Sunteți pe pagina 1din 24

METODOLOGIA CERCETARII

Obiectivele cursului
-

Familiarizarea cu ceea ce presupune procesul cercetarii stiintifice:

CE, DE CE, PENTRU CE?


-

Introducere in metodologia cercetarii stiintifice - teoria privind modul in


care cercetarea trebuie derulata

Bibliografie:
Mark Saunders, Philip Lewis, Adrian Thornhill Research methods for
business students, Prentice Hall, 2007

INTRODUCERE
- Metoda de cercetare tehnici si proceduri in vederea obtinerii si
analizei datelor
-

Metodologia teoria privind modul in care cercetarea trebuie derulata

Ce nu este si ce este cercetarea stiintifica


NU este cercetare stiintifica
-

Culegerea de date, fara un scop clar

Reasamblarea si reordonarea informatiilor fara interpretarea lor

Folosirea abuziva a termenului pentru a da credibilitate unei idei, a


unui produs

ESTE cercetare stiintifica


-

Datele sunt culese sistematic

Datele sunt interpretate

Scopul este clar

Structura unei lucrari stiintifice


Introducere, unde se prezinta Obiectivele lucrarii ce poveste
doreste lucrarea sa spuna si de ce, caror intrebari de cercetare le
raspunde lucrarea si o scurta prezentare a principalelor parti ale
lucrarii (pentru disertatii, de exemplu, cate un paragraf pentru fiecare
capitol). OBIECTIVELE LUCRARII SUNT ESENTIALE

Analiza critica a literaturii (trecerea in revista a literaturii de


specialitate) care este fundamentul teoretic al lucrarii, ce au spus altii
inaintea ta, relevant, despre subiectul investigat, ce elemente
importante s-au folosit din literatura de specialitate pentru a atinge
obiectivele lucrarii, in ce mod analiza critica a literaturii determina
obiectivele, metoda de cercetare si prefigureaza concluziile

Metodologia ce metoda de cercetare s-a folosit, de ce, ce


instrumente s-au utilizat, cum s-au cules datele etc

Analiza datelor, prezentarea rezultatelor, interpretarea lor

Concluziile, care trebuie sa corespunda cu obiectivele, metoda de


cercetare si rezultatele obtinute. Fiecare obiectiv trebuie sa-si
regaseasca cel putin o concluzie

Bibliografia, in lucrarile straine se folosesc citarea Harvard, Chicago


sau APA

FORMULAREA SI CLARIFICAREA TEMEI DE CERCETARE


Este cea mai importanta parte a oricarui proces de cercetare
Atributele unui teme de cercetare corespunzatoare
-

Concordanta cu cerintele beneficiarului

Concordanta cu capacitatea de realizare din partea cercetatorului

Capacitatea temei de a starni interesul (realizatorului si beneficiarului)

Simetrie dpdv al rezultatelor potentiale: indiferent de rezultat, acesta


va fi valoros

Etape in formularea si clarificarea temei de cercetare


1. Generarea si finisarea ideilor de cercetare
Generarea ideilor de cercetare - Utilizarea gandirii rationale si a gandirii
creative
Cai de urmat
Examinarea propriilor interese
Proiecte trecute
Discutii
Cercetarea literaturi
Un jurnal al ideilor
Explorarea preferintelor personale (proiecte trecute)
Mind mapping
Brainstorming
Finisarea ideilor de cercetare

2. Transformarea ideilor de cercetare in proiecte de cercetare


-

Asigurarea concordantei intrebarilor de cercetare cu resursele

Verificarea capacitatii de a genera noi idei

Indeplinesc testul SMART (specificitate, masurabilitate, accesibilitate,


realism, timp)

Converg cu teoria (teoria te informeaza despre validitatea cercetarii)


-

Importanta teoriei reflecta relatia cauza-efect

Teorii fundamentale (grand theories)

Teorii specifice (middle range theories)

Teorii punctuale (substantive theories)

3. Scrierea propunerii de cercetare


Scopul cercetarii
4. Continutul propunerii de cercetare
1. Titlul
2. Fundamentarea una dintre cele mai lungi sectiuni (nu e acelasi
lucru cu analiza critica a literaturii!!!!)
-

De ce cercetarea merita efortul

Tema se incadreaza in dezbaterile prezente

Arata ca cercetarea ta este o continuare a cercetarilor


existenete

3. Intrebarile de cercetare si obiectivele cercetarii


Fundamentarea converge catre aceste intrebari
Obiectivele sunt precise si conduc catre rezultate masurabile
Deriva din scopul cercetarii
4. Metoda o alta sectiune lunga
Cum intentionezi sa-ti atingi scopul
Justifica alegerea metodei in functie de obiective
Ce colectivitate de cercetare ai ales si de ce
Ce instrumente vei folosi si de ce
Cum se va face colectarea datelor
Cum vor fi respectate aspectele etice

5. Programarea in timp
Demonstreaza viabilitatea proiectului
Diagrama Gantt

6. Resurse
Aspect ale viabilitatii
Date
Echipamente
Financiare
Umane

Concluzii
Cercetarea este diferita de obtinerea de informatii. Cercetarea se bazeaza pe
teorie
Propunerea de cercetare este ca un contract intre tine si cititor. Continutul
propunerii de cercetare trebuie sa-i spuna cititorului:
- ce vrei sa faci,
- de ce vrei sa faci,
- ce urmaresti sa obtii,
-

cum urmaresti sa obtii acel ceva

Analiza critica a literaturii


Importanta si scopul analizei critice a literaturii
Ce trebuie inclus in analiza critica a literaturii
Ierarhizarea surselor primare, secundare si tertiare
Identificarea cuvintelor cheie si scrutarea literaturii utilizand diverse metode
Evaluarea relevantei, valorii si suficientei literaturii
Citarea literaturii
Aplicarea cunostintelor pentru proiectele personale

Analiza critica a literaturii (ACL) presupune gasirea, citirea si evaluarea


literaturii astfel incat ea sa serveasca obiectivelor cercetarii
A fi critic inseama a utiliza un anumit limbaj (expunerea unui rationament
logic), incadrarea intr-o anumita abordare, referire la autoritate si
impartialitatea
Scopurile ACL
- Rafinarea intrebarilor de cercetare (obiective)
- Evidentierea posibilitatilor de cercetare in domeniu
- Evitarea simplei repetari a ceea ce s-a facut
- Identificarea unor subiecte de actualitate
- Identificarea unor metode, strategii de cercetare aplicabile diferitelor
domenii
Continutul ACL

Conceptele cheie din domeniu

Incadrarea in dezbaterile recente din domeniu

Originalitatea

Evitarea plagiatului

Legatura directa cu obiectivele cercetarii

Respectarea unui anumit format

Surse pentru ACL

Primare (literatura gri) Rapoarte , Teze , Email, Lucrari sustinute in


cadrul conferintelor, Manuscrise , Rapoarte guvernamentale

Secundare Carti , Reviste Ziare , Publicatii guvernamentale

Tertiare Indexuri , Cataloage ,Abstracte , Enciclopedi ; Dictionare .


Bibliografii , Citari

Planificarea strategiei de ACL


-Definirea parametrilor cercetarii
- Limba, subiectul, domeniul, aria geografica, perioada de
cautare, tipul de literatura
- Generarea cuvintelor cheie
- Raspund obiectivelor de cercetare
- Identifica domenii de legatura cu tema cercetata

Evaluarea relevantei si valorii literaturii cercetate


Relevanta
- Cat de recenta este literatura analizata
- Raspunde obiectivelor cercetarii
- Intruneste criteriile pe care ti le-ai stabilit pentru a sustine argumentatia
Valoarea
- Intruneste criteriul impartialitatii

- Cat de corecte sunt elementele metodologice si ce influenta au asupra


rezultatelor obtinute
- Ofera posibilitatea unor cercetari viitoare

Exemple
(1)Sexual harassment has many consequences. Adams, Kottke, and
Padgitt (1983) found that some women students said they avoided
taking a class or working with certain professors because of the risk of
harassment.They also found that men and women students reacted
differently. Their research was a survey of 1,000 men and women
graduate and undergraduate students. Benson and Thomson's study in
Social Problems (1982) lists many problems created by sexual
harassment. In their excellent book, The Lecherous Professor, Dziech
and Weiner (1990) give a long list of difficulties that victims have
suffered.
(2) The victims of sexual harassment suffer a range of consequences, from
lowered self-esteem and loss of selfconfidence to withdrawal from social
interaction, changed career goals, and depression (Adams, Kottke, and
Padgitt, 1983; Benson and Thomson, 1982; Dziech and Weiner, 1990). For
example, Adams, Kottke, and Padgitt (1983) noted that 13 percent of women
students said they avoided taking a class or working with certain
professorsbecause of the risk of harassment.
Concluzii

ACL nu este un rezumat. Ea trebuie sa organizeze informatia in stransa


legatura cu obiectivele studiului, sa sintetizeze rezultatele in ceea ce
se stie si ceeea ce nu se stie, sa identifice controversele si sa dezvolte
noi cercetari

Nu este un semn bun atunci cand fiecare paragraf al ACL incepe cu


numele autorului unui studiu

Mentineti actualitatea surselor: incepeti cu cele mai recente

Fiti perseverenti, cautati si din alte domenii

Cautati exhaustiv si intensiv, dar fiti atenti la organizarea materialelor

Nu disperati, linia dintre aceasta literatura si cealalta literatura nu este


atat de clara

Nu puteti citi totul!

Nu porniti in ACL pana nu aveti o imagine clara a subiectului

Cautati exemple

Formularea planului cercetarii

Filosofia cercetarii

Abordarea cercetarii

Strategia cercetarii

Metoda cercetarii

Orizontul de timp

Tehnici si proceduri de culegere a datelor

Planul cercetarii structurarea modului in care se va raspunde


intrebarilor de cercetare
Tipuri de studii (cercetarii) - in conformitate cu scopul cercetarii

Studii exploratorii

Ce se intampla, noi idei, ridicarea de probleme si evaluarea


fenomenelor intr-o noua viziune

Util pentru clarificarea unei probleme, daca nu esti sigur de


natura ei

3 metode de realizare a unei cercetarii exploratorii

Analiza literaturii

Intervievarea expertilor din domeniu

Focus-grupuri

Avantaj flexibil si adaptabil

Studii descriptive

Descrirea cu acuratete a unei situatii

Poate fi parte a unei cercetarii exploratorii

Studii explicative (cauzale) > Cele care stabilesc relatii de cauzalitate


dintre fenomene

Strategia cercetarii
Nicio strategie nu este superioara alteia

Experimentul

O forma clasica a cercetarii

Pentru studierea relatiilor cauzale

Cercetarii exploratorii si explicative (cum, de ce)

Un experiment presupune

Definirea unei ipoteze teoretice

Selectionarea grupurilor

Impartirea aleatorie a persoanelor intre cele doua grupuri

Introducerea variabilei manipulabile

Masurarea unui numar redus de variabile

Tinerea sub control a celorlalte variabile

Ancheta

Specifica abordarii deductive

Foarte utilizata in business: cine? Ce? Unde? Cat? Cate?

Pentru studii exploratorii si descriptive

Interpretare statistica, date foarte multe

Poate fi utilizata pentru sugerarea anumitor legaturi intre variabile

Diferite tehnici de colectare a datelor

Studii de caz
- Implica investigarea empirica a unui fenomen prezent intr-un context real,
utilizand multiple dovezi
-

contextul e foarte important

Opus experimentului

Opus anchetei

De ce? Ce? Cum? pentru cercetari explicative si exploratorii

Studiile de caz implica verificare incrucisata (triangulation) utilizarea


diferitelor metode de culegere a datelor pentru a fi siguri ca datele
spun ceea ce intelegem

Studiu de caz singular vs. multiplu

Studiu de caz holistic vs incorporat

- SC singular - unic
- Observa o anumita situatie care nu a fost analizata

Studiu de caz multiplu

Poate conduce la o generalizare

Sunt de preferat

Studiu de caz holistic

Analiza organizatiei ca un tot

Studiu de caz incorporat

Analiza componentelor ca parti ale unui intreg

Studiile de caz pot fi foarte utile in investigarea teoriei existente

Cercetarea in actiune (action research)

Cercetarea in actiune vs cercetarea despre actiune

Presupune implicarea practicienilor in procesul de cercetare

Limite si avantaje

Construirea teoriei (grounded theory)

Presupune atat abordarea inductive cat si cea deductiva

Foarte utila pentru a prezice si a explica

Etnografia (ethnography)

Deriva din antropologie si este specifica abordarii inductive

Se descrie si se explica lumea sociala

E mare consumatoare de timp

Implica flexibilitate (contextul se dezvolta in timp), cerceteaza


fenomenul in contextul in care apare si implica mai ales observatia

Cercetarea de arhiva (archival research)

Cercetarea documentelor

Cercetatorul-practician

Cand cercetezi organizatia in care lucrezi

Credibilitatea si validitatea rezultatelor cercetarii

Masurile utilizate vor conduce la aceleasi rezultate

Observari similare pot fi realizate si de catre alti cercetatori

Exista o transparenta a datelor primare

Surse de erori

Din partea participantilor

din partea cercetatorului

Credibilitatea si validitatea instrumentarii

Relatia cauzala (cine pe cine influenteaza, de fapt)

validitatea externa

Accesul la date si etica cercetarii stiintifice

Strategii de obtinere a accesului

Timp suficient

Contacte existente si dezvoltarea de noi contacte

Scopul si tipul de acces cerut

Preintampinarea ingrijorarilor companiei

Evidentierea beneficiilor pentru companie

Limbajul potrivit

Facilitarea raspunsurilor

Dezvoltarea accesului marginal

Credibilitatea

Etica = principii morale, norme si standarde de comportament care


ghiseaza alegerile morale si relatiile cu ceilalti

Etica cercetarii = cum formulam si clarificam subiectul cercetarii,


planul cercetarii, obtinerea accesului la date, colectarea datelor,
procesarea si stocarea datelor, analiza datelor, finalizarea cercetarii
intr-un mod responsabil si moral

Etica cercetarii presupune rigurozitate metodologica si moralitate


pentru toti cei implicati in procesul de cercetare

Abordari ale etici de cercetare

Deontologia = scopul final al cercetarii nu justifica un comportamnet


neetic

Teleologia = scopul final al cercetarii justifica mijloacele (castigurile


precumpanesc costurile) teoria finalitatii

Aspecte etice ce trebuie avute in vedere in procesul de cercetare stiintifica

Pastrarea intimitatii tuturor participantilor in procesul de cercetare

Voluntariatul si posibilitatea ca participantii sa se poata retrage oricand


din proiectul de cercetare

Mentinerea confidentialitatii participantilor

Evitarea oricaror forme de constrangere, umilire, ranire, disconfort,


durere, traume, in general

Comportament adecvat si obiectivitate din partea cercetatorului

Concluzii

Aspectele etice intervin pe tot parcursul procesului de cercetare

Cercetarile calitative implica, de regula, mai multe aspecte etice decat


cercetarile cantitative

Cercetarile din anumite domenii (psihologie, medicina, farmacie,


biologie) implica mai multe aspecte etice decat in altele (business)

Respectarea tuturor codurilor de conduita cu care cercetatorul vine in


contact in procesul de cercetare stiintifica

Datele secundare
Pot fi atat calitative cat si cantitative
Pot fi atat date brute, cat si prelucrate (compilate)
Tipuri de date secundare
-

Documentare

Anchete

Prelucrate din surse multiple

Date documentare

Scrise si nescrise

Accesul la date

Date din anchete

Recensamant

Anchete periodice

Anchete ad hoc

Date din surse multiple

Combinatii din cele doua tipuri de mai sus

Localizarea datelor secundare

Stabilirea tipului de date disponibile

ACL

Bibliografia de la materialele studiate

Identificarea datelor (locul precis unde acestea se gasesc)

Avantaje si dezavantaje
Avantaje

Timp si bani

Calitate

Pot furniza date comparabile si contextuale

Pot conduce la noi descoperiri

Permanenta

Dezavantaje

Au o destinatie care nu iti este utila in proiectul de cercetare

Acces dificil si costisitor

Agregarea datelor si definitiile nu sunt potrivite cu studiul nostru

Nu exista control asupra datelor

Scopul proiectului initial influenteaza colectarea si prezentarea datelor

Evaluarea surselor de date


Sunt capabile sa raspunda intrebarilor de cercetare
Beneficiile asociate folosirii datelor sunt mai mari decat costurile
Ai acces la date
Aspecte generale

Validitatea calcularii datelor

Sfera de acoperire a datelor

Datele neimportante pot fi eliminate

Datele ramase sunt suficiente pentru a putea fi interpretate

Aspecte specifice

Siguranta si validitatea datelor

Subiectivitatea masurarii

Distorsionarea intentionata si deliberata a datelor

Schimbari in modul in care datele sunt colectate

Costuri si beneficii

Modul in care reusesc sa raspunda intrebarilor si obiectivelor cercetarii

Resurse de timp si bani pentru obtinerea datelor

Obiectivitatea perfecta nu poate fi asigurata. Uneori trebuie asumat un


anumit grad de subiectivism in locul lipsei datelor

Cercetari calitative

Cercetarea calitativa este o metod de cercetare care i propune s


ofere o nelegere n profunzime a comportamentului uman, precum i
a motivelor care guverneaz astfel de comportament.

cercetarea calitativ investigheaz de ce i cum se iau deciziile, nu


doar ce, unde si cnd.

Metodele calitative produc informaii privind cazurile particulare


studiate

in cercetarea calitativa, cazurile pot fi selectate intenionat, n funcie


de capacitatea acestora de a personifica anumite caracteristici sau
locaii contextuale

rolul cercettorului este mult mai important

analiza datelor poate avea o mare varietate de forme, i se


concentreaza pe limba, semnele i semnificaii. n plus, analiza in
cercetare abordeaza problemele din punct de vedere holistic i
contextual, mai degrab dect reductionist i izolat. Cu toate acestea,
abordri sistematice i transparente pentru analiza sunt aproape
ntotdeauna considerate ca fiind eseniale pentru rigoare. De exemplu,
multe metode calitative necesit cercettorilor s codifice cu atenie
date i sa discearna i sa se documenteze consecvent.

Metodele calitative sunt folosite pentru explorare (de exemplu,


generatoare de ipoteze) sau pentru a explica rezultatele cantitative.
Metode cantitative, prin contrast, sunt folosite pentru a testa ipoteze.
Acest lucru se datoreaz faptului c validitatea de coninut - se
msoara ceea ce un cercetator crede ca msoar? - este vzut ca
unul dintre punctele forte ale cercetarii calitative. Unii prefera metode
cantitative pentru a oferi mai multa reprezentativitate, ncredere i

precizie prin ipoteze, instrumente de msurare i matematic aplicat.


Prin contrast, datele calitative sunt dificil de analizat dvdv matematic.

Cercetarea calitativa este adesea folosita pentru evaluarea


programelor, deoarece poate rspunde anumitor ntrebri importante
mai eficient dect abordrile cantitative: cum i de ce anumite
rezultate au fost obinute (nu doar ceea ce s-a realizat). De asemenea,
pentru a rspunde la ntrebri importante cu privire la relevana, efecte
nedorite i impactul programelor, cum ar fi: au fost ateptrile
rezonabile? Au funcionat cum era de asteptat? Au fost actorii-cheie n
msur s i ndeplineasc sarcinile lor? A cauzat programul efecte
nedorite?

Abordrile calitative au avantajul de a permite o mai mare diversitate


n rspunsuri, precum i capacitatea de a se adapta la evoluii noi sau
probleme n timpul procesului de cercetare n sine. n timp ce cercetare
calitativ poate fi costisitoare i consumatoare de timp pentru a o
efectua, multe domenii de cercetare folosesc tehnici calitative care au
fost special dezvoltat pentru a oferi rezultate mai succinte, costeficient i n timp util.

Observarea participativa este o strategie de nvare reflexiv nu o


singur metod de observare

Cercettorii de obicei deveni membri ai unei culturi, grup, sau stabilesc


roluri pentru a se conforma la aceast situatie

Observarea neparticipativa sau observarea directa este n cazul n care


datele sunt colectate prin observarea comportamentului, fr a
interaciona cu participanii. Un avantaj este c nu exist probleme de
influen a cercetatorului. Un dezavantaj este c cercettorul poate
deveni influenat grup

Note de teren permit cercettorului de a accesa un subiect i s


nregistreze ceea ce observ ntr-o manier discret. Un dezavantaj
major este ca note de teren sunt nregistrate de ctre un observator i
sunt supuse (a) memoriei i (b) eventual, prtinire contient sau
incontient de observator

Jurnal reflexiv, o descriere exact a evenimentelor folosind termeni


adecvati pentru a eticheta lucrurile, concepte, etc
O explicaie a evenimentelor care merge dincolo de tradiia / raiunea
de a lua n considerare teorie, concepte, i context (etice, politice

moral,).
O decizie cu privire la aciunile viitoare.

Interviu structurat. Acest tip de interviuri este cel mai potrivit pentru
angajarea n studii focus grup pentru a compara rspunsurile
participantilor, n scopul de a rspunde la o ntrebare de cercetare.
Pentru interviuri structurate calitative, de obicei este necesar a
dezvolta un program de interviu care enumer modul de redactare i
succesiunea de ntrebri. Programul de interviu este considerat uneori
un mijloc prin care cercettorii pot crete fiabilitatea i credibilitatea
datelor de cercetare

Interviul semistructurat este flexibil, permind ca noi ntrebri s fie


aduse n timpul interviului, ca urmare a ceea ce spune cel intervievat.
Intervievatorul intr-un interviu semi-structurat, n general, are un cadru
de teme pentru a fi explorate. un anumit subiect sau subiecte pe care
doreste sa le exploreze in timpul interviului. Ar trebui s fie, de obicei,
bine gndit n avans.

Interviu nestructurat: ntrebrie pot fi schimbate sau adaptate pentru a


se plia pe inteligena, nelegerea sau convingerile respondentului.
Metoda de a aduna informaii folosind aceasta tehnica este destul de
limitata. n afara de sociologie utilizarea interviurilor nestructurate este
foarte limitat.

Cercetarea etnografica, folosita pentru cercetari in domeniul


cultural, presupune colectarea si descrierea de date menite a dezvolta
o teorie. Aceasta metoda mai este denumita si ethnomethodology or
metodologia pentru oameni". De exemplu, studiul unei anumite culturi
si intelegerea rolului unei anumite boli in contextul lor cultural.

Critical social research, folosita pentru intelegerea comunicarii intre


popoare si semnificatia simbolurilor.

Cercetarea etica, o analiza intelectuala a problemelor etice. Include


studiul eticii, ca obligatie, drept, datorie, bine/rau, alegere, etc.

Cercetarea fundamentala, examineaza fundamentele stiintei,


analizeaza modalitatile in care cunostintele pot fi reinterpretate in
contextul unor noi informatii.

Cercetare istorica, presupune analiza evenimentelor trecute si


prezente in contextul conditiilor actuale, permite reflectarea asupra

unor posibile raspunsuri pentru probleme curente. Cercetarea istorica


ofera raspunsuri la intrebari de genul: De unde venim, cine suntem,
incotro ne indreptam?

Scrierea lucrarii de cercetare si prezentarea acesteia

este unul dintre cele mai fascinante aspecte ale procesului de


cercetare

Este considerat a fi un proces destul de dificil

Reprezinta rezultatul final al procesului de cercetare

Cand scrii, e singura adata cand gandesti (Phillips and Pugh, 2005)

Pregatirea scrierii lucrarii stiintifice

Rezervarea timpului

Stabilirea unui program si urmarea lui

Crearea conditiilor optime

Recenzia lucrarii

Structura proiectului de cercetare

Abstract

Cel mai important

E un sumar complet al cercetarii

Contine

Care sunt intrebarile de cercetare si de ce sunt importante

Cum se raspunde la aceste intrebari

Ce raspuns s-a gasit la intrebarile de cercetare

Ce concluzii se pot desprinde din intrebarile de cercetare

Trebuie sa fie scurt, complet, obiectiv, precis si usor de citit

Introducere

O idee clara despre teza centrala a lucrarii si de ce crezi ca


problema respectiva merita analizata

Care sunt obiectivele si intrebarile de cercetare

O scurta prezentare a fiecarui capitol din lucrare

ACL

Care este locul cercetarii in contextul cercetarilor in domeniu

Demonstreaza contributia la domeniul cercetarii

Demonstreaza valabilitatea si validitatea intrebarilor de cercetare

Metoda

Metoda trebuie sa fie valida

Rezultate

Reliefarea rezultatelor obtinute din cercetare

Se prezinta tabelel, grafice, citari din interviuri

Rezultatele prezinta fapte, nu opinii si trebuie sa fie expuse in


mod logic, clar si usor de inteles (fie in ordinea obiectivelor, fie
tematic, in ordinea descendenta a importantei, fie alte
modalitati)

Concluzii

Pentru fiecare rezultat ar trebui o concluzie

Demonstreaza originalitatea studiului

Pot include si discutii (implicatii ale concluziilor)

Referinte

Odata cu scrierea lucrarii

Diferite stiluri (Harvard, Chicago. APA)

Anexe

Minim

Ceea ce e cu adevarat important trebuie pus in text

Organizarea continutului raportului de cercetare

Titlul cat mai putine cuvinte, clar si incitant

povestea trebuie sa fie clara (argumentul central sau teza


principlala)

Structura trebuie sa fie clara si sa orienteze usor cititorul

E important sa stii carei audiente te adresezi

Clar si simplu

Propozitii simple

Evitarea jargonului (a nu se confunda cu termenii tehnici)

Citarea literaturii

Gramatica

Adresarea impersonala, la trecut, diateza pasiva

Anonimatul

Stilul

Confruntarea cu cerintele evaluatorilor

Cunostinte si intelegere

Aplicare si analiza

Sinteza si evaluare