Sunteți pe pagina 1din 19

Capitolul 3

Cercetarea atitudinii consumatorilor faţă de publicitatea prin TV

Principalele faze ale procesului de cercetare

1. Scopul cercetării

Acesta cercetare are ca scop identificarea unei componente a comportamentului consumatorilor


de publicitate şi anume atitudinea vis a vie de de publicitatea prin cel mai important mediu
publicitar, televiziunea. Se încearcă să se determine fenomenele şi factorii care influenţează
atitudinile consumatorilor de publicitate din rândul persoanelor din Călărași.

2. Obiectivele cercetării

1. Identificarea frecvenţei de vizionare la televizor în cadrul persoanelor respondente.

2. Identificarea intervalului orar în care respondenții se uită cel mai frecvent la televizor.

3. Identificarea principalelor canale TV pe care oamenii le urmăresc frecvent.

4. Identificarea genurilor de emisiuni pe care consumatorii le urmăresc cel mai frecvent.

5. Determinarea gesturilor şi acţiunilor pe care consumatorii le fac în momentul începerii


publicităţii la televizor.

6. Identificarea atitudinii respondenților în legatură cu vizionarea publicitații prin intermediul


televizorului

7. Determinarea gradului de atenție pe care oamenii îl au în momentul difuzarii momentelor


publicitare.

8. Identificarea principalelor categorii de produse sau servicii cărora respondenții le acordă o


atenție deosebită.

9. Identificarea principalelor situații în care momentele publicitare sunt vizionate cel mai des.
10. Determinarea elementelor legate de momentele publicitare care îi influențează pe oameni în
vizionarea acestora.

11. Identificarea principalului element legat de momentele publicitare care îi influențează pe


respondenți în vizionarea acestora.

12. Identificarea atitudinii respondenților în legatură cu cumpărarea produselor promovate în


momentele publicitare.

13. Determinarea numărului de respondenți care sunt de acord cu faptul că produsele pe care le
cumpară nu au nici o legatură cu momentele publicitare vizionate.

14. Identificarea respondenților care consideră că rețin doar o parte din momentele publictare.

3. Formularea ipotezelor conform obiectivelor

H 1. Marea partea a persoanelor intervievate se uită la televizor cel puţin o dată pe săptămână.

H 2. Majoritatea oamenilor se uită la televizor în intervalul orar 20:00-23:00.

H 3. Topul principalelor canale tv în funcţie de preferinţele consumatorilor este: PRO TV,


Antena 1, Kanal D, Prima TV.

H 4. Persoanele intervievate se uită în principal la filme și secundar la emisiunile de știri.

H 5. În momentul începerii publicităţii peste jumate din persoane schimbă canalul TV .

H 6. Peste 30% din respondenți sunt de acord cu afirmația ,, oamenii urmaresc publicitatea la
televizor foarte des’’.

H 7. Peste 50% din respondenți nu acordă atenție momentelor publicitare difuzate la televizor.

H 8. Oamenii acordă o atenție deosebită publicității facută la autoturisme.

H 9. Momentele publicitare sunt vizionate cel mai des în momentul rulării filmelor.

H 10. Oamenii sunt influențați în principal în vizionarea momentelor publicitare de persoanele


publice care apar în astfel de momente.
H 11. Momentele comice sunt principalul element prezent în momentele publicitare care îi
influentează pe oameni în vizionarea acestora.

H 12. Oamenii cumpară foarte des produsele promovate în momentele publicitare difuzate la
televizor

H 13. Cei mai mulți repondenți sunt de acord cu afirmația ,, produsele pe care le cumpăr nu au
nici o legatură cu momentele publicitare vizionate la televizor’’

H 14. Marea majoritate a persoanelor intervievate rețin doar o parte din momentele publicitare.

4. Selectarea tipului de cercetare

Pentru acesta cercetare se va folosi metoda sondajului statistic folosind chestionarul ca


instrument de culegere a informaţiilor. Cercetarea se va realiza pe baza unui chestionar online,
am ales modalitatea online deoarece consider că astfel i se oferă comoditate respondentului,
acesta nu este presat de operatorul clasic de interviu şi astfel acesta decide singur când să
răspundă. Pe lângă alte avantaje ale cercetării online se numără şi constul scăzut, rapiditatea
desfăşurării cercetării precum şi uşurinţa culegerii şi prelucrării datelor.

5. Alegerea surselor de informaţii

Având în vedere scopul şi obiectivele acestei cercetării, principala sursă de informaţii este
reprezentată de populaţie

Baza de eşantionare va fi alcătuită din persoane din Călăraşi care urmăresc programele şi
emisiunile TV.

Unitatea de sondaj precum şi baza de sondaj sunt reprezentate de consumatorul individual.

6. Definirea conceptuală şi operaţională a variabilelor cercetării.

Scopul Denumirea Definirea conceptuală Definirea operaţională


cercetării variabilei
Frecvenţa vizionare Identificarea frecvenţei de 1. în fiecare zi
TV vizionare a programelor TV 2. de câteva ori pe săptămână
3. o dată pe săptămână
4. o dată pe lună
5. niciodată
Interval orar TV Principalele ore din zi în care 1. 7:00 - 11:00
se vizionează programele tv cel 2. 11:01 - 14:00
mai des 3. 14:01 - 17:00
4. 17:01 - 20:00
5. 20:01 – 23:00
Cunoaşterea 6. peste 23
atitudini Canale TV Acţiunea oamenilor de a alege 1. Pro TV
consumatorilo un anumit program TV 2. Prima TV
r faţă de 3. Kanal D
publicitatea 4. Antena 1
prin TV 5. Tvr 1
6. Naţional TV
7. B1 TV
8. Kiss TV
9. Digi sport
10. Dolce sport
11. Altul. Care?
Tipuri Emisiuni Preferinţa oamenilor de a 1.emisiuni de ştiri
viziona anumite tipuri de 2. filme
emisiuni 3. seriale
4. emisiuni sportive
5. emisiuni muzicale
6. emisiuni de divertisment
7. altele. Care?
Activităţi 1.urmăriţi momentul de
publicitate
Acţiunile pe care oamenii le 2. schimbaţi programul TV
fac în momentul difuzării 3. vă jucaţi pe telefon
publicităţii la TV 4. mâncaţi ceva
5. plecaţi din faţa televizorului
6. ascultaţi muzica
7. altele. Care?
Momente publicitate 1. acord total, 2. Acord, 3.
vizionate Indiferent, 4. Dezacord, 5.
Dezacord total
Oamenii se uită la 1. acord total, 2. Acord, 3.
publicitate Indiferent, 4. Dezacord, 5.
Dezacord total
Oamenii nu se uită 1. acord total, 2. Acord, 3.
la TV Indiferent, 4. Dezacord, 5.
Dezacord total
Nu se acordă atenţie Părerile pe care le au 1. acord total, 2. Acord, 3.
publicităţii respondenţii în legătură cu mai Indiferent, 4. Dezacord, 5.
multe afirmaţii Dezacord total
Televizorul 1. acord total, 2. Acord, 3.
Cunoaşterea manipulează mintea Indiferent, 4. Dezacord, 5.
atitudini Dezacord total
consumatorilo Publicitatea creează 1. acord total, 2. Acord, 3.
r faţă de disconfort Indiferent, 4. Dezacord, 5.
publicitatea Dezacord total
prin TV Clasament categorii Ordonarea anumitor categorii 1.produse electronice şi
produse şi servicii de produse şi servicii electrocasnice
2. produse alimentare
3. autoturisme
4. servicii de telefonie mobile
5. produse cosmetic
6. îmbrăcăminte şi încălţăminte
Situaţii în care Atitudinea oamenilor în 1.în momentul rulării filmelor
publicitatea este legătură cu situaţiile în care 2. în momentul difuzării
vizionată publicitatea este vizionată meciurilor sportive
frecvent 3. în momentul rulării serialelor
4. în momentul difuzării ştirilor
5. în momentul difuzării
emisiunilor de divertisment
Elemente legate de Aspectele din cadrul 1.designul
publicitate care momentelor publicitare 2. muzica de fundal
influenţează în televizate care îi influenţează 3. persoanele publice care apar în
vizionarea acesteia pe oameni în vizionarea astfel de momente
acestora 4. brandul căruia I să face
publicitate
5. momentul de difuzare
6. altele. Care?

Momentele comice 1.foarte nefavorabil, 2.


nefavorabil, 3. mai puţin
nefavorabil, 4. indiferent, 5. mai
puţin favorabil, 6. favorabil, 7.
foarte favorabil
Prezentarea unor 1.foarte nefavorabil, 2.
cazuri reale Expresia scrisă a oamenilor nefavorabil, 3. mai puţin
faţă de elementele prezente în nefavorabil, 4. indiferent, 5. mai
Cunoaşterea momentele publicitate puţin favorabil, 6. favorabil, 7.
atitudini televizate foarte favorabil
consumatorilo Apariţia persoanelor 1.foarte nefavorabil, 2.
r faţă de publice nefavorabil, 3. mai puţin
nefavorabil, 4. indiferent, 5. mai
publicitatea puţin favorabil, 6. favorabil, 7.
prin TV foarte favorabil
Apariţia brandurilor 1.foarte nefavorabil, 2.
cunoscute nefavorabil, 3. mai puţin
nefavorabil, 4. indiferent, 5. mai
puţin favorabil, 6. favorabil, 7.
foarte favorabil
Reducerile de preţ 1.foarte nefavorabil, 2.
nefavorabil, 3. mai puţin
nefavorabil, 4. indiferent, 5. mai
puţin favorabil, 6. favorabil, 7.
foarte favorabil
Cumpăr produsele 1. acord total, 2. Acord, 3.
promovate în Indiferent, 4. Dezacord, 5.
momentele Dezacord total
publicitare
Produse pe care le 1. acord total, 2. Acord, 3.
cumpăr nu au Indiferent, 4. Dezacord, 5.
legătură cu Dezacord total
publicitatea
Reţin doar o parte Opiniile oamenilor în legătură 1. acord total, 2. Acord, 3.
din momentele cu unele afirmaţii Indiferent, 4. Dezacord, 5.
publicitare Dezacord total
Brandurile din 1. acord total, 2. Acord, 3.
momentele Indiferent, 4. Dezacord, 5.
publicitare îmi Dezacord total
rămân în minte
Nu îmi aduc aminte 1. acord total, 2. Acord, 3.
nimic din Indiferent, 4. Dezacord, 5.
momentele Dezacord total
publicitare
Nivel instruire Ciclul de instruire în care se 1. primar
Cunoaşterea încadrează fiecare respondent 2. gimnazial
atitudini 3. profesional
consumatorilo 4. liceal
r faţă de 5. superior
publicitatea
Venitul Totalitatea sumelor nete 1. sub 1000 RON
prin TV
încasate de respondent 2. 1001 – 1700 RON
3. 1700 – 2400 RON
4. 2401 – 3100 RON
5. peste 3100 RON
Vârsta Caracteristică specifică fiecărui 1. 18 – 24 ani
respondent 2. 25 – 32 ani
3. 33 - 39 ani
4. 40 – 46 ani
5. 47 – 53 ani
6. peste 53 ani
Mediu provenienţa Locul în care respondentul 1. urban
locuieşte 2. rural
Sex Caracteristică specifică 1. feminin
respondenţilor 2. masculin

7. Stabilirea bugetului şi programarea în timp a cercetării

Având în vedere că cercetare ce fă realiza în mediul online, oamenii răspunzând la chestionar


direct din fata device-urilor (pc-uri, laptopuri, tablete, smartphone-uri), buget este 0 deoarece
totul este gratuit.

Cercetarea se va desfăşura pe perioadă a 3 zile, va începe pe 21 mai şi se va termina pe 23 mai.

8. Mărimea şi structura eşantionului

Formula de calcul

t2 * p (1-p) t2 = probabilitatea de garantare a rezultatelor


n = p = ponderea celor care îndeplinesc criteriul
△𝛚 △ = marja de eroare

Eşantionul este alcătuit din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 – 53 de ani, care locuiesc pe
teritoriul județului Călăraşului.

Conform INSSE care a realizat recensământul populației stabile pe sexe si grupe de vârsta din
cadrul județelor Romaniei s-a constat faptul că populația totala a judetului Calarasi este de
306691 locuitori din care 142031 sunt locuitori cu vârsta între 18 si 53 ani, aceștia reprezentând
46% din populația totală adica ponderea care îndeplinesc criteriul.

Considerăm o marjă de eroare de ± 5 % și o prababilitate de garantare a rezultatelor de 95%, iar


conform tabelului de distribuție z acesta are o valoare de 1,96.

1,962 * 0,46 (1-0,46)


n = = 622 respondenți
0,052
Datorita restricțiilor de natură financiară și în special de natură temporală, sondajul statistic s-a realizat pe
un eșantion de 100 de respondenți.

Cercetarea se va realiza pe baza unui chestionar online, am ales modalitatea online deoarece
consider că astfel i se oferă comoditate respondentului, acesta nu este presat de operatorul clasic
de interviu şi astfel acesta decide singur când să răspundă. Pe lângă alte avantaje ale cercetării
online se numără şi costul scăzut, rapiditatea desfăşurării cercetării precum şi uşurinţa culegerii
şi prelucrării datelor.

9. Proiectarea chestionarului

Chestionarul este alcătuit din 17 întrebări.

1. Va uitati la televizor?

Da
Nu ( stop interviu)

2. Cat de frecvent va uitati la televizor?

In fiecare zi
De cateva ori pe saptamana
O data pe saptamana
O data pe luna
Niciodata (stop intreviu)

3. Care sunt orele din zi in care vizionati programele TV cel mai des?

7:00 – 11:00
11:00 – 14:00
14:01 – 17:00
17:01 – 20:00
20:01 – 23:00
peste 23:0
4. La care dintre urmatoarele canale TV va uitati cel mai des?
PROTV
Prima TV
Kanal D
Antena 1
TVR1
National Tv
B1 Tv
Kiss TV
Digi sport
Dolce sport
Altul. Care ?

5. Care sunt principalele tipuri de emisiuni pe care le vizionati frecvent la televizor


emisiuni de stiri
filme
seriale
emisiuni sportive
emisiuni muzicale
emisiuni de divertisment
altele. Care ?

6. Ce activitati desfasurati in momentul difuzarii publicitatii la televizor?


urmariti momentul de publicitate
schimbati programul TV
va jucati pe telefon
mancati ceva
plecati din fata televizorului
ascultati muzica
altele. Care ?

7. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii :

Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord


total total

Momentele publicitare sunt foarte vizionate de telespectatori


Oamenii urmaresc publicitatea la televizor foarte des
Oamenii sunt prea ocupati pentru a se uita la televizor
Nu se acorda atentie momentelor publicitate
Televizorul ne manipuleaza mintea
Publicitatea prin TV creeaza disconfort telespectatorului

8. Ordonati urmatoarele categorii de produse si servicii in functie de atentia pe care o


acordati in momentul difuzarii momentelor publicitare?
Produse electronice si electrocasnice
Produse alimentare
Autoturisme
Servicii de telefonie mobila
Produse cosmetice
Imbracaminte si incaltaminte

9. In care dintre urmatoarele situati considerati ca momentele publicitare sunt vizionate cel
mai frecvent?

In momentul rularii filmelor


In momentul difuzarii meciuriloe sportive
In momentul rularii serialelor
In momentul difuzarii stirilor
In momentul difuzarii emisiunilor de divertisment
10 Care dintre urmatoarele elemente legate de momentele publicitare considerati ca ii
influenteaza pe oameni in vizionarea acestora?

Designul
Muzica de fundal
Personele publice care apar in astfel de momente
Brandul caruia i se face publicitate
Momentul de difuzare
Altele. Care ?

11. Din punctul dumneavoastra de vedere considerati ca urmatoarele elemente prezentate in


momentele publicitare influenteaza favorabil vizionarea acestora?
Foarte Foarte
Favorabil nefavorabil
Momentele comice
Prezentarea unor cazuri reale
Aparitia persoanelor publice
Aparitia brandurilor cunoscute
Reducerile de pret

12. Cititi afirmatiile de mai jos si bifati varinata optima pentru dumneavostra

Acord Acord Indiferent Dezacord Dezacord


total total
Cumpar produsele promovate in momentele publicitare
Produsele pe care le cumpar nu au nici o legatura
cu momentele publicitare vizionate la televizor
Retin doar o parte din momentele publicitare
Brandurile din momentele publicitare imi raman in minte
Nu imi aduc aminte nimic din momentele publicitare
13. Care este nivelul dumneavostra de intruire?

Primar
Gimnazial
Profesional
Liceal
Superior

14. In care dintre urmatoarele categorii de venituri va incadrati?


Sub 1000 RON
1001-1700 RON
1701-2400 RON
2401-3100 RON
Peste 2400 RON

15. In ce grupa de varsta va incadrati?


18 – 24 ani
25 – 32 ani
33 – 39 ani
40 – 46 ani
47 – 53 ani
peste 53 ani
16. Care este mediul dumneavostra de provenienta?
Urban
Rural

17. Sex
Masculin
Feminin

10. Raportul cercetarii

Rezultatele cercetării

Aceasta este etapa finală a procesului de cercetare prin intermediul căreia voi prezenta rezultatele
cercetării, concluziile şi recomandările.

Sondajul statistic realizat pe un esantion de 100 de persoane reliefand o structura astfel : 66


femei şi 34 bărbaţi, 56 % locuind în mediul urban şi restul de 44% în mediul rural. In privinta
nivelului de instruire 54% din respondenti au un nivel de intruire superior, 44% nivel liceal, iar
cei 2% primar si gimnazial. In ceea ce priveste venitul, 50 % din respondenti au un venit de sub
1000 RON, 28% un venit cuprins intre 1001 – 1700 RON, 11% un venit intre 1701 – 2400 RON,
7% intre 2401 – 3100 RON si doar 4 % din subiecti au un venit peste 3100 RON. Vârsta
dominantă a respondenţilor a fost cuprinsă între 18-24 ani în procent de 73 %, dar au fost si
subiecti cu varsta intre 25-32 ani in procent de 9%, intre 33-39 ani in procent de 12% si in
procent de 4% respectiv 2% persoane cu varsta curpinsa intre 40-46 ani si 47-53 ani.

Cercetarea s-a realizat pe baza unui chestionar online deoarece consider că este o metodă foarte
bună fiindcă respondenţi nu sunt presaţi sau inhibaţi de operatorul clasic de interviu, dar consider
că un dezavantaj al acestei metode este acela că există posibilitatea ca respondenţi să înţeleagă
eronat chestionarul.
In cazul intrebarii ,, Cat de frecvent va uitati la televizor ? ‘’ a rezultat faptul ca 48% dintre
respondenti de uita la televizor in fiecare zi, iar in procent de 31% respectiv 14% se uita la
televizor de cateva ori pe saptamana respectiv de cateva ori pe luna. Astfel ipoteza formulta
anterior conform careia majoritatea persoanelor se uita cel putin o data pe saptamana la televizor
este corecta. Intrebarea : care sunt orele din zi incare vizionati programele tv cel mai des a
generat un procentaj de 66% in cazul intervalului orar 20:01-23:00 conform caruia ipoteza :
marea majoritate a oamenilor se uita la televizor dupa ora 20:00 este adevarata.

Ipoteza care sustine ca topul programelor TV in randul preferinteleor consumatorilor este : PRO
TV, Antena 1, Kanal D si Prima TV este gresita, deoarece conform rezultatelor cercetarii topul
este urmatorul : PRO TV pe prima pozitie cu un procentaj de 44%, pe a doua pozitie la
egalitatecu un procentaj de 12% Antena 1 si Kiss TV, pe locul 3 Kanal D cu 5%, iar pe locul 4 la
egalitate cu un procentaj de 4% programele sportive Digi Sport si Dolce Sport. Intrebarea Care
sunt principalele tipuri de emisiuni pe care le vizionati frecvent la televizor ? a relifat urmatorul
clasament : filme 50%, emisiuni de divertisment 34%, la egalitate emisiuni de stiri si seriale
21%, 15 % emisiuni muzicale, 13% emisiuni sportive si 6 % documentare. Conform acestui
clasament cade ipoteza care sustine ca persoanele se uita in principal la filme si secundar la
emisiunile stiri.

Ipoteza care afirma faptul ca in momentul inceperii publicitatii la televizor peste jumatate din
persoanele intervievate schimba programul tv este adevarata deoarece in cazul intrebarii Ce
activitati desfasurati in momentul difuzarii publicitatii la televizor s-a constata ca 51% dintre
alegerile respondentilor au fost pentru schimbarea programului. In cadrul afirmatiei : oamenii
urmaresc publicitatea la televizor foarte des a rezultat faptul ca 41% din respondenti sunt in
dezacord, 23% sunt indiferenti si numai 13% sunt de acord, astfel cade si ipoteza conform careia
peste 30% din respondenti sunt de acord cu acesta afirmatie.

Ipoteza care sustine ca peste 50% dintre persoanele intervievate nu acorda atentie momentelor
publicitare vizionate la televizor este adevarata fiindca conform rezultatelor cercetaii 63% dintre
respondenti sunt de acord cu acesta afirmatie si numai 8% sunt in dezacord.

In cadrul intrebarii : Ordonati urmatoarele categorii de produse si servicii in functie de atentia pe


care o acordati in momentul difuzarii momentelor publicitare, s-a constata ca cel mai mare
procentaj a fost obtinut de autoturisme 36% si astfel ipoteza care sustine ca oamenii acorda o
atentie deosebita facuta la autoturisme este adevarata.

Intrebarea : in care din urmatoarele situatii considerati ca monetele publicitare sunt vizionate cel
mai frecvent ?, a arata ca 38% sustin varianta ,in momentul rularii filmelor’, 23% in momentul
difuzarii meciurilor sportive, 16% in moentul difuzarii emisiunilor de divertisment, 12%
respectiv 11% in momentul rularii serialelor respectiv in momentul difuzarii stirilor. Conform
acest rezultate ipoteza care sustine ca in momnetul rularii filelor momentele publicitare sunt
vizionate cela mai des este adevarata.

Ipoteza care sustine ca oamenii sunt influentati in principal in vizionarea momentelor publicitare
de persoanele publice care apar in astfel de momente este gresita deoarece conform rezultatelor
cercetarii 40% din alegerile respondentilor au vizat varinta ,,brandul caruia i se face publicitate’’,
dar la mica distanta de ,,persoanele publice care apar in astfel de momente’’ in procent de 39%.
Intrebarea : Din punctul dumaneavostra de vedere considerati ca urmatoarele elemente
prezentate in monetele publicitare influnteaza favorabil vizionarea acestora s-a constat faptul ca
momentele commice au obtinut cel mai inalt nivel de 61% in cazul variante de raspuns foarte
favorabil de aici rezultant faptul ca ipoteza conform careia momentele comice sunt principalul
element prezent in momentele publicitare care influnteaza favorabil vizionarea acestora este
adevarata.

In cadul afirmatie ,,cumpar produsele promovate in momentele publicitare’’ a rezultat faptul ca


respondentii sunt indeferenti in procent de 39%, de acord 22% si in dezacod 22%, astel ipoteza
care sustine ca oamenii cumpara foarte des produsele pormovate in momentele publicitare este
gresita. In cazul afirmatiei ,, produsele pe care le cumpar nu au nici o legatura cu momentele
publicitare vizionate la TV’’ s-au generat urmatoarele rezultate : acord total 24%, acord 43%,
indiferent 21%, dezacord 11% si dezacord total 1%. Conform acestor rezultate ipoteza care
afirma ca cei mai mut respondenti sunt de acord cu afirmatia mentionata mai sus este adevarata.
Ipoteza care sustine ca oamenii retin doar o parte a momentelor publicitare este adevarata
deoarece in cadul afirmatiei ,, retin doar o parte din moentele publicitare’’ cel mai mare procent
de 49% a fost inregistrat de varinta acord.
Recomandarile cercetarii

In realizarea momentelor publicitare, companiile trebuie să includă mai des momentele comice,
deoarece consider că oamenii sunt prea ocupaţi şi duc o viaţă monotonă şi de aceea un moment
de relaxare în care să râdă şi să se simtă bine ar fi unul foarte bine primit de catre aceştia.

S-a observat faptul că oamenii reţin anumite părti din momentele publicitare, consider că
momentele publicitare ar trebui să conţină anumite momente cheie, imagini, lucruri sau fenomene
care să le ramană în minte consumatorilor. Este foarte clar faptul că oamenii sunt foarte plictisiti
de publicitate și consider că momentele publicitare la diferite produse sau servicii pe care firmele
doresc să le promoveze să fie cât mai reduse din punct de vedere al timpului și foarte clare din
punct de vedere al conținutului.

Concluziile cercetării

În zilele noastre se observă că totul este pe ‘fugă’, oamenii încerca să facă cât mai multe
activităţi intru timp foarte scurt şi de aceea se uită la televizor seară după ora 20 sau sunt prea
ocupaţi sau obosiţi pentru a se mai uita. Un lucru pe care îl anticipam este acelă că postul de
televiziune PRO TV se află pe primul loc în rândul preferințelor telespectatorilor deoarece
consider că acest post este unul care furnizează emisiuni de calitate și de actualitate, iar în orele
de vârf în care oamenii sunt în număr cel mai mare în faţa televizoarelor rulează filmele de foarte
bună calitate, acest gen de emisiuni fiind principalul pe care oamenii în urmăresc la televizor.

S-a constatat că filmele sunt cele mai vizionate emisiuni din cadrul posturilor TV, acest lucru se
datorează faptului că oamenii vor să se rupă pentru un timp de viața cotidiană foarte monotonă în
care traiesc și să pășească într-un cadru în care se simt relaxati, liberi, un cadru în care nu
respecta regulile. În ultima perioadă publicitatea s-a dezvoltat foarte mult și de aceea oamenii
sunt bombardați cu mesaje publicitare în special prin TV, de aceea atunci când apar momentele
publicitare, în principal oamenii schimbă canalul TV fiind foarte plictisiți de frecventa acestor
momente.
Prin acestă cercetare a rezultat faptul că marea majoritatea a oamenii sunt atrași de monentele
publicitare facute la autoturisme deoarece consider că astfel de momente pun accent pe partea
raționala și mai puțin pe partea emoțională, oamenii dorind să afle calitățile reale ale unui produs
și nu unele false. Momentele publicitare sunt vizionate cel mai des în momentul rulătii filmelor
deoarece consider că telespectatorilor le este teamă să nu piardă o serventă sau o parte
importantă din film și astfel rămân pe programul acela unde în pauza filmului rulează momentele
publicitare.

Cercetarea a demonstrat ca oamenii urmăresc momenetele publicitare deoarece în cadrul acestora


apar branduri cunoscute. În zilele de azi pe unde mergem vedem produsele unor branduri foarte
mari și consider că se crează grupuri de persoane care sunt adepte diferitelor branduri și de aceea
momentele publicitare care prezintă astfel de elemente sunt foarte vizionate.

Un lucru foarte interesant este acelă că oamenii sunt atraşi de momentele comice prezente în
momentele publicitare deoarece consider că vor sa se rupă de realitate și să aibe parte de o clipă
în care sămai râdă și să se simtă bine.

Suntem în secolul vitezei în care schimările de orice natura se întampla foarte rapid, iar viața
oamenilor este una în tensiune în care totul trebuie facut foarte bine într-un timp foarte scurt.
Astăzi fară o promovare intelegintă și bine pusă la punct, unele produsele sau servicii aflate pe
piață nu își vor găsi cumpărător. Datorită intensificarii concurenței, produselor și serviciilor
foarte complexe, publicitatea a devenit un element de diferențiere pe piață, fiecare firmă poate
apela la acesta modalitate de promovare, dar trebuie să știe când, cum, unde și cui să o aplice,
altfel aceasta ar putea să se întoarca în potriva lor.

Publicitatea este elemetul principal prin care firmele ajung la fiecare consumator în parte, fără
aceasta ar fi extrem de dificil abordarea majoritații consumatorilor și informarea acestora cu
privire la produsele și serviciile comercializate. Aplicarea publicității în rândul oamenilor se
bazează foarte mult pe comportamentul consumatorului, pe întelegerea anumitor mecanisme care
îl fac pe consumator să reacționaze în moduri diferite în cadrul unor situații diferite, fara
studierea temeinică a acestui concept este foarte dificil ca firmele să aibe succes pe piața.

Publicitatea are rolul de a trasmite anumite informații consumatorilor, dar și de a le stimula


anumite mecanisme în așa fel încat să își dorească produsul sau serviciul caruia i se face
publicitate. Televiziunea este suportul care susține publicitatea și prin intermediul caruia aceasta
este difuzată, acesta este un loc în care oamenii doresc să se recreeze, să se relaxeze și să se rupă
de realiatatea foarte monotonă din ziele noastre.

BIBLIOGRAFIE
 Balaure Virgil (coord.), Marketing, ed. Uranus, Bucuresti, 2003
 Cathelat Bernard, Publicitate si societate, ed. Trei, Bucuresti, 2005
 Goddard Angela, Limbajul publicitatii, ed. Pilorom, Iasi, 2002
 Kotler Philip si Armstrong Gary, Principiile marketingului, editia a III-a, ed. Teora, 2004
 Kotler Philip si Armstrong Gary, Principiile marketingului, editia a IV-a, ed. Teora, 2008
 Catoiu Iacob (coord.), Cercetari de marketing – Tratat, Ed. Uranus, Bucuresti, 2009
 Coman Cristina, Relatii publice si mass media, ed. Polirom, Iasi, 2004
 Kotler Philip si Keller Kevin Lane, Managementul marketingului, editia a V-a, Ed. Teora,
Bucuresti, 2008
 Mechisan Gheorghe si Nistorescu Tudor, Bazele marketingului, ed. Economica, Bucuresti
1998
 Rogojinariu Adela, Relatii publice si publicitate, ed. Tritonic, Bucuresti, 2006
 Marcenac Luc, Milon Alain si Saint-Michael Serge- Henri, strategii publicitare, ed.
Polirom, Bucuresti, 2006
 Nicola Mihaela si Petre Dan, Publicitate, Facultatea de comunicare si relatii publice David
Ogily Bucuresti, 2001
 Nichifor Vasile Bogdan, Publicitate internationala intre standardizare si adaptare, ed.
Uranus, Bucuresti, 2007
 Catoiu Iacob si Teodorescu Nicolae, Comportamentul consumatorului, editia a II- a
revazuta si adaugita, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004
 Evand Martin, Jamal Ahmed si Foxall Gordon, Consumer Behaviour, second edition, Ed.
John Wiley and Sons, Ghichester, 2009
 Smith PR si Zook ZE, Marketing communications, fifth edition, Ed Kogan Page, London,
2011
 Seclaman Vasile, Comportamentul consumatorului de publicitate, Ed. Sigma, Bucuresti
2014

 Zaltman Gerald, Cum gandesc consumatorii, Ed Polirom, Bucuresti, 2007


 Russel J. Tomas si Lane W. Ronald, Manual de publicitate, Ed. Teora, Bucuresti, 2002
 Kotler Philip, Managementul marketingului, editia a IV-a, Ed. Teora, Bucuresti, 2005
 Todoran Dimitrie, Psihologia reclamei, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2005
 www.insse.ro