda - formularea si clarificarea subiectului cercetarii - trecerea in revista a literaturii - stabilirea metodei de cercetare - colectarea datelor - analiza datelor - scrierea raportului si prezentarea rezultatelor

Este cea mai importanta parte a oricarui proces de cercetare Atributele unui teme de cercetare corespunzatoare - Concordanta cu cerintele beneficiarului - Concordanta cu capacitatea de realizare din partea cercetatorului FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE - Capacitatea temei de a starni interesul (realizatorului si beneficiarului) - Simetrie dpdv al rezultatelor potentiale: indiferent de rezultat, acesta va fi valoros

FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

Etape in formularea si clarificarea temei de cercetare 1. Generarea si finisarea ideilor de cercetare Generarea ideilor de cercetare - Utilizarea gandirii rationale si a gandirii creative Cai de urmat Examinarea propriilor interese Proiecte trecute Discutii Cercetarea literaturi Un jurnal al ideilor Explorarea preferintelor personale (proiecte trecute) Mind mapping Brainstorming Finisarea ideilor de cercetare - Tehnica Delphi - Integrarea ideilor - Discutii cu beneficiarul

FORMULAREA SI de cercetare in proiecte de cercetare 2. Transformarea ideilor CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE - Asigurarea concordantei intrebarilor de cercetare cu resursele - Verificarea capacitatii de a genera noi idei - Indeplinesc testul SMART (specificitate, masurabilitate, accesibilitate, realism, timp) - Converg cu teoria (teoria te informeaza despre validitatea cercetarii) Importanta teoriei reflecta relatia cauza-efect Teorii fundamentale (grand theories) Teorii specifice (middle range theories) Teorii punctuale (substantive theories)

FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

Scrierea propunerii de cercetare Scopul cercetarii Continutul propunerii de cercetare Titlul Fundamentarea una dintre cele mai lungi sectiuni (nu e acelasi lucru cu analiza critica a literaturii!!!!)
- De ce cercetarea merita efortul - Tema se incadreaza in dezbaterile prezente - Arata ca cercetarea ta este o continuare a cercetarilor existenete

Intrebarile de cercetare si obiectivele cercetarii Fundamentarea converge catre aceste intrebari Obiectivele sunt precise si conduc catre rezultate masurabile Deriva din scopul cercetarii Metoda o alta sectiune lunga Cum intentionezi sa-ti atingi scopul Justifica alegerea metodei in functie de obiective Ce colectivitate de cercetare ai ales si de ce Ce instrumente vei folosi si de ce Cum se va face colectarea datelor Cum vor fi respectate aspectele etice

FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

Programarea in timp Demonstreaza viabilitatea proiectului Diagrama Gantt Resurse Aspect ale viabilitatii Date Echipamente Financiare Umane

FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE

Concluzii Cercetarea este diferita de obtinerea de informatii. Cercetarea se bazeaza pe teorie Propunerea de cercetare este ca un contract intre tine si cititor. Continutul propunerii de cercetare trebuie sa-i spuna cititorului: - ce vrei sa faci, - de ce vrei sa faci, - ce urmaresti sa obtii, - cum urmaresti sa obtii acel ceva

Analiza critica a literaturii

Importanta si scopul analizei critice a literaturii Ce trebuie inclus in analiza critica a literaturii Ierarhizarea surselor primare, secundare si tertiare Identificarea cuvintelor cheie si scrutarea literaturii utilizand diverse metode Evaluarea relevantei, valorii si suficientei literaturii Citarea literaturii Aplicarea cunostintelor pentru proiectele personale

Analiza critica a literaturii

Analiza critica a literaturii (ACL) presupune gasirea, citirea si evaluarea literaturii astfel incat ea sa serveasca obiectivelor cercetarii A fi critic inseama a utiliza un anumit limbaj (expunerea unui rationament logic), incadrarea intr-o anumita abordare, referire la autoritate si impartialitatea Scopurile ACL - Rafinarea intrebarilor de cercetare (obiective) - Evidentierea posibilitatilor de cercetare in domeniu - Evitarea simplei repetari a ceea ce s-a facut - Identificarea unor subiecte de actualitate - Identificarea unor metode, strategii de cercetare aplicabile diferitelor domenii

Analiza critica a literaturii Continutul ACL Conceptele cheie din domeniu Incadrarea in dezbaterile recente din domeniu Originalitatea Evitarea plagiatului Legatura directa cu obiectivele cercetarii Respectarea unui anumit format

Analiza critica a literaturii

Surse pentru ACL Primare (literatura gri) Rapoarte Teze Email Lucrari sustinute in cadrul conferintelor Manuscrise Rapoarte guvernamentale Secundare Carti Reviste Zire Publicatii guvernamentale Tertiare Indexuri Cataloage Abstracte Enciclopedi Dictionare Bibliografii Citari

Analiza critica a literaturii

Boolean logic And ingusteaza cercetarea Or largeste cercetarea Not exclude de la cercetare * - permite selectarea acelor cuvinte care au aceeasi radacina ? selecteaza diferite modalitati de scriere

Analiza critica a literaturii

Planificarea strategiei de ACL - Definirea parametrilor cercetarii - Limba, subiectul, domeniul, aria geografica, perioada de cautare, tipul de literatura - Generarea cuvintelor cheie - Raspund obiectivelor de cercetare - Identifica domenii de legatura cu tema cercetata

Analiza critica a literaturii

Evaluarea relevantei si valorii literaturii cercetate Relevanta - Cat de recenta este literatura analizata - Raspunde obiectivelor cercetarii - Intruneste criteriile pe care ti le-ai stabilit pentru a sustine argumentatia Valoarea - Intruneste criteriul impartialitatii - Cat de corecte sunt elementele metodologice si ce influenta au asupra rezultatelor obtinute - Ofera posibilitatea unor cercetari viitoare

Analiza critica a literaturii

Exemple (1) Sexual harassment has many consequences. Adams, Kottke, and Padgitt (1983) found that some women students said they avoided taking a class or working with certain professors because of the risk of harassment.They also found that men and women students reacted differently. Their research was a survey of 1,000 men and women graduate and undergraduate students. Benson and Thomson's study in Social Problems (1982) lists many problems created by sexual harassment. In their excellent book, The Lecherous Professor, Dziech and Weiner (1990) give a long list of difficulties that victims have suffered. (2) The victims of sexual harassment suffer a range of consequences, from lowered self-esteem and loss of selfconfidence to withdrawal from social interaction, changed career goals, and depression (Adams, Kottke, and Padgitt, 1983; Benson and Thomson, 1982; Dziech and Weiner, 1990). For example, Adams, Kottke, and Padgitt (1983) noted that 13 percent of women students said they avoided taking a class or working with certain professorsbecause of the risk of harassment.

Analiza critica a literaturii

Concluzii ACL nu este un rezumat. Ea trebuie sa organizeze informatia in stransa legatura cu obiectivele studiului, sa sintetizeze rezultatele in ceea ce se stie si ceeea ce nu se stie, sa identifice controversele si sa dezvolte noi cercetari Nu este un semn bun atunci cand fiecare paragraf al ACL incepe cu numele autorului unui studiu

Analiza critica a literaturii

Mentineti actualitatea surselor: incepeti cu cele mai recente Fiti perseverenti, cautati si din alte domenii Cautati exhaustiv si intensiv, dar fiti atenti la organizarea materialelor Nu disperati, linia dintre aceasta literatura si cealalta literatura nu este atat de clara Nu puteti citi totul! Nu porniti in ACL pana nu aveti o imagine clara a subiectului Cautati exemple

Filosofia cercetarii stiintifice

Filosofia cercetarii se refera la dezvoltarea cunoasterii si natura acesteia Filosofia cercetarii fundamenteaza strategia cercetarii, metoda de cercetare si implicatiile practice ale rezultatelor cercetarii Trei directii sunt avute in vedere: Epistemologia Ontologia Axiologia

Filosofia cercetarii stiintifice

EPISTEMOLOGIA - teoria cunoa terii - reprezint o ramur a filozofiei, care se ocup cu originile, natura i scopurile cunoa terii. - Epistemologia are la baz dou ntreb ri: Ce este cunoa terea?, Cum este posibil cunoa terea? - Pune pe primul plan faptele si nu impresiile - Epistemologia implica pozitivismul, realismul, interpretivismul

Filosofia cercetarii stiintifice

Pozitivismul Doar fenomenele observabile pot conduce la date credibile Se bazeaza pe dezvoltarea ipotezelor ce urmeaza a fi testate si validate (sau infirmate) Cercetatorul nu se implica emotional in culegerea datelor, metodologia este riguroasa si structurata Lumea poate fi analizata dupa legi similare celor din fizica, matematica Pozitivismul implica utilizarea pe scara larga a cercetarilor cantitative, pretabile analizei statistice

Filosofia cercetarii stiintifice

Realismul Obiectele au o existenta independenta de mintea omeneasca (in opozitie cu idealismul,in care doar mintea omeneasca conteaza) Realismul direct experientele obtinute prin simturi sunt cele care definesc realitatea Realismul critic experientele obtinute prin simturi ne dau doar senzatii, reprezentari ale realitatii, nu realitatea Realismul direct considera ca lumea poate fi schimbata intr-o mica masura si ca, de exemplu, in lumea afacerilor, opereaza la un anumit nivel (individ, grup sau organizatie) Realismul critic considera important studiul la niveluri multiple (individ, grup si organizatie), fiecare nivel avand capacitatea de a schimba permanent realitatea inconjuratoare

Filosofia cercetarii stiintifice

Interpretivismul Pune acentul pe diferentele dintre oameni, ca actori sociali Fenomenologia (descrie structura experien ei, a a cum este reprezentat n con tiin , nu ca fapte ci ca esen a lucrurilor, f r s apeleze la teorii sau la metodele altor discipline, cum ar fi tiin ele naturii) si interactionismul simbolic (proces continuu de interpretare a lumii sociale, prin care noi interpretam actiunile celor din jur, iar aceste interpretari conduc la ajustarea propriilor actiuni)

Filosofia cercetarii stiintifice

ONTOLOGIA - obiectul de studiu este Fiin a i Existen a, i categoriile n care acestea se mpart: lucruri, propriet i, procese, fapte. Ontologia este opus teoriei cunoa terii, f cndu-se deosebirea ntre lucruri (sau atributele lor), a a cum sunt n sine, i felul cum ele ne apar. - Principalele aspecte ale ontologiei
- Obiectivism - Subiectivism - Pragmatism

Filosofia cercetarii stiintifice

Obiectivism Entitatile sociale exista oarecum independent de actori sociali (ex. Fisa postului unui manager nu difera prea mult in functie de organizatie) Subiectivism Fenomenele sociale sunt create ca urmare a perceptiilor si actiunilor actorilor sociali, ceea ce conduce la un proces continuu de interactiuni sociale Pragmatism Cel mai important aspect al cercetarii este intrebarea de cercetare research question pentru ca ea determina metoda ce va fi urmata

Filosofia cercetarii stiintifice

AXIOLOGIA Judecatile asupra valorilor In functie de valoarea atribuita unui subiect, el poate constitui sau nu subiectul unui proiect de cercetare Aplicatii in diverse domenii (teoria valorii in economie)

Filosofia cercetarii stiintifice

PARADIGMA CECETARII Paradigma = realizare tiin ifica universal recunoscuta care, pentru o perioad , ofer probleme i solu ii model unei comunit i de practicieni Burrell si Morgan (1979) propun 4 paradigme in stiintele sociale:
Functionalist Interpretativ Structuralism radical Umanism radical

Scopul acestor paradigme este

De a ajuta cercetatorii sa clarifice presupunerile privind natura stiintei si societatii Sa ofere un mod util de intelegere a abordarilor altor cercetatori Sa ofere un ghid folositor cercetatorilor: scopul catre care te indrepti si catre care te poti indrepta

Filosofia cercetarii stiintifice

Paradigma functionalista Cea cu care opereaza cei mai multi manageri Este orientata catre problema, catre oferirea de solutii practice pentru probleme practice Vizeaza o explicatie rationala privind motivele pt care o anumita problema apare si dezvoltarea unui set de solutii si recomandari in contextul unei structuri si a unui management dat al unei organizatii Ex: studiu de evaluare a efectivitatii strategiei de comunicare a unei organizatii si formularea de recomandari pentru cresterea acestei efectivitati

Filosofia cercetarii stiintifice

Paradigma interpretativa Modul in care oamenii dau sens lumii inconjuratoare Intelegerea fundamentelor vietii organizatiei studiul va urmari explicarea a ceea ce se intampla (ex: raporturile de putere in cadrul organizatiei), si nu schimbarea situatiei

Filosofia cercetarii stiintifice

Paradigma radical umanista Preocuparea principala va fi aceea de a schimba status quo Abordarea va fi una subiectivista, din perspectiva actorilor sociali Paradigma radical structuralista Una obiectiva, care priveste structurile Vizeaza modul in care realtiile de putere, structurile ierarhice produc aumite disfunctionalitati

Filosofia cercetarii stiintifice

Ce filosofie este mai buna? Alegerea filososfiei depinde de ceea ce se urmareste in cercetare, de intrebarile de cercetare Cel mai adesea se adopta o mixtura de filosofii (ex. Positivism si interpretivism)

Filosofia cercetarii stiintifice

ABORDAREA CERCETARII Deductia (testarea teoriei) Isi are originea in stiintele naturale Formularea unei ipoteze ce decurge din teorie Exprimarea ipotezei intr-o maniere operationala (cum va fi masurata) Testarea ipotezei operationale Examinarea rezultatului confirmarea sau infirmarea teoriei) Modificarea teoriei prin prisma rezultatului, daca este cazul Verificarea noii teorii, repetand ciclul Explica relatiile cauzale dintre variabile Presupune o metodologie foarte structurata, o foarte buna definire a conceptelor operationale Generalizare

Filosofia cercetarii stiintifice

Inductia (construirea teoriei) Datele sunt cele care conduc la teorie Mult mai mult aplicata in stiintele sociale datorita complexitatii societatii Implica o metodologie mai putin rigida ca in cazul deductiei Cercetarea calitativa este mai des utilizata Nu intotdeauna poti formula ipoteze demne de analizat

Filosofia cercetarii stiintifice

Deductiv sau inductiv? Combinarea celor doua abordari este nu doar posibila ci si necesara in multe cazuri Domenii noi abordare inductiva, domenii traditionale abordare deductiva Riscuri pentru ambele abordari Credibilitate mai mare pentru abordarea deductiva

Formularea planului cercetarii

Filosofia cercetarii Abordarea cercetarii Strategia cercetarii Metoda cercetarii Orizontul de timp Tehnici si proceduri de culegere a datelor

Formularea planului cercetarii Planul cercetarii structurarea modului in care se va raspunde intrebarilor de cercetare Tipuri de studii (cercetarii) - in conformitate cu scopul cercetarii
Studii exploratorii
Ce se intampla, noi idei, ridicarea de probleme si evaluarea fenomenelor intr-o noua viziune Util pentru clarificarea unei probleme, daca nu esti sigur de natura ei 3 metode de realizare a unei cercetarii exploratorii
Analiza literaturii Intervievarea expertilor din domeniu Focus-grupuri

Avantaj flexibil si adaptabil

Formularea planului cercetarii

Studii descriptive Descrirea cu acuratete a unei situatii Poate fi parte a unei cercetarii exploratorii Studii explicative (cauzale) Cele care stabilesc relatii de cauzalitate dintre fenomene

Formularea planului cercetarii

Strategia cercetarii Nicio strategie nu este superioara alteia Experimentul

O forma clasica a cercetarii Pentru studierea relatiilor cauzale Cercetarii exploratorii si explicative (cum, de ce)

Formularea planului cercetarii

Un experiment presupune Definirea unei ipoteze teoretice Selectionarea grupurilor Impartirea aleatorie a persoanelor intre cele doua grupuri Introducerea variabilei manipulabile Masurarea unui numar redus de variabile Tinerea sub control a celorlalte variabile

Formularea planului cercetarii

Ancheta Specifica abordarii deductive Foarte utilizata in business: cine? Ce? Unde? Cat? Cate? Pentru studii exploratorii si descriptive Interpretare statistica, date foarte multe Poate fi utilizata pentru sugerarea anumitor legaturi intre variabile Diferite tehnici de colectare a datelor

Formularea planului cercetarii

Studii de caz - Implica investigarea empirica a unui fenomen prezent intrun context real, utilizand multiple dovezi - contextul e foarte important - Opus experimentului - Opus anchetei - De ce? Ce? Cum? pentru cercetari explicative si exploratorii - Studiile de caz implica verificare incrucisata (triangulation) utilizarea diferitelor metode de culegere a datelor pentru a fi siguri ca datele spun ceea ce intelegem

Formularea planului cercetarii

Studiu de caz singular vs. multiplu Studiu de caz holistic vs incorporat - SC singular - unic - Observa o anumita situatie care nu a fost analizata Studiu de caz multiplu
Poate conduce la o generalizare Sunt de preferat

Studiu de caz holistic

Analiza organizatiei ca un tot

Studiu de caz incorporat

Analiza componentelor ca parti ale unui intreg Studiile de caz pot fi foarte utile in investigarea teoriei existente

Formularea planului cercetarii Cercetarea in actiune (action research) Cercetarea in actiune vs cercetarea despre actiune Presupune implicarea practicienilor in procesul de cercetare Limite si avantaje

Formularea planului cercetarii

Construirea teoriei (grounded theory) Presupune atat abordarea inductive cat si cea deductiva Foarte utila pentru a prezice si a explica Etnografia (ethnography) Deriva din antropologie si este specifica abordarii inductive Se descrie si se explica lumea sociala E mare consumatoare de timp Implica flexibilitate (contextul se dezvolta in timp), cerceteaza fenomenul in contextul in care apare si implica mai ales observatia

Formularea planului cercetarii Cercetarea de arhiva (archival research) Cercetarea documentelor Cercetatorul-practician Cand cercetezi organizatia in care lucrezi

Formularea planului cercetarii

Credibilitatea si validitatea rezultatelor cercetarii Masurile utilizate vor conduce la aceleasi rezultate Observari similare pot fi realizate si de catre alti cercetatori Exista o transparenta a datelor primare

Formularea planului cercetarii Surse de erori Din partea participantilor din partea cercetatorului Credibilitatea si validitatea instrumentarii Relatia cauzala (cine pe cine influenteaza, de fapt) validitatea externa

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Aspecte legate de accesul la date Dificultati legate de accesul fizic la date

Organizatia Interesul Reglemetari

Dificultati legate de accesul cognitiv la date Elemente de care trebuie tinut cont pentru surmontarea dificultatilor
Natura si dimensiunea accesului la date Adancimea accesului la date

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Strategii de obtinere a accesului Timp suficient Contacte existente si dezvoltarea de noi contacte Scopul si tipul de acces cerut Preintampinarea ingrijorarilor companiei Evidentierea beneficiilor pentru companie Limbajul potrivit Facilitarea raspunsurilor Dezvoltarea accesului marginal Credibilitatea

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice Etica = principii morale, norme si standarde de comportament care ghiseaza alegerile morale si relatiile cu ceilalti Etica cercetarii = cum formulam si clarificam subiectul cercetarii, planul cercetarii, obtinerea accesului la date, colectarea datelor, procesarea si stocarea datelor, analiza datelor, finalizarea cercetarii intr-un mod responsabil si moral Etica cercetarii presupune rigurozitate metodologica si moralitate pentru toti cei implicati in procesul de cercetare

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Abordari ale etici de cercetare Deontologia = scopul final al cercetarii nu justifica un comportamnet neetic Teleologia = scopul final al cercetarii justifica mijloacele (castigurile precumpanesc costurile) teoria finalitatii

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice Aspecte etice ce trebuie avute in vedere in procesul de cercetare stiintifica Pastrarea intimitatii tuturor participantilor in procesul de cercetare Voluntariatul si posibilitatea ca participantii sa se poata retrage oricand din proiectul de cercetare Mentinerea confidentialitatii participantilor Evitarea oricaror forme de constrangere, umilire, ranire, disconfort, durere, traume, in general Comportament adecvat si obiectivitate din partea cercetatorului

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Concluzii Aspectele etice intervin pe tot parcursul procesului de cercetare Cercetarile calitative implica, de regula, mai multe aspecte etice decat cercetarile cantitative Cercetarile din anumite domenii (psihologie, medicina, farmacie, biologie) implica mai multe aspecte etice decat in altele (business) Respectarea tuturor codurilor de conduita cu care cercetatorul vine in contact in procesul de cercetare stiintifica

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice Top 10 Unethical Psychological Experiments http://listverse.com/science/top-10-unethicalpsychological-experiments/ Top 10 Evil Human Experiments http://listverse.com/crime/top-10-evil-humanexperiments/ http://www.albionmonitor.com/9710a/hivtests.html Milgram experiment

Datele secundare Pot fi atat calitative cat si cantitative Pot fi atat date brute, cat si prelucrate (compilate) Tipuri de date secundare - Documentare - Anchete - Prelucrate din surse multiple

Datele secundare Date documentare Scrise si nescrise Accesul la date Date din anchete Recensamant Anchete periodice Anchete ad hoc Date din surse multiple Combinatii din cele doua tipuri de mai sus

Datele secundare

Localizarea datelor secundare Stabilirea tipului de date disponibile

ACL Bibliografia de la materialele studiate

Identificarea datelor (locul precis unde acestea se gasesc)

Datele secundare Avantaje si dezavantaje Avantaje Timp si bani Calitate Pot furniza date comparabile si contextuale Pot conduce la noi descoperiri Permanenta

Datele secundare
Dezavantaje Au o destinatie care nu iti este utila in proiectul de cercetare Acces dificil si costisitor Agregarea datelor si definitiile nu sunt potrivite cu studiul nostru Nu exista control asupra datelor Scopul proiectului initial influenteaza colectarea si prezentarea datelor

Datele secundare
Evaluarea surselor de date Sunt capabile sa raspunda intrebarilor de cercetare Beneficiile asociate folosirii datelor sunt mai mari decat costurile Ai acces la date Aspecte generale Validitatea calcularii datelor Sfera de acoperire a datelor Datele neimportante pot fi eliminate Datele ramase sunt suficiente pentru a putea fi interpretate

Datele secundare
Aspecte specifice Siguranta si validitatea datelor Subiectivitatea masurarii Distorsionarea intentionata si deliberata a datelor Schimbari in modul in care datele sunt colectate Costuri si beneficii Modul in care reusesc sa raspunda intrebarilor si obiectivelor cercetarii Resurse de timp si bani pentru obtinerea datelor Obiectivitatea perfecta nu poate fi asigurata. Uneori trebuie asumat un anumit grad de subiectivism in locul lipsei datelor

Esantionarea
In cazul cercetarilor cantitative Permit generalizarea rezultatelor Se realizeaza pe esantioane reprezentative pentru colectivitatea cercetata Produse de consum individual de consum gospod resc de consum productiv Colectivitatea general ansamblul popula iei ansamblul gospod riilor ansamblul firmelor Unitatea de observare Individul gospod ria firma Unitatea de sondaj Individul capul de gospod rie o persoan care ocup o anumit func ie n firm

Esantionarea
Chestionarul. Este una dintre cele mai importante probleme, neputnd exista o cercetare mai bun dect chestionarul care a stat la baza sa. ntreb rile trebuie s fie clare, concise, preferabil cu variante de r spuns oferite (ntreb ri nchise), redactate ntr-un limbaj simplu i accesibil i ordonate n mod logic, n func ie de obiectivele urm rite. ntreb rile pot fi:
de calificare (care au rolul de a confirma faptul c respondentul apar ine colectivit ii cercetate); de con inut (care vizeaz obiectivele cercet rii); de identificare (care se refer la caracteristicile unit ii de observare).

ntreb rile de calificare se pun la nceputul chestionarului, iar cele de identificare se pun la sfr itul chestionarului, pentru a nu da na tere la suspiciuni n rndul responden ilor.

Esantionarea
Determinarea m rimii e antionului. restric ii de ordin statistic restric ii de ordin organizatoric De regul , m rimea unui e antion este de circa 1000-1200 de persoane.

Esantionarea
n cazul unei colectivit i cu caracteristici alternative (diferite structuri), rela ia de calcul pentru determinarea m rimii e antionului este:
n= t 2 p(1 - p) (2 [

unde: n = m rimea e antionului; t = coeficientul (Student) care corespunde probabilit ii cu care se garanteaz rezultatele; p= propor ia componentelor din e antion care posed caracteristica cercetat (de regul valoarea lui p nu se cunoa te, i atunci i se atribuie valoarea de 0,5, pentru ca dispersia s fie cea mai mare); = eroarea limit acceptabil .
([

Esantionarea
Scheme de esantionare
Tipuri de scheme de e antionare

E antionare nealeatoare

E antionare aleatoare

E antionare fix

E antionare secven ial

E antionare f r restric ii

E antionare cu restric ii

E antionare simpl aleatoare

E antionare monostadial

E antionare multistadial

E antionare de grup

E antionare stratificat

E antionare sistematic

E antionare de grup

E antionare stratificat

E antionare sistematic

Sursa: Adaptare dup C.Florescu,(coordonator), Marketing, Ed.Marketer 1992, p.122

Figura 1-3 Principalele tipuri de scheme utilizate n alc tuirea e antioanelor

Esantionarea
Stabilirea schemei de e antionare. Este decisiv pentru asigurarea reprezentativit ii e antionului i are n vedere modalitatea concret de precizare a persoanelor ce vor fi intervievate. Exist mai multe posibilit i, cele mai des utilizate fiind: Metodele de e antionare probabilistic sunt urm toarele: E antionarea simpl aleatoare Prin aplicarea acestei metode, fiecare individ al popula iei cercetate are anse egale de a fi selectat i inclus n e antion. Construirea e antionului se bazeaz pe una dintre cele trei metode:
Metoda tragerii la sor i unit ile din cadrul bazei de e antionare sunt redenumite (primesc un cod numeric sau alfa-numeric), urmnd a fi extras un num r de elemente, n func ie de m rimea stabilit a e antionului; Metoda tabelelor cu numere aleatoare n cadrul tabelului, creat de cercet tor n func ie de baza de e antionare, se traseaz o traiectorie, urmnd ca unit ile care se ncadreaz pe acea traiectorie s fie selectate i incluse n e antion; Metoda computerizat calculatorul genereaz un num r de coduri aferente unit ilor din baza de e antionare i doar acestea vor apar ine e antionului.

Dezavantajul major al e antion rii simple aleatoare const n dificultatea sau chiar imposibilitatea elabor rii unei baze de e antionare complete. De asemenea, este posibil ca indivizii din e antion s fie distribui i pe arii geografice ntinse, ceea ce conduce la cre terea costurilor financiare i de timp.

Esantionarea
E antionarea sistematic Spre deosebire de e antionarea simpl aleatoare, n care selec ia componentelor e antionului este independent , e antionarea sistematic se remarc prin interdependen (selec ia unei unit i depinde de selec ia unit ii anterioare). Se stabile te astfel un pas mecanic, prin mp r irea num rului unit ilor din baza de e antionare la num rul componentelor e antionului, a c rui m rime a fost stabilit ntr-o etap anterioar . Prima unitate din baz se selecteaz n mod aleator, dup care prin aplicarea pasului mecanic se identific i celelalte elemente, ce vor fi incluse n e antion. E antionul astfel rezultat se poate bucura de o reprezentativitate mai mare.

Esantionarea
E antionarea stratificat . Cuprinde dou faze. n prim faz , colectivitatea general este mp r it n mai multe straturi (grupuri) omogene, din care, n faza a doua, se extrage un num r prestabilit de componente, num r care poate fi sau nu propor ional cu m rimea grupului. E antionarea de grup. Se bazeaz pe divizarea colectivit ii generale n mai multe grupuri neomogene. Apoi, se extra(e) n mod aleator unul sau mai multe grupuri, ale c ror componente sunt cuprinse n e antion n totalitate. E antionarea multistadial . Este o variant a e antion rii stratificate, num rul de faze fiind, ns , mai mare, corespunz tor num rului de criterii prestabilite.

Esantionarea
n categoria metodelor de e antionare neprobabilistic se ncadreaz : E antionarea ad-hoc Aceast metod este cea mai avantajoas din punct de vedere al costurilor financiare i de timp, selec ia persoanelor din e antion fiind la latitudinea cercet torului. Totu i, nu se poate vorbi de reprezentativitatea e antionului, metoda fiind utilizat n cazul cercet rilor exploratorii, prin intermediul c rora se pot genera diverse idei sau ipoteze. E antionarea orientat O form a e antion rii ad-hoc, metoda e antion rii orientate presupune includerea n e antion doar a persoanelor considerate de cercet tor ca fiind relevante pentru problema investigat .

Esantionarea
E antionarea prin metoda cotelor E antionarea prin metoda cotelor se realizeaz n dou etape. n primul rnd, cercet torul va identifica variabilele bazei de e antionare, precum i procentele din e antion aferente acestor caracteristici (de cele mai multe ori de ordin demografic). Astfel, prin intermediul acestor cote, se asigur c structura e antionului este la fel cu cea a popula iei analizate. n al doilea rnd, cercet torul va selecta persoanele din e antion ad-hoc sau n func ie de relevan a acestora pentru problema analizat , n a a fel nct num rul responden ilor s nu dep easc valoarea cotelor deja stabilite.

Esantionarea
E antionarea prin metoda bulg relui de z pad Metoda de e antionare tip bulg re de z pad presupune selectarea unui grup de responden i n mod aleator, urmnd ca ace tia s i recomande cercet torului alte persoane, care se ncadreaz n popula ia analizat . Aceast metod este avantajoas din punct de vedere financiar i pentru c este mult mai probabil ca persoanele recomandate s aib acelea i caracteristici demografice i psihografice ca i colectivitatea analizat , n compara ie cu persoanele alese la ntmplare.

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia - este unul dintre cele mai fascinante aspecte ale procesului de cercetare - Este considerat a fi un proces destul de dificil - Reprezinta rezultatul final al procesului de cercetare - Cand scrii, e singura adata cand gandesti (Phillips and Pugh, 2005)

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia Pregatirea scrierii lucrarii stiintifice Rezervarea timpului Stabilirea unui program si urmarea lui Crearea conditiilor optime Recenzia lucrarii

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Structura proiectului de cercetare Abstract
Cel mai important E un sumar complet al cercetarii Contine

Care sunt intrebarile de cercetare si de ce sunt importante Cum se raspunde la aceste intrebari Ce raspuns s-a gasit la intrebarikle de cercetare Ce concluzii se pot desprinde din intrebarile de cercetare

Trebuie sa fie scurt, complet, obiectiv, precis si usor de citit

Introducere

O idee clara despre teza centrala a lucrarii si de ce crezi ca problema respectiva merita analizata Care sunt obiectivelel si intrebarile de cercetare O scurta prezentare a fiecarui capitol din lucrare

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

ACL
Care este locul cercetarii in contextul cercetarilor in domeniu Demonstreaza contributia la domeniul cercetarii Demonstreaza valabilitatea si validitatea intrebarilor de cercetare

Metoda

Metoda trebuie sa fie valida Reliefarea rezultatelor obtinute din cercetare Se prezinta tabelel, grafice, citari din interviuri Rezultatele prezinta fapte, nu opinii si trebuie sa fie expuse in mod logic, clar si usor de inteles (fie in ordinea obiectivelor, fie tematic, in ordinea descendenta a importantei, fie alte modalitati)

Rezultate

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Concluzii
Pentru fiecare rezultat ar trebui o concluzie Demonstreaza originalitatea studiului Pot include si discutii (implicatii ale concluziilor)

Referinte
Odata cu scrierea lucrarii Diferite stiluri

Anexe
Minim Ceea ce e cu adevarat important trebuie pus in text

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Organizarea continutului raportului de cercetare
Titlul cat mai putine cuvinte, clar si incitant povestea trebuie sa fie clara (argumentul central sau teza principlala) Structura trebuie sa fie clara si sa orienteze usor cititorul E important sa stii carei audiente te adresezi

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia Stilul

Clar si simplu Propozitii simple Evitarea jargonului (a nu se confunda cu termenii tehnici) Citarea literaturii Gramatica Adresarea impersonala, la trecut, diateza pasiva Anonimatul

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia Confruntarea cu cerintele evaluatorilor

Cunostinte si intelegere Aplicare si analiza Sinteza si evaluare

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

Prezentarea orala
Utilizarea mijloacelor video Prezentarea nu trebuie sa plictiseasca Trebuie sa ofere toate informatiile importante O sursa importanta pt prezentare este abstractul Tine de abilitatea fiecaruia (aceasta abilitate se poate educa)