Universitatea din București

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

Lucrare de disertație

Profesor coordonator: Student:

Lector. Univ. Dr. Mădălina BĂLĂȘESCU Ionuț - Cosmin Bidileci

București

Iunie 2016

1
 Management de proiect:
Post de televiziune pentru diaspora
¨ DEPARTE. ORIUNDE. ROMÂNIA¨

2
 CUPRINS

Introducere.......................................................................................................... 4

I. Televiziunea – elemente teoretice

I.1. Televiziunea și societatea....................................................................................6
I.2. Audiența și publicurile în televiziune..................................................................9
I.3. Producția de televiziune.....................................................................................12

II. Elemente de management

II.1. Elemente teoretice de management.....................................................................13
II.2. Principii generale de management......................................................................16
II.3. Management de proiect.......................................................................................20

III. Management de proiect – Post de televiziune pentru diaspora ¨Departe. Oriunde.

România¨
III.1. Studiul de fezabilitate.........................................................................................24
III.2. Conceptul postului de televiziune.......................................................................39
III.3. Planul managerial...............................................................................................41
III.4. Grila de programe...............................................................................................46
III.5. Producția.............................................................................................................62
III.6. Promovarea și marketing-ul................................................................................64

Concluzii.........................................................................................................................66
Bibliografie.....................................................................................................................68

3
 INTRODUCERE

Am ales acest proiect managerial al unui post de televiziune pentru diaspora pentru a putea
răspunde nevoilor unui public numeros pe o piață de nișă și anume, românii plecați la muncă
sau stabiliți în străinătate.

Motivația mea pentru acest proiect a apărut în momentul în care am realizat că cei mai
mulți dintre oamenii pe care i-am întâlnit au câte o rudă plecată la muncă în străinătate sau
stabilită acolo. Toți acești oameni au nevoie să rămână în contact cu ceea ce se întamplă în
țara lor, implicit cu rudele lăsate acasă. Prin acest proiect managerial al unui post de
televiziune mi-am propus să răspund la aceste nevoi.

Am observat de-a lungul timpului nevoia românilor din diaspora de a fi în contact

permanent cu evenimentele din România, dar și cu poziția autorităților române vis-a-vis de
evenimentele din întreaga lume. Astfel, am început proiectul unui post de televiziune pentru
diaspora numit sugestiv, DOR TV (Departe. Oriunde. România).

Primul capitol al lucrării de disertație tratează elementele teoretice de bază ale televiziunii
care reprezintă fundația oricărui post de televiziune. Menirea acestor elemente teoretice este
de a arăta importanța proceselor prin care trece un post de televiziune de la stadiul de concept
până în momentul în care devine furnizor de informații pentru mase.

Pentru a putea realiza proiectul unui post de televiziune de orice tip trebuie să se
construiască deasupra unei baze teoretice care ne ajută să înțelegem exact pașii pe care trebuie
să îi urmăm pentru a ne poziționa pe un drum care să ne garanteze succesul. Aceleași
elemente teoretice sunt principalii piloni îndrumători ai produselor și ale producțiilor de
calitate care pot oferi notorietate sau efect imediat al unui post de televiziune asupra societății
sau, mai ales, publicului său țintă.

Cel de-al doilea capitol al lucrării prezintă elementele de bază ale managementului.
Indiferent de domeniul de activitate, o organizație trebuie să fie condusă de un manager. În
baza acestor elemente teoretice și a principiilor manageriale am realizat planul managerial al
postului de televiziune, DOR TV, din capitolul III.

Managerul organizației, cu ajutorul elementelor teoretice ale managementului, poate ajuta

organizația prin gestionarea resurselor disponibile, a situațiilor întâlnite în timpul desfășurării
activității în vederea obținerii de profit sau pentru îndeplinirea obiectivelor.

4
 Cel de-al treilea capitol reprezintă proiectul managerial al postului de televiziune
¨DEPARTE. ORIUNDE. ROMÂNIA¨. Am ales să încep acest capitol prin realizarea unui
studiu de fezabilitate pentru acest proiect în baza căruia am putut cunoaște și înțelege piața de
nișă în care se dorește implementarea proiectului.

Plecând de la o piață de nișă aproape neexplorată de competitori, fapt reieșit din studiul de
fezabilitate, am dezvoltat conceptul proiectului astfel încât acest post de televiziune să fie
dedicat în totalitate vorbitorilor de limba română din străinătate.

Trecerea de la stadiul de concept a proiectului la implementarea propriu-zisă se poate face

după realizarea dosarului de înscriere destinat Consiliului Național al Audiovizualului. În
urma unui concurs pentru obținerea licenței, candidații eligibili și care întrunesc toate
condițiile autorității române pentru audiovizual pot primi licență de transmitere. Următorul
pas la fel de important pentru realizarea proiectului a fost planul managerial care a pus în
ordine ideea de afacere și modul în care trebuie să fie gestionate resursele și bugetul.

Toate cele trei capitole reprezintă o lucrare academică menită să fie fundamentul unui
proiect de management care se bazează pe o analiză critică de piață, pe stabilirea corectă a
principalilor competitori, o cercetare pentru definirea publicului țintă și, mai ales, pe un studiu
de fezabilitate complex. Întrega lucrare este rezultatul unei cercetării atât din domeniul
academic cât și al studiilor de piață în realizarea unui proiect de management fezabil și durabil
în timp.

Realizarea proiectului managerial al unui post de televiziune pentru diaspora sub forma
lucrării de disertație reprezintă încununarea cunoștințelor academice acumulate pe parcursul
anilor de studiu cu ideile care sunt produse de aceste cunoștințe.

5
CAPITOLUL I: Televiziune - elemente teoretice

I.1. Televiziunea și societatea

Studiul relațiilor dintre televiziune și societate ne determină în mod firesc să ne întrebăm

care este legătura dintre evoluția spectaculoasă a mijloacelor de comunicare în masă și
formarea opiniilor societății. Pentru a putea să răspundem la întrebare va trebui să delimităm
clar noțiunile opinie publică și de influență a televiziunii asupra opiniei publice.

¨Noțiune extrem de complexă, care se sustrage analizei pe măsură ce crește efortul de a i

se determina statutul, ideea de opinie publică trimite mai întâi la cea de opinie pur și simplu,
adică de credință supusă discuției, doxă la Platon (la jumătatea drumului dintre eroare și
adevăr): ea este atunci expresia unei anumite subiectivități , a unei forme de sentiment relativ
instabilă, opusă rațiunii¨ (Rieffel, 2008, p. 38).

Atunci când vorbim de opinie publică, ne gândim la un sentiment comun al unei comunități
mari, produsul unui auditoriu specific (ex. un public cum este electoratul ), o opinie
împărtășită de un număr mare de oameni și, în sfârșit esteo opinie adusă la cunoștința tuturor.

Pentru a înțelege mai bine ceea ce a vrut Rieffel, acesta a venit cu o completare menționând
că aceste trăsături fundamentale se regăsesc și în definiția dată de Georges Burdeau:

¨Este o forță socială ce rezultă din similitudinea judecăților aplicate anumitor subiecte de
către o pluralitate de persoane și se exteriorizează în măsura în care devine conștientă de ea
însăși¨ (Burdeau, 1990, apud Rieffel, 2008, pp. 68-80)

Prin urmare pentru crearea opiniei publice este nevoie de o convergență de păreri, un
sentiment comun față de un anume subiect, o participare mare de persoane care să asigure un
eșantion corect al societății și o exprimare explicită a evaluării.

Definirea societății și, implicit, a opiniei publice este un lucru destul de delicat pentru că nu
se bazează pe o știință exactă, ci mai mult pe o parte subiectivă. Spun acest lucru pentru că eu
consider că definirea opiniei publice ține mai mult de interpretare decât de încadrarea acesteia
într-o categorie.

6
 ¨O altă problemă, la fel de delicată: cum influențează televiziunea opinia publică? Sunt
simpli amplificatori ai fenomenului, cutii de rezonanță? Reușesc ele să creeze, din piese
disparate, un consens asupra unei probleme, și deci să manipuleze într-un fel indivizii, să
instaureze un conformism al gândirii?¨ (Rieffel, 2008, p. 41).

Bineînțeles că nu se poate stabili o măsură exactă a influenței televiziunii asupra opiniei

publice, iar răspunsurile la aceste întrebări sunt de multe ori vagi și deloc la obiect, lasă o
senzație de confuzie pentru că sunt foarte diferite, în funcție de interpretări, și de mult ori
contradictorii.

Rieffel (2008) a menționat câteva constatări care ne vor ajuta să înțelegem mai bine cum
este influențată opinia publică de către televiziune:

a. Televiziunea a modificat de-a lungul timpului modalitățile de exprimare a opiniei

publice. Opinia publică se exprimă prin intermediul semnatarilor de petiții, al
organizatorilor de manifestații, al practicilor de protest stradal etc., iar televiziunea
asigură într-o anumită măsura succesul acestor acțiuni prin promovarea lor în cadrul
emisiilor. Pentru a înțelege mai bine este suficient să ne gândim la cum se protesta
atunci când televiziunea nu era prezentă la locul evenimentelor pentru a informa
masele. Drept exemplu, în urmă cu 20 de ani manifestațiile aveau scopul de a se auzi
în stradă și erau concepute de către activiști politici sau sindicaliști și nu aveam
aceeași amploare și același efect care se fac în zilele noastre și care au ca scop
principal să se facă auzite de mass-media, în special de televiziune pentru a ajunge cât
mai repede la masele de oameni și a produce schimbarea. În concepția lui Patrick
Champagne (Champagne, 1990, apud Rieffel, 2008, p. 50) menționează ca astfel de
acțiuni poartă denumirea de ¨manifestații mediatice¨.
b. Mijloacele de comunicare în masă (televiziunea) pot uneori să impună pe ordinea de
zi anumite subiecte și să genere conformism, iar alteori pot să dea amploare
dezbaterii și să favorizeze pluralismul opiniilor. Rieffel (2008) menționează că
televiziunea are asupra cetățenilor un efect puternic și direct și că aceștia nu se bucură
decât de puțină autonomie în comportamentul lor.

Găsim o abordare similară, dar sub o altă formă la Pierre Bourdieu și Patrick Champagne în
teoria lor în care spun că având în vedere cum televiziunea impune o anumită viziune asupra
evenimentelor a devenit un fel de tribunal al opiniei pentru că astfel actualitatea devine aceea
pe care o prezintă jurnaliștii.

7
 Acest lucru se întâmplă pentru că ei fiind adevărații profesioniști ai opiniei publice, reușesc
să identifice și să delimiteze tot ceea ce merită să fie adus sau nu la cunoștința societății. Prin
acest ¨privilegiu¨ pe care îl are televiziunea, putea spune că astfel reușește să îndeplinească
principala ei funcție și anume: funcția de informare.

¨Funcția de informarea este funcția care se referă la nevoia indivizilor și grupurilor de a

controla mediul înconjurător: oamenii evaluează, pe baza informațiilor pe care le primesc
prin televiziune, importanța evenimentelor ce ar putea să-i afecteze în mod direct,
anticipează unele tendințe ale vieții economice, sociale sau politice și iau, în cunoștință de
cauză, anumite decizii¨ (Coman, 2007, p. 111).

Ca răspuns la nevoia de informare și de a supraveghea lumea înconjurătoare a societății, o

informație nu trebuie să aibă o utilitate imediată. Luăm ca exemplu informațiile din domeniul
politic care nu trebuie neapărat să aibă o utilitate imediată și se pot acumula pentru a obține o
imagine de perspectivă pe care publicul și-o poate crea și folosi în momentul în care este pus
față în față cu exercitarea dreptului la vot pentru o cauză, un partid sau un candidat.

Complexitatea fenomenelor din societatea modernă solicită un bagaj de cunoștințe din ce în

ce mai bogat și mai subtil care nu mai poate fi obținut doar prin experiențe și trăiri proprii sau
prin contactul direct cu cu faptele și oamenii din zona noastră de confort.

În plus, ¨mass-media are o universalitate pe care nu o are nici o altă instituție, televiziunea
oferă un bagaj comun de idei și imagini care depășește barierele sociale și geografice¨
(Bogart, 1995, p. 8).

Între noi și lume se insinuează treptat un intermediar (daca îl putem numi așa) sau
mediator, o instituție care adună informația, o selectează, o ambalează în forme accesibile și o
difuzează, facilitând,prin chiar efortul ei de mediere, accesul nostru la realitate, ceea ce
înseamnă un număr din ce în ce mai mare de oameni, de grupuri și chiar comunități întregi de
oameni depind de mass-media și, implicit, de televiziune pentru a stăpâni,înțelege și judeca
lumea înconjurătoare.

¨Deținând controlul asupra accesului la lume, televiziunea oferă o anumită versiune

asupra realului, o imagine mediatică a evenimentelor, a oamenilor și a conjuncturilor socio-
istorice. Fluxul permanent de mesaje difuzate de mass-media învăluie aproape în întregime
indivizii și societățile, nelăsându-le timp de reflecție, de verificare ori de analiză critică a
versiunilor oferite. Beneficiind de o cantitate uriașă de informații, ajungând astfel la o stare

8
de sațietate informațională, omul modern poate deveni apatic, poate renunța la simțul critic
și la abordarea activă a informațiilor¨ (Coman, 2007, p. 112).

Omul din societatea modernă depinde în totalitate de televiziune mai ales pentru funcția ei
de informare. Individul are nevoie să primească informații despre mediul înconjurător în afara
ariei sale de confort, dar deși nevoia sa este oarecum acută, poate ajunge foarte ușor la
sațietate informațională din cauza faptului că primește prea multă informație într-un timp
relativ scurt pe care nu reușește să o filtreze în totalitate. El ajunge să creadă că a cunoaște
problema zilei este tot una cu a face ceva pentru controlarea acesteia. Este informat, preocupat
și are tot felul de idei despre ceea ce ar trebui făcut.

I.2. Audiența și publicurile în televiziune

¨Comportamentul telespectatorilor unui canal de televiziune a stârnit de mult timp

interesul practicienilor și cercetătorilor din acest domeniu. Practicienii, adică profesioniștii
care lucrează în, cu sau pentru televiziune , au încercat, încă de la începutul dezvoltării
mijloacelor de comunicare numite în masă, sa identifice publicul la care ajungeau produsele
lor și să îi afle dimensiunile¨ (Rieffel, 2008, p. 167).

De-a lungul timpului toți cei interesați de domeniul mass-mediei și implicit de televiziune
au simțit nevoia de a stabili cine sunt cei care le urmăresc produsele și producțiile ți cât sunt
de mulți. Aflarea numărului telespectatorilor unui post de televiziunea nu este un lucru facil,
dimpotrivă este chiar foarte complex pentru că acest comportament al telespectatorilor nu
poate fi cuantificat în mod concret și corect.

Nevoia de cunoaștere a publicului a apărut atunci când directorii și finanțatorii de mijloace

de comunicare mass-media au hotărât că trebuie să cunoască mai bine profilul publicului
pentru a putea îmbunătăți conținutul produselor și producțiilor lor și, în același timp, pentru a
le putea adapta cât mai bine publicului lor.

¨Și cei din domeniul publicității, care investeau bani în aceste mijloace de comunicare, au
vrut să afle mai multe despre caracteristicile sociodemografice ale audienței, pentru a putea
rentabiliza contribuția financiară și a defini mai coerent ținta reclamelor lor¨ (Rieffel, 2008,
167).

9
 Cei din domeniul publicității au nevoie și se bazează pe sociologia mass – media pentru a
putea realiza un tip de reclamă care să aibă efectul dorit și, mai ales, maxim asupra publicului
țintă. Mai exact, cu cât efectul reclamei respective influențează consumatorul să achiziționeze
produsul sau în cazul televiziunii să urmărească producția, cu atât cresc șansele produsului
sau producției de a face un profit cât mai mare.

Putem spune că s-au făcut progrese impresionante de-a lungul timpului în vederea
înțelegerii comportamentului consumatorului și s-a ajuns la concluzia că pentru a obține
rezultate concrete și fiabile este nevoia de a face cercetarea comportamentului consumatorului
pe un eșantion de oameni reprezentativ publicului țintă.

Avantajul unei asemenea cercetări este aflarea tendinței comportamentale a publicului țintă,
iar dezavantajul este că implică costuri și resurse de tot felul în cantități mari. Rieffel (2008)
menționează că există trei metode pentru pentru a analiza audiența:

a. Ancheta prin interviu

b. Ancheta panel
c. Sistemul audimetric (specific televiziunii)

Pentru că proiectul meu managerial este al unui post de televiziune pentru diaspora o să
prezint metoda relevantă pentru televiziune și anume sistemul audimetric, în viziunea lui
Rieffel (2008).

¨Anchetele prin audiometrie au devenit, încă din anii ´80, metoda prin excelență de
măsurare a audienței televizuale. Audimetrul este un aparat branșat la televizor care
înregistrează comportamentul telespectatorilor cu o precizie de secundă după secundă:
recepția posturilor, utilizarea unui DVD, joc video etc.¨ (Rieffel, 2008, p. 174)

Din punct de vedere al vizionării posturilor de televiziune, telespectatorul este stăpânul

absolut pentru că el deține intrumentul care îl poate aduce ușor pe un post de televiziune și la
fel de ușor îl poate ajuta să treacă mai departe și anume: telecomanda. Prin apăsarea unui
buton, își poate indica prezența în fața televizorul sau poate pleca în orice secundă dacă
producția nu este pe gustul său, iar acest lucru face cu atât mai importantă analiza audienței
pentru a afla tendințele comportamentului acestuia.

Prin sistemul audiometric se efectuează o centralizare automată a informațiilor în cursul

nopții pe cale telefonică și prin procesare informatică: acest lucru le permite posturilor de
televiziune să aibă a doua zi dimineața, procentul de audiență, pe un eșantion reprezentativ

10
populației, respectiv tendințelor comportamentale ale populație și astfel post să își
îmbunătățească producțiile în vederea atingerii obiectivelor.

În concepția lui Michel Souchon (Souchon, 1980, apud Rieffel, 2008, p. 180) audiența
medie constituie indicatorul utilizat cel mai des și publicat, alături de segmentul de piață, alți
indicatori sunt folosiți în mai mică măsură precum audiența punctuală sau instantanee, mai
exact, numărul de oameni care sunt în fața televizorului într-un moment anume, sau audiență
totală care înseamnă totalitatea care au văzut o întreagă producție.

¨Receptarea programelor de televiziune a devenit cam peste tot în lume o activitate de

divertisment banalizată și adesea dominantă. Multiplicarea ofertei televiziule grație cablului
și satelitului, creșterea în volum a timpului liber au favorizat petrecerea a tot mai mult timp
în fața micului ecran: acesta din urmă reprezintă mai mult de jumătate din timpul pe care
oamenii îl consacră mijloacelor de comunicare în masă tradiționale, mult înaintea radioului
și a presei scrise¨ (Rieffel, 2008, p. 180).

Comportamentul telespectatorilor crește în favoarea televiziunii pentru că aceasta oferă o

alfel de intereacțiune cu publicul, una vizuală, spre deosebire de radio și presa scrisă.

Receptarea televiziunii de către telespectatori are tendința de a evolua mai repede în

detrimentul celorlalte mijloace de comunicare de masă și de a deveni mai mobilă, având în
vedere tendința consumatorului de a crea un du-te-vino prin utilizarea telecomenzii pentru a
sări de la un post de televiziune la altul.

Acest lucru se întâmplă când televiziune sau, mai exact, un post de televiziune nu reușește
să stârnească interesul telespectatorului pentru produsul difuzat de canalul respectiv și să îi
inspire oarecare fidelitate pentru a putea specula mai târziu o posibilă relație de încredere între
cele două părți.

Pentru a avea grijă ca produsul difuzat să atingă acest obiectiv, colectivul de conducere al
televiziunii trebuiă să ia în considerare ca în procesul de producție de televiziune , materialele
să fie montate în mod coerent și de cele mai multe ori, pentru a putea influența latura
emoțională a publicului.

11
 I.3. Producția de televiziune

Procesele principale ale oricărui tip de producție se pot împărți în două mari categorii:
procese tehnologice și procese de muncă. Prin termenul de proces tehnologic înțelegem
ansamblul de operațiuni tehnologice cu ajutorul cărora se realizează un produs. Procesul de
muncă este constituit din factorul uman care acționează asupra obiectului muncii cu ajutorul
proceselor tehnologice.

¨Fie că este vorba despre o emisiune de mari proporții, fie că este vorba despre un reportaj
de o jumătate de minut, producția gravitează în jurul unui principiu unic: camera de luat
vederi captează, sub forma unor semnale electrice, secvențe din realitatea înconjurătoarepe
care le transformă în imagini. Complementar, microfonul preia zgomotele din jur, le
captează și le transformă din nou în sunete pe care creierul uman să le poată decoda, iar
minte să le poată înțelege.

Așadar, la baza oricărei producții de televiziune stă principiul transformării sau fenomenul
de codare – decodare dintr-o formă de energie (imaginea optică, sunetul) în altă formă de
energie (semnalul video și semnalul audio)¨ (Bălășescu, 2015, p. 71).

Pentru a realiza o producție de orice fel, dar mai ales o producție de televiziune este nevoie
de echipament pentru a îndeplini rolul televiziunii ca instituție și ca mijloc de comunicare de
masă. Aceste echipamente folosite împreună cu anumite proceduri de televiziune ajută postul
să deservească două direcții principale în atingerea funcției de informare: înregistrarea,
selectarea, editarea, ajutarea, controlul imaginilor și a sunetelor și contribuie la integrarea în
sistemul de producție a semnalelor video și audio din mai multe surse.

Producțiile de televiziune reprezintă produsul final sau rezultatul unui mediu complex care
este alcătuit dintr-o diversitate de elemente dependente unele de celelalte. În concepția lui
Bălășescu (2015) lanțul de producție și distribuție de bază este alcătuit din:

a. cameră de luat vederi (pentru a capta imagini);

b. monitor de control (în care este vizualizată imagine înregistrată, dar și pentru a oferi
producătorului o pre-vizionare a imaginii în stare brută);
c. consolă audio și consolă video (prelucrează semnalele audio și video);
d. monitor principal (în studio, conține imagine finală care va fi difuzată, mai este
denumit și monitorul ¨master¨);
e. video-recorder (dispozitivul utilizat efectiv pentru înregistrare);

12
 f. unitate de transmisie (sistemul care face ca sunetul și imaginea să ajungă din studio în
casele oamenilor);
g. televizor (care receptează sunetul și imaginea);
h. computerul (are capacitatea dea putea îndeplini sau asista la majoritatea funcțiilor care
țin de producția de televiziune la modul general: înregistrare, prelucrare de imagine și
sunet).

Tot acest echipament reprezintă minimul necesar pentru o unitate de producție minimală în
televiziune. În cazul postului de televiziune pentru diaspora, DOR TV, putem vorbi despre un
întreg sistem de producție. Pentru că instrumentul principal de activitate îl reprezintă
producțiile tv și implicit mesajele audiovizuale ,,în forma în care le percepem cu toții la nivel
cotidian, reprezintă finalul unui lanț de producție în care este angrenat un întreg sistem de
producție” (Bălășescu, 2015, p.14).

O bază solidă atât pentru realizarea și implementarea proiectului managerial al postului de

televiziune pentru diaspora, ¨Departe. Oriunde. România¨, cât și pentru managerierea eficientă
al acestuia o constituie înțelegerea noțiunilor fundamentale despre producția de televiziune,
iar componentele lanțului de producție și distribuție menționat de către Bălășescu (2015) ne
aduce cu un pas mai aproape de acestă înțelegere.

Următorul pas în înțelegerea producției de televiziune ne este oferit de către Fielding

(Fielding, 1990, apud Bălășescu, 2015, p.17), din concepția căruia putem înțelege principalele
caracteristici ale sistemului de producție audio-video:

a. Elementele tehnice care țin de rețeaua de producție trebuie să îndeplinească funcțiile

de captare, stocare, prelucrare și distibuire de imagini și sunete. De aici și denumirea
termenului de producție ,,audio-video”, tehnicile și procedurile de imagine sunt date
de termenul ,,video”, iar cele referitoare la sunet fac referire la termenul ,,audio”.
b. Imaginile sunt procesate, iar mai apoi montate, colorizate și li se ajustează sunetul. Un
produs final este aproape complet schimbat față de brutul de pe cameră.
c. Sistemele de televiziune pot produce 24 fps (frame per second – cadre pe secundă).
Atunci când imaginile se desfășoară într-o succesiune rapidă, retina reține suficient de
mult timp o imagine astfel încât să o suprapună peste următoarea. Astfel, creierul
uman nu percepe schimbări majore în succesiunea imaginilor, ci percepe suprapunerea
celor 24 de cadre pe secundă ca pe o mișcare continuă.

13
 d. Sistemul de televiziune poate reproduce aproape fidel culorile imaginilor, similar cu
cohiul uman. Persistența imaginilor în minte este o trăsătură naturală a omului, pe care
se bazează de fapt și procesul de creare a imaginilor.
e. Sistemul de televiziune poate reproduce majoritatea sunetelor pe care le poate percepe
urechea umană. Sunetele sunt distorsionate și degradate atunci când echipamentele
sunt incorect folosite, deși uneori poate fi intenționat pentru a oferi un efect stilistic
sau proctector sunetelor difuzate și percepute de urechea umană.
f. Întreg procesul de producție este un complex complex ce implică o echipă de
specialiști ce au dobândite competențe și experiențe din domenii atât specifice cât și
diferite.
g. Procesul de producție audiovideo presupune trei etape majore: pre-producția – mai
exact pregătirea, producția – procesul de creare și captare a imaginilor și a cadrelor și
post-producția – îmbinarea cadrelor și a sunetului într-un montaj.
h. Este important ca echipamentele să fie moderne, performante și profesionale atunci
când îți dorești un produs final de bună calitate.

Procesul de producție se poate desfășura în diverse domenii, de la cel textil până la

producția audio-video. Cu toate acestea, indiferent de aria de activitate, acest elaborat proces
de producție îi unește pe spcecialiști spre împlinirea unui singur scop comun, realizarea de
materiale audio-video, producții ale posturilor de televiziune, fie ele reclame, emisiuni sau
promo-uri.

14
CAPITOLUL II: Elemente de management

II.1. Elemente teoretice de management

¨Omul recepţionează, conştient sau nu, informaţii din mediul (sistemul) în care îşi
desfăşoară activitatea la un moment dat, instinctiv sau în urma unor raţionamente, ia decizii
şi declanşează acţiuni intervenind asupra mediului ce a generat informaţiile, modificările
generate de mediu determină emiterea de noi informaţii şi ciclul se reia. Dacă obiectul
activităţii omului este însăşi dirijarea evoluţiei sistemului, atunci acest sistem devine un
sistem condus, iar omul devine manager, formând împreună cu colectivul de conducere (dacă
există) sistemul de conducere¨ (Marinescu et alii, 2003, p. 246).

În orice tip de organizație există un sistem de conducere care se bazează, în principal, pe

comunicarea dintre oameni și pe o piramidă ierarhică. Conștienți sau nu, oamenii, acționează
și reacționează conform informațiilor pe care le recepționează pentru a își putea desfășura
activitatea. Odată desfășurată această activitate, ea aduce modificări în mediul organizațional
care odată ce a fost schimbat emite noi informații, iar ciclul se reia.

Punerea în practică a ideilor și desemnarea rolurilor din organizație se realizează în baza

unui sistem de conducere prestabilit. Acest sistem de conducere se bazează pe o piramidă
ierarhică formată dintr-un manager și subalternii săi. Angajații organizației împreună cu cei
care formează colectivul de conducere intervin asupra mediului organizațional conform cu
informațiile recepționate.

Intervenţiile omului, conştiente sau nu, asupra mediului s-au produs odată cu începuturile
existenţei umane. Astăzi, în orice activitate întreprindem, conform lui Marinescu (2003), le
numim activităţi de orientare, de administrare, de dirijare, de conducere sau, mai nou,
preluând termenul din limba engleză care l-a iniţiat, activităţi manageriale.

Indiferent însă de sensurile sub care este abordat managementul, datorită caracterului său
complex, definirea acestui concept cunoaşte numeroase, cât mai diverse și variate forme,
aproape tot atâtea câte lucrări s-au elaborat referitor la acest subiect.

15
 O definire simplă şi intuitivă a managementului este: “A şti exact ce vrei să faci cu
oamenii şi apoi să vezi ce au făcut, acest “ceva” urmând a fi cel mai bine şi cât mai ieftin
făcut” (Popescu, 1996, p. 24).

În management ideea principală este ca produs sau activitate să fie făcut sau făcută ca fiind
cea mai bună versiune a sa implicând cât mai puține costuri, iar astfel profitul să fie cât mai
mare.

Un bun manager trebuie să aibă toate datele despre concurență, fezabilitatea proiectului,
marja de eroare sau probabilitatea de succes înainte de a manageria propriu-zis proiectul. Mai
concret trebuie să știe exact care sunt obiectivele proiectului, ce trebuie să facă să le atingă și
ceea ce se poate întâmpla în cazul în care proiectul eșuează.

Sistematizând toate opiniile teoretice despre management, concluzionăm că managementul

ştiinţific poate fi determinat ca un sistem de măsuri şi metode prin care se realizează scopurile
organizaţiei.

II.2. Principii generale de management

Conform lui Marinescu (2003), școala rațională de gândire managerială a apărut în primele
decenii ale secolului al XX – lea și a fost condusă de francezul Henri Fayol, care în 1916 a
publicat cartea sa intitulată ¨Managementul general și industrial¨.

Marinescu (2003) menționează că francezul Fayol privea managementul ca pe un sistem

rațional și considera că în orice afacere ca activitățile, fie ele tehnice, comerciale, financiare,
contabile sau legate de securitate să fie conduse pe baza unor principii elementare ale
managementului.

Prin publicarea acestei cărți, francezul Henri Fayol, a fost unul dintre primii care au pus
bazele orientării managementului ca știință. Deasemenea francezul și-a argumentat teoria în
care spune că activitățile manageriale de orice fel trebuie conduse urmând cele 14 principii
elementare ale managementului.

Cele 14 principii elementare ale managementului enunțate de Henri Fayol (Fayol,

1949, apud Marinescu, 2003, pp.11-12) sunt următoarele:

1. Diviziunea muncii. Împărțirea muncii în departamente sau categorii în care fiecare

membru al organizației, de la muncitori până la membrii ai conducerii, trebuie să aibă

16
 studii de specialitate în domeniul în care activează pentru ca munca prestată de aceștia
să fie cât mai eficientă, iar marja de eroare să fie din ce în ce mai mică.

2. Autoritate și responsabilitate. Acest principiu se referă la dreptul de a da ordine

respectând piramida ierarhică realizată prin respectarea primului principiu (în funcție
de specializări și competențe, membrii organizației se împart pe diferite categorii) și
puterea de a pretinde supunerea.

3. Disciplină. Membrii conducerii organizației impun anumite reguli în interiorul

organizației pentru a consuma resursele de orice fel cu eficiență maximă și costuri cât
se poate de mici. Astfel, disciplina este identificată atunci când gradul în care
angajații sunt supuși, își exercită cerințele postului întocmai, își dau silința, își
consumă energia pentru a duce la bun sfârșit sarcina pe care trebuie să o îndeplinească
și modul în care se comportă sunt influențate de către cei care îi conduc.

4. Unitatea decizională. Așa cum Fuyol spune la primul principiu că munca trebuie să fie
divizată pentru a pune în funcții cheie oameni competenți și șefi de departamente, el
susține la unitatea decizională ca o completare a primului principiu că niciunul dintre
angajații organizației nu trebuie să aibă mai mult de un șef.

5. Unitatea direcției. Orice organizație trebuie să își stabilească încă de la început

obiectivele pe care vrea să le atingă și modul în care o să și realizeze acest lucru.
Astfel, organizația trebuie să aibă un plan de atingere a obiectivelor și o marjă de
eroare pentru a putea fi acoperiți în cazul în care se întâlnesc situații neprevăzute
(dezvoltarea principiului unității decizionale).

6. Subordonarea intereselor individuale interesului general. Se spune că atunci când

mergi la serviciu, grijile personale trebuie să rămână acasă pentru a putea atinge un
randament optim la locul de muncă. Francezul Henri Fayol argumentează în mod
academic această idee spunând că preocuparea față de organizație trebuie să fie mai
importantă decât preocupările individuale.

7. Plata. Pentru a menține ordinea într-o organizație oamenii trebuie să fie respectați și
recunoscuți la adevărata lor valoare pe care o aduc în interiorul organizației și în

17
 sprijinul acesteia. Asigurarea compensațiilor corecte pentru toți și recompensarea
competenței reprezintă modul prin care angajații organizației sunt stimulați să dea
randament maxim.

8. Centralizare. Pentru a putea centraliza o organizații, membrii unei organizații sau, mai
concret, activitățile unei organizații trebuie realizat încă de la stadiul de concept un
studiu de fezabilitate prin care care inițiatorul ideii să cunoască mediul încojurător al
organizației (mediul concurențial, piața, etc). Centralizarea înseamnă consolidarea
funcțiilor manageriale în acord cu circumstanțele din mediul înconjurător al
organizației.

9. Ierarhie. Orice tip de organizație trebuie să fie bazată pe o structură ierarhică pentru a
își atinge obiectivele. Autoritatea la locul de muncă reprezintă distribuirea
responsabilităților în funcție de competențe. Liniile de autoritate trebuie să fie bine
delimitate și clar definite dinspre vârful piramidei ierarhice a organizației către baza
acesteia.

10. Ordine. Ordinea și disciplina sunt cheia către succes, iar organizația își dorește să
obțină succesul prin impunerea pe piață și atingerea obiectivelor. Astfel, pentru a
atinge succesul, oamenii și materialele trebuie să se afle la locul potrivit la momentul
potrivit, iar oamenii trebuie să ocupe postul care li se potrivește cel mai bine din
domeniul în care au competență pentru a da randament optim.

11. Echitate. Principiul șapte (Plata) menționează că oamenii din interiorul organizației
trebuie să fie recunoscuți la adevărata lor valoare și recompensați corespunzător. Acest
principiu vine ca o completare și precizează că loialitatea angajaților față de
organizație trebuie să fie încurajată printr-un tratament just, corect și prin bunătate.

12. Stabilitate. Prin oferirea și respectarea acestor condiții, angajații se simt mult mai
confortabil și astfel sunt stimulați să își realizeze sarcinile mult mai eficient. Părăsirea
organizației de către un număr mare de angajați este în același timp cauza și efectul

18
 ineficienței. De aici ne dăm seama că organizațiile de succes sunt cele care au
conduceri stabile.

13. Inițiativă. Prin stabilirea obiectivelor încă de la început, din stadiul de concept, al
organizației se asigură o probabilitate mare de reușită și de atingere a obiectivelor
respective. Mai concret, necesitatea creării unui plan și oferirea oportunității
subordonaților de a-l putea realiza poate asigurăra succesul acestuia.

14. Esprit de corps. Ultima, dar nu cea din urmă este și cea mai importantă componentă
din cadrul unei organizații și anume comunicarea. Comunicarea orală trebuie să fie
folosită pentru a putea asigura coeziunea echipelor în realizarea sarcinilor și
respectarea deadline-urilor.

Marinescu et alii (2003) precizează că cele 14 principii ale francezului Henri Fayol au fost,
în mod evident, relevante și utile în mediul afacerilor de la momentul respectiv, dar că în
prezent, deși unele dintre ele încă își mai dovedesc aplicabilitatea și pot fi considerate ca fiind
de actualitate, cele mai multe dintre ele par că sunt depășite.

Studiile realizate din anul 1916 și până în prezent au demonstrat că managementul

reprezintă mai mult decât procesul rațional de urmare pas cu pas a acestor 14 principii, așa
cum era descris de către Fayol la început.

Spre deosebire de Fayol care ne-a oferit 14 principii ale managementului, Marinescu (2003)
susține că a reușit să comprime toate aceste principii într-unul singur care să le definească pe
toate celelalte și pe care l-a numit principiul relațiilor de sprijin.

¨Conducerea și alte procese organizaționale trebuie să fie capabile să asigure

probabilitatea maximă ca, în toate interacțiunile și relațiile din cadrul organizației, fiecare
membru, în lumina trecutului, valorilor, dorințelor și așteptărilor sale, să considere
experiența ca fiind una suportivă și că aceasta îl va dezvolta și îi va menține sentimentul
valorii și importanței propriei persoane¨ (Likert, 1961, apud Marinescu, 2003, p.13).

19
 Mai exact, ideea de lider și mai important decât atât ideea de lider al organizației va ajuta
personalul să ducă la bun sfârșit obiectivele și să se simtă recunoscuți la adevărata lor valoare.
Pentru a putea atinge obiectivele organizației, colectivul de conducere trebuie să inspire
încredere, ordine și disciplină membrilor din organizație, fie ei în funcții de conducere sau
simplii muncitori.

II.3. Management de proiect

¨Managementul proiectelor este suita de metode și tehnici pe care cel care conduce
proiectul, respectiv echipa de proiect o folosește pentru a îndeplini obiectivul proiectului.
Managementul de proiect presupune atingerea obiectivului proiectului prin încadrarea cea
mai adecvată a acestuia într-un triunghi simbolic numit tripla constrângere. Acest triunghi
simbolic este format din performanță, cost și timp. De asemenea, performanța este
echivalentă cu calitatea. În cadrul unui proiect, managerul decide care dintre cele trei
elemente este prioritar având în vedere că de multe ori nu putem obține maximum din toate¨
(Marinescu, 2007, p. 12).

Managementul de proiect este știința care îi oferă managerului unei organizații toate
instrumentele pentru a putea trece peste toate obstacolele și a putea atinge obiectivele pe care
organizație și le-a propus de la început. Mai exact, managementul de proiect, este o suită de
metode și tehnici care presupune atingerea obiectivelor prin respectarea elementelor care
încadrează proiectul într-un triunghi simbolic format din performanță, cost și timp, dar în care
performanța este egală cu calitatea.

Cu toate acestea, managementul de proiect, nu reprezintă o știință exactă și cu atât mai

mult, nu reprezintă o rețetă a succesului. Reușita proiectului se bazează pe 70% pricepere și
30% fler și intuiție. Managerul proiectului trebuie șă știe și să simtă momentele optime în care
să stabilească care dintre cele trei elemente ale triunghiului simbolic trebuie să aibă prioritate,
pentru că nu se poate să obțină randament maxim din fiecare dintre ele.

În zadar cunoaștem toate tehnicile de motivare dacă nu simțim ce trebuie să folosim

precum și momentul în care trebuie să folosim.

Pentru a putea fi un bun manager trebuie mai întâi să înțelegem ce este managementul și să
putem face diferențierea dintre un proiect, un proces și un program. Marinescu (2007) spune
că pentru un novice în domeniul de proiect aceste distincții par inutile, dar un manager bun
trebuie să știe foarte bine care sunt aceste diferențe.

20
 Trăsăturile fundamentale ale unui proiect sunt: ,,un proiect reprezintă o acțiune unică,
echipa de proiect se schimbă în mod constant, nu se poate realiza un proiect fără resurse,
întotdeauna există un buget, un proiect fără o atentă planificare a timpului eșuează înainte de
a demara, proiectele se realizează numai în echipă” (Buchann, Body, 1992, p.26).

Prin termenul de proces înțelegem ceea ce se petrece într-o organizație de orice tip:
nonguvernamentală, cu profit sau publică în activitatea zilnică. Orice fel de activitate sau
asociere de activități care se derulează de cel puțin câteva ori pe săptămână o perioadă
îndelungată de timp, respectiv de mai multe săptămâni sau mai mulți ani reprezintă parte a
unor procese. Ceea ce diferențiază un proiect de un proces este tocmai faptul că reprezintă o
activitate diferită, aparte cu o durată de viață relativ scurtă.

Termenul de program reprezintă în sine un ansamblu de proiecte. Această distincție poate fi

aplicată în domeniul proiectelor sociale. De exemplu, poate exista un program de
responsabilizare a sistemului de asistență socială și, mai ales, a populației. Acest program
poate fi implementat prin proiecte precum campanii sociale, prin construirea unor centre de
planificare familială sau prin organizarea unor sesiuni de training pentru pregătirea membrilor
acelor instituții implicate în legile de protecție a copilului.

În concepția lui Marinescu (2007, p.7), există mai multe tipuri de proiecte, ele pot fi
clasificate astfel:

a. Proiecte de construcții, miniere, petrochimice, extractive, etc.

b. Proiecte industriale: ce au ca scop producerea de mașini, utilaje, echipamente, etc.

c. Proiecte de management: precum evenimente, organizarea de activități implicate în

tipurile de proiecte mai sus menționate, etc.

d. Proiecte de cercetare: acestea pot fi din orice domeniu ( social, economic, cultural,
medical, științific, etc.) și țin mai mult de sfera academică.

Proiectul managerial al postului de televiziune pentru diaspora, DOR TV, se încadrează în

categoria proiectelor de management potrivit clasificării lui Marinescu (2007, p. 7). Ceea ce
ne poate face să înțelegem mai bine ce înseamnă managementul proiectelor sunt cele două
tipuri de clienți pe care îi poate avea o orice tip de organizație și anume clienți externi și
interni.

21
 Atunci când vorbim despre clientul intern menționăm chiar orgainzația în sine. Spre
exemplu, în cadrul postului de televiziune pentru diaspora, DOR TV, se vor organiza
interviuri pentru a stabili care candidați se potrivesc pentru diferitele producții ale postului sau
formate de emisiuni. Acestea sunt proiecte periodice ce se derulează în interiorul organizației
și fără de care postul de televiziune nu și-ar putea desfășura activitatea sau nu ar avea obiect
de activitate.

Atunci când vorbim despre clienții externi definirea lor este nu este deloc complicată
pentru că este vorba despre clienții sau, mai exact, de publicul țintă pentru care lucrează
organizația respectivă. Clienții externi ai postului de televiziune DOR TV sunt toți vorbitorii
de limba română din străinătate și brandurile românești și nu numai pe care trebuie să îi atragă
pentru a vinde spațiul publicitar.

Un element la fel de important care trebuie luat în considerare atunci când facem referire la
managementul de proiect îl reprezintă ciclul de viață al unui proiect. Clasificarea care se
potrivește cel mai bine proiectului managerial al postului de telviziune ¨Departe. Oriunde.
România¨ este clasificarea lui Turner (2004, p.63) și care pune accentul mai mult pe etapele
managementului de proiect:

a. Propunere, inițiere și fezabilitate: în această etapă este definit conceptul organizației.

În același timp este concepută viziunea generală a proiectului, definirea obiectivelor și
se stabilește dacă proiectul este sau nu fezabil.
b. Definire, evaluare și planificare stategică: după stabilirea fezabilității proiectului,
acestă etapă este cea în care se pune la punct strategia pe care trebuie să o urmeze
proiectul.
c. Implementare și control: în această etapă activitățile din cadul proiectului sunt definite
mai exact, iar în cazul în care există discrepanțe între obiectve și situația actuală se iau
măsuri de redresare.
d. Finalizare și încheiere, predarea către beneficiar: ultima etapă a proiectului presupune
testarea produsului și livrarea sa. În cazul postului de televiziune DOR TV înseamnă
finisarea producției sau reportajului și difuzarea sa pe post.

Proiectul de management al postului de televiziune pentru diaspora DOR TV are în primii

ani ca element prioritar atingerea performaței în vederea câștigării unui loc pe piață și având
în vedere că această piață este una de nișă unde concurența este mică, un alt obiectiv principal
estesă devină lider de piață.

22
 Tocmai pentru că un proiect nu poate fi izolat și văzut ca o entitate de sine stătătoare, el
devine influențat de contextul în care se desfășoară. Ținând cont de mediul în care proiectul se
derulează, există și factori care pot influența managementul de proiect și care au fost atent
tratați de-a lungul timpului în literatura de specialitate.

În concepția lui Turner( 2004, p.65), factorii importanți ce pot influența buna desfășurare a
unui proiect sunt:

a. Caliățile managerului. Mai concret, un bun manager trebuie să aibă competențe în

domeniul în care se va desfășura proiectul, să poată îndeplini și funcția de leader al
grupului, dar și pe cea de manager în egală măsură, să își poată motiva întreaga echipă
și să cunoască fiecare membru în parte și, nu în ultimul rând, să aibă curajul de a lua
decizii care chiar dacă în primă instanță nu sunt agreate de toată echipa, sarcina lui
este de a viza efectele pe termen lung.
b. Redistribuirea resurselor: ține de modul în care managerul gândește alocarea
fondurilor și echipamente departamentelor.
c. Climatul de muncă: reprezintă un aspect foarte important atunci când vorbim despre
factorii ce pot influența buna desfășurare a unui proiect, în cazul în care oamenii nu se
simt comfortabili într-un loc, fie din lipsa spațiului personal, fie din alte considerente,
atunci cu siguranță productivitatea lor va fi afectată.
d. Complexitatea obiectivului: în cazul în care se urmăresc mai multe obiective de la un
singur proiect, atunci managerul trebuie să le ia pe toate în calcul și să țină o evidență
a lor până în momentul în care acestea sunt duse la împlinire. Un element care ar putea
face ca obiectivul să nu fie îndeplinit este ca acesta să fie mult peste capacitățile și
resursele grupului de proiect.

În concluzie, managementul de proiect aduce numai avantaje pentru a ajuta organizația să

devină una de succes. Marinescu (2007, p. 13) menționează că ,,rezolvarea eficientă și în timp
scurt a unor sarcini complexe, acumularea de experiență, specializarea și diviziunea
activităților manageriale, dezvoltarea caracterului interdisciplinar și dinamizarea
managementului prin glisarea de la o sarcină la alta”.

Managementul de proiect reprezintă unul dintre elementele cheie în elaborarea proiectului

de management al postului de televiziune pentru diaspora ¨Departe. Oriunde. România¨ ce
face obiectul lucrării de față.

23
Capitolul III: Management de proiect organizațional pentru postul de
televiziune pentru diaspora ¨ DEPARTE. ORIUNDE. ROMÂNIA¨
III.1. Studiu de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este un pas foarte important al analizei unui proiect, premergător
investiției, prin care se întocmește documentația necesară care permite investitorului sau
deținătorului ideii să decidă dacă proiectul poate fi realizat/ fezabil în baza unor informații
concludente.

Rolul fiecărui studiu de fezabilitate este de a oferi informații utile pentru evitarea
viitoarelor probleme pe termen lung, economisirea timpului și a resurselor financiare,
materiale sau umane prin utilizarea rațională și eficientă a acestora astfel încât cerințele
investitorului sau deținătorului ideii să fie satisfăcute.

Cercetările de specialitate ne-au arătat de-a lungul timpului că punerea în practică a unor
proiecte sau idei de proiecte fără un studiu de fezabilitate în prealabil a condus la eșecul
acestora în diferite etape de implementare pentru că beneficiarii proiectului nu au deținut de la
început toate informațiile legate de fezabilitatea proiectului respectiv. Tocmai de aceea, un
studiu de fezabilitate este absolut necesar înaintea demarării oricărei idei de proiect pentru a
stabili în mod corect șansele de reușită.

Analiza mediului

Realizarea unei analize de proiect presupune efectuarea studiului de fezabilitate care are ca
principal element analiza mediului, prin care se poate înțelege/ demonstra dacă proiectul este
fezabil. Mai exact, Marinescu (2007) precizeză că ne referim la analiza mediului unei
organizaţii atunci când intenționăm să demonstrăm de fapt dacă proiectul pe care vrem să îl
realizăm este fezabil. Orice organizație, în cazul de față un post de televiziune pentru
diasporă, are trei tipuri generale de medii:

a) MEDIUL INTERN reprezintă structura de activitate, în cazul de față postul de

televiziune pentru diaspora. Specific acestui mediu îi este o parte din analiza SWOT.

24
 b) MEDIUL EXTERN APROPIAT este catalogat drept mediul concurențial în concepția
lui Marinescu (2007). Postul de televiziune pentru diasporă, DOR TV (Departe
Oriunde România), intră pe o piață de nișă în care concurența și-a împărțit diferite
segmente de public.

În urma cercetării pe care am realizat-o în acest domeniu am ajuns la următoarele concluzii:

în momentul de față în România există trei posturi de televiziune pentru diaspora, potrivit
cinemagia.ro1.

Cele trei posturi de televiziune pentru diaspora sunt TVR Internațional, PRO TV
Internațional și ANTENA Internațional și reprezintă competitorii principali ai proiectului
propus, DOR TV.

Deși acestea sunt principalele televiziuni din România, mediul oferă suficiente posibilități
de dezvoltare și pentru o televiziune la început. Această piață de nișă nu este fructificată
îndeajuns de mult, astfel că televiziunea noastră are o șansă reală de afirmare.

Evoluția continuă a tehnologiei ne oferă televiziunea prin satelit și asttfel, DOR TV, are
posibilitaea de a putea ajunge oricând, oricum și oriunde în casele românilor din orice colț al
planetei, mai ales că intenționează să emită 24 de ore din 24, în timp real, imaginea socității
românești sub toate fațetele ei.

Spre deosebire de cele trei televiziuni menționate mai sus, DOR TV, este axat strict pe
informarea românilor din străinătate și nu are și un post național, la fel ca cei trei mari
competitori care difuzează preluări de la posturile tv mamă. Pentru că nu o să aibă și un post
de televiziune național, DOR TV este un canal destinat doar vorbitorilor de limba română din
străinătate și își propune să ofere diasporei informații din toate domeniile de interes din
perspectiva românilor din țară, pentru a înțelege cu exactitate punctul de vedere al autorităților
române și nu numai.

În momentul de față, populația țării este într-o continuă scădere, deci, implicit, diaspora
este într-o continuă creștere, iar acest fapt este benefic pentru piața de nișă pentru care optează
canalul nostru. Așadar, potrivit ultimelor date, publicate de Institutul Național de Statistică,
populația stabilă a României la 1  martie 2016 era estimată la: 19.441.708 în scădere cu
31.916 față de 1 ianuarie 20162.

1
http://www.cinemagia.ro/program-tv/
2
https://demograffiti.wordpress.com/2016/04/11/populatia-romaniei-la-1-martie-2016

25
 Din punctul meu de vedere, DOR TV, vine cu idei noi și își propune să creeze conținut
strict pentru informarea vorbitorilor de limba română din străinătate, spre deosebire de
celelalte televiziuni care difuzează doar preluări de la posturile naționale de televiziune și nu
au un conținut specializat pentru românii de dincolo de granițele României.

Prin crearea de conținut pentru diaspora, DOR TV, se poate impune ca lider pe această
piață de nișă oferind românilor din străinătate programe care să răspundă nevoilor lor (dorul
de cei dragi, dorul de țară, necesitatea de a fi în contact cu rădăcinile lor) și care să rezoneze
cu fiecare în parte.

c) MEDIUL EXTERN ÎNDEPĂRTAT căruia îi este specifică analiza PEST (Politic,

Economic, Social, Tehnologic). Marinescu (2007, p. 18) spune că trebuie ținut cont de
factorii menționați anterior. Acești factori sunt foarte importanți pentru că influențează în
mod decisiv calitatea proiectului, dar ei nu pot fi modificați sau alterați prin acțiunea unei
singure organizații sau a unei echipe de proiect.
d) Legislația țării și modul de guvernare au o legătură directă cu factorii politici care
influențează proiectul. Așadar, în concepția lui Bocancea (2008, p.12), într-o democrație
de dreapta, statul va încuraja industriile private să se dezvolte, mai ales proiectele de
comunicare mass-media.

În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), este principala autoritate

publică răspunzătoare de apărarea interesului public în și pentru domeniul serviciilor de
programe audiovizuale. CNA este o autoritate publică autonomă, dar este obligată să prezinte
anual un raport de activitate Parlamentului României care, la rândul său, este cel care decide
prin vot cine face parte din conducerea aceste autorități publice autonome.

¨Serviciile mass-media audiovizuale prestate transfrontalier realizate prin intermediul

diferitelor tehnologii sunt un mijloc de atingere a obiectivelor Uniunii. Sunt necesare măsuri
care să permită și să asigure tranziția de la piețele naționale la o piață comună de producție de
programe și de distribuție a acestora și să garanteze condiții de concurență loială, fără a aduce
atingere rolului de interes public jucat de serviciile mass-media audiovizuale¨3.

3
http://www.cna.ro/IMG/pdf/DIRECTIVA_2010_13_UE_consolidata_16042010.pdf

26
 Într-o democraţie socială statul susţine serviciul public de televiziune, radio sau altă
ramură. Tocmai de accea, factorii politici nu pot fi influențați de către organizație prin modul
ei de desfășurare, dar au o influența semnificativă prin producerea și producția programelor
audiovizuale.

Factorii economici influențează în mod direct activitatea organizație sau a proiectului prin
costurile generate ori prin ratele unui posibil credit bancar. În viitor, când DOR TV va fi
nevoit să achiziționeze echipament de ultimă generație (microfoane, camere de filmat,
obiective, acumulatori, lumini, filtre de lumini, orgă de lumini etc.) pentru a oferi calitatea
optimă din punct de vedere tehnic a tuturor produselor sale ori să închirieze studiouri sau să
contracteze diferite case de producție pentru diverse proiecte, va trebui să contracteze unul
sau mai multe credite bancare.

În același timp costurile generate de consumul energiei electrice se pot ridica la sume
substanțiale care pot afecta în mod direct desfășurarea activității organizației. În același timp,
taxele și impozitele vin ca un plus de costuri pe lângă cele menționate mai sus, iar toate
acestea arată că orice proiect trebuie să aibă o finanțare substanțială pentru a putea supraviețui
primilor ani de transmisie, în cazul nostru, până în momentul în care proiectul sau organizația
este capabilă să genereze profit.

Factorii sociali reprezintă cea mai importantă parte pentru că producțiile postului de
televiziune, DOR TV, se adresează exclusiv vorbitorilor de limba română din străinătate, fie
ei consumatori sociali (oameni care urmăresc cu regularitate programele postului nostru
pentru a afla, în orice moment, înformații cu privire la România), consumatori de informații
politice sau iubitori de cultură.

Fiind probabil cea mai importantă parte, cea care dictează în mod clar direcția în care
organizația trebuie să meargă, factorii sociali reprezintă ,,două tipuri de variabile: Socio-
demografice, legate de individ în mod direct – sexul, vârsta, starea civilă, etnia, educaţia,
venitul - şi Sociologice, legate de tradiţionalism sau modernism şi de deschiderea spre
inovaţie a locuitorilor unei comunităţi” (Marinescu, 2007, p. 19).

Factorii tehnologici sunt cei mai importanți din punct de vedere etnic pentru că postul de
televiziune, DOR TV, își propune să își desfășoare activitatea cu echipament de ultimă
genereație pentru a oferi produse de o înaltă calitate în semn de respect pentru publicul său.

27
 Analiza mediului de social media

Atunci când vorbim despre factorii sociali și factorii tehnologici trebuie să mergem către
cea mai importantă componentă a acestei asocieri și anume la analiza mediului de social
media. Analiza mediului din social media reprezint un element fundamental din structura
studiului de fezabilitate pentru postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV.

Social media reprezintă una dintre cele mai relativ facilă căi de a putea face promovare și
marketing aproape fără costuri suplimentare considerabile. Aceasta este o bună oportunitate
de a-ți face cunoscut numele pe piață, de a păstra o conectivitate activă cu domeniul în care
activezi și de a-ți cunoaște publicul. Potrivit Facebrands.ro, în România există în prezent
8.500.000 de utilizatori de Facebook.

Figura 14

În urma obținerii datelor statisticefurnizate de Facebrands.ro, am ajuns la concluzia că

România, spre deosebire de alte țări ale Uniunii Europene, este printre prime țări într-o
clasificare care arată interesul populației față de rețeaua de socializare Facebook. După cum
se poate observa în figura de mai sus, interesul se află în continuă creștere de la an la an.
4
Figura 1 - http://www.facebrands.ro/demografice.html

28
Figură 25

Conform Facebrands.ro, în România, persoanele care aderă la platform de social media în

proporții mari sunt cele cuprinse între vârsta de 15-49 de ani, ceea ce reprezintă un publicul
țintă pentru postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV.

Figură 36

Potrivit datelor furnizate de Facebrands.ro, pe categoriile de vârstă, se poate observa chiar

și de un individ neavizat că cea mai mare parte din populația care deține conturi de Facebook,
respective 28,3% are vârste cuprinse între 25 și 34 de ani. Aceasta este vârsta care determină
mijlocul publicului țintă al majorității companiilor din orice domeniu. Această categorie de
vârstă este una capabilă să își selecteze conținutul pe care îl are la dispoziție de pe internet,
este interesată de filme și activități recreaționale, dar și de culturalizare.

5
Figura 2 - http://www.facebrands.ro/demografice.html
6
Figura 3 - http://www.facebrands.ro/demografice.html

29
Figură 47

Din analiza ultimelor date ale anului anului 2016, 39,39% din cei care dețin un cont de
Facebook sunt femei, iar restul de 60,61% fiind barbați. Postul de televiziune pentru diaspora,
DOR TV,nu are ca public țintă un sex anume, atât femeile cât și bărbații pot fi potențiali
consumatori ce au ca piață de desfacere sfera internetului și care pot fi îndreptați către canalul
de televiziune proriu-zis.

Figură 58

Prin analiarea graficului de mai sus, ne putem da seama că în România există mai multe
persoane căsătorite care dețin cel puțin un cont de Facebook, iar acest lucru însemnă că
promovarea DOR TV poate fi una de amploare cu un număr de viitori potențiali clienți destul
de mare.

7
Figura 4 - http://www.facebrands.ro/demografice.html
8
Figura 5 - http://www.facebrands.ro/demografice.html

30
 Postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV, este încă în stadiul de concept și din
această cauză un studio de fezabilitate aplicat pentru acest proiect este la fel de important ca și
proiectul în sine. Acest studiu de fezabilitate poate atesta dacă proiectul este unul fezabil,
dacă are șanse de reușită sau trebuie să rămână doar la stadiul de concept.

Potrivit informațiilor transmise de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale

României, centralizate în septembrie 2015, aproape cinci milioane de români trăiesc și
muncesc în străinătate. Raportările făcute publice de Profit.ro , arată că 3.8 milioane de
români figurează în evidența autorităților locale din alte state, însă li se adaugă 1.1 milioane
de români care locuiesc efectiv în străinătate, dar nu figurează în evidențe pentru că fie au
dublă cetățenie, fie nu și-au înregistrat șederea la serviciile de imigrări.

În urma acestor date statistice am înțeles că această populație de români plecați în

străinătate reprezintă o piață de nișă aproape neexplorată pe care un post de televiziune
precum DOR TV s-ar putea integra și chiar impune pentru că aduce un lucru unic, spre
deosebire de posturile concurente, și anume că atenția postului este îndreptată pentru a
satisface cerințele publicului țintă (vorbitorii de limba română din străinătate).

,,Studiul de fezabilitate reprezintă analiza aprofundată a proiectului în urma căreia rezultă

documentaţia care cuprinde caracteristicile principale şi indicatorii sociali – tehnici -
economici ai investiţiei”( Marinescu, 2007, p. 14).

Postului de televiziune pentru diaspora, DOR TV, îi cresc considerabil șansele de reușită
cu ajutorul studiului de fezabilitate. Prin acest studiu putem înțelege cum să utilizăm în cel
mai eficien mod resursele materiale (echipament de filmare, calculatoare de montaj,
echipament de producție) și tehnologice (programe pentru montaj, programe/software cu
licență pentru folosirea în scopuri comerciale), cât și resursele umane (angajații postului de
televiziune și în timp, corespondenții acestuia).

Primul lucru pe care trebuie să îl facă inițiatorul unui proiect înainte de a începe realizarea
în mod concret a studiului de fezabilitate este să stabilească obiectivul proiectului. DOR TV
își propune în primul rând să răspundă nevoilor și cerințelor publicului. Pentru a atinge acest
obictiv principal, postul de televiziune DOR TV, își propune să gestioneze toate resursele, atât
materiale și tehnologice, cât și cele umane pentru a atinge acest obiectiv.

Postul nostru de televiziune își propune să emită în baza unei licențe pentru transmiterea
prin satelit pe care o poate obține de Consiliul Național al Audiovizualului, autoritatea

31
principală din România pentru reglemetările difuzării audiovizuale. Mai concret, DOR TV, își
propune să obțină licența de difuzare pentru a putea răspunde nevoilor tuturor vorbitorilor de
limba română din străinătate, publicul țintă al postului fiind românii cu vârste cuprinse între
16 – 49 de ani, cu studii medii și superioare.

DOR TV îşi doreşte să livreze un conţinut video de o calitate superioară care să atragă acest
public, unul dintre cele mai importante obiective este livrarea la timp a informațiilor relevante
pentru diaspora la o calitate HD pentru a se putea impune în cel mai scurt timp ca lider de
piață.

Postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV, se încadrează din perspectiva obiectivului
proiectului, cu mixul de marketing. ,,Mixul de marketing îl care ca pivot principal pe
consumator, şi nu produsul”( Radu, Preoteasa, 2012, p. 170).

Pentru că proiectul nostru se încadrează în mixul de marketing activitatea postului trebuie

să răspundă în totalitate nevoilor și cerințelor consumatorilor. Acest lucru este unul foarte
complicat și la fel de dificil, iar astfel costul produselor și producțiilor postului nostru sunt
suportate în primă instanță de către DOR TV, urmând ca după difuzarea produselor
cheltuielile să fie amortizate prin vânzarea spațiului publicitar și a încasărilor de la furnizărilor
de pachete de programe (ex. RCS & RDS, etc).

Fiecare produs sau producție (formate de emisiuni) variază ca preţ în funcţie de durată,
complexitatea tehnicilor de filmare, costurile aferente ( locaţie, lumini, generatoare) şi
numărul persoanelor care au lucrat în echipa respectivă. În acest mod atât cumpărătorul cât şi
producătorul vor fi pe deplin satisfăcuţi, astfel încât eventualitatea unor viitoare colaborări
este una destul de mare.

În momentul în care vorbim despre mixul de marketing trebuie să ținem cont și de

promovarea pe care o face postul de televiziune DOR TV. Pe lângă promovarea propriu-zisă
care poate fi făcută în mod direct, difuzată pe post, DOR TV, mai face și un alt tip de
promovare și anume promovarea în social media.

Conform autorului Radu Preoteasa (2012), o promovare corectă este, totodată, şi una
eficientă pentru a ajunge în mod direct la publicul țintă. În acest sens, postul nostru de
televiziune, își propune să aibă un departament de PR care să se ocupe de promovarea
producțiilor, de interacțiunea cu publicul larg, dar și de promovarea spațiului publicitar pentru
potențiali clienți.

32
 Departartamentul de PR este responsabil atât de actualizarea site-ului oficial al postului de
televiziune pentru diaspora, http://www.dortv.wordpress.com, cât şi de pagina de social
media de pe platforma Facebook, http://www.facebook.com/departeoriunderomania.

Încă din stadiul de concept, postul DOR TV a deținut un site provizoriu din care am putut
culege date specifice (Google Analytics, Alexa.com etc), dar mai ales relevante pentru a putea
stabili dacă proiectul nostru răspunde nevoilor românilor din străinătate și dacă este unul
fezabil.

Site-ul are un specific axat pe realizarea de conţinut propriu, aici sunt postate toate
inițiativele de campanii sau informații relevante pentru românii din străinătate. Totodată, pe
acest site vizitatorii pot cunoaşte membrii echipei DOR TV. O altă caracteristică care îi oferă
un caracter de unicitate o reprezintă articolele cu tips-uri sau premii importante pentru toți
followerii (unici, abonați la site/pagina de facebook).

33
 Pagina de Facebook a postului de televiziune, DOR TV, pe care am prezentat-o mai sus a
fost realizată atât pentru promovare, dar mai ales pentru interacțiunea în mod direct cu
publicul țintă. Prin această interacțiune, departamentul de PR poate înțelege cu ușurință care
sunt nevoile publicului nostru, iar noi putem realiza programe care să răspundă exact la aceste
nevoi. Așa cum am spus obiectivul nostru principal este să satisfacem în totalitate nevoile
publicului nostru, mai ales, că piața de nișă pe care DOR TV o să transmită este o piață
aproape neexplorată.

Pe lângă aceste lucruri care ne asigură prezența în social media, postul nostru postează
fotografii din cadrul campaniei ¨Părinți dispăruți în străinătate, copii uitați în țar㨠care se
bucură de cel mai mare succes de până acum din pagina oficială a postului.

34
 Pentru a diversifica interacţiunea cu publicul şi pentru a aduce un reach şi un engagement
cât mai mare, pagina de Facebook a postului de televiziune DOR TV postează în fiecare zi
fotografii relevante pentru publicul său, postează în mod regulat poze cu citate sau content de
genul ,,Ştiaţi că?”, alese special şi pentru a atrage şi putea educa publicul.

Radu, Preoteasa (2012) spune că un aspect foarte important al mixului de marketing este
distribuţia în sine, mai exact canalele de distribuţie. Pentru postul de televiziune pentru
diaspora, DOR TV, există trei canale principale de distribuţie. Primul dintre acestea, prin care
putem primi feedback aproape instantaneu, este mediul online: social media (rețelele de
socializare: Facebook, Twitter, Instagram, Pinterest, etc), fiind în ¨era internetului¨ ne ajută să
ajungem mult mai ușor la publicul de până în 39 de ani în orice fel se dorește a face
promovarea, în orice colț al planetei și, mai ales, în timp real.

Cel de-al doilea canal îl reprezintă platforma YouTube care ne oferă spațiul gratuit pentru a
încărca promo-uri sau chiar emisiuni întregi care ne asigură vizibilitate foarte mare în social
media și ne aduce abonați pentru postul de televiziune. Cel de-al treilea canal este și cel mai
important pentru că include postul tv în sine și care are o acoperire a tuturor abonaților,
unicilor și followerilor de pe cele toate cele trei canale de distribuție.

Având în vedere ceea ce am menționat mai sus, putem spune că postul de televiziune DOR
TV poate pătrunde foarte ușor pe această piață de nișă și poate deveni chiar lider de piață în
maximum 10 ani de la prima emisie. Prin intermediul canalelor de distribuţie are acces la o
gamă variată şi largă de public și poate ajunge fără eforturi foarte mari la publicul său țintă.

35
 Pentru că vorbim despre studiul de fezabilitate aplicat proiectului managerial al postului
nostru de televiziune pentru diaspora trebuie să avem în vedere următoarele aspect:

Inițiatorul proiectului: pentru postul de televiziune DOR TV, inițiatorul proiectului este și
finanțator, dar și producător pentru primele producții. El este cel care atrage alți finanțatori în
cadrul proiectului făcând o scurtă prezentare a postului și aducând argumente de posibilitatea
mare de a face o investiție de success într-un post de televiziune care dorește să se impună pe
o piață de nișă aproape neexplorată. În același timp, producătorul, este și cel care atrage
clienți către proiect și negociază posibilele contracte.

Planificarea strategică: Stabilirea obiectivului proiectului este partea cea mai importantă din
planificarea strategică pentru că în momentul în care obiectivul a fost stabilit, direcția în care
trebuie să se îndrepte proiectul este foarte clară. Este esențial ca inițiatorul să nu fie subiectiv
în cea ce privește punctele forte și punctele slabe ale proiectului pentru a se putea poziționa
cât mai clar pe piața în care vrea să activeze.

În cazul DOR TV obiectivul principal este să răspundă nevoilor și cerințelor publicului.

Mai exact, postul de televiziune trebuie să răspundă nevoilor publicului său țintă, în principal,
nevoie de informare și de a menține contactul cu țara natală, România. Postul nostru de
televiziune își propune să facă acest lucru prin crearea unui conținut calitativ care să ajungă la
câți mai mulți vorbitori de limba română din afara granițelor țării.

Strategia pe care postul de televiziune DOR TV încearcă să o implementeze este menită să

ofere informații despre ceea ce se întâmplă în România, în toate domeniile (politic, social,
sport, divertisment, etc.), cât și poziția României vis-a-vis de evenimentele care se petrec în
întreaga lume. Practic le oferă românilor plecați în străinătate o ușă deschisă în orice moment
din zi și din noapte către evenimentele la care țara lor ia parte.

Strategia de viitor a postului de televizune pentru diasporă, DOR TV, cuprinde mai multe
idei de dezvoltare care se încadrează în demersurile planificării. Mai exact, ,,planificarea
reprezintă unul dintre primele procese prin care o companie, indiferent de profilul ei de
activitate, încercă să anticipeze schimbările din exterior şi să se adapteze în aşa fel încât să
asigure atingerea obiectivelor organizaţionale. Mulţi teoreticieni ai managementului
consideră că planificarea reprezintă cea mai importantă sarcină a managerilor”( Marinescu,
2003, p. 43).

36
 a. Planificarea pe termen lung se realizează pentru a înțelege mai bine aspectele
competiționale, tehnologice și strategice ale proiectului și care se rezumă la o perioadă
de timp de minimum cinci ani. Având în vedere că postului nostru de televiziune o să
activeze pe o piață de nișă unde cei trei competitori (Antena Internațional, ProTV
Internațional și TVR Internațional) nu au un conținut exclusiv pentru diaspora, mai
mult decât atât difuzează preluări de la posturile de televiziune naționale, DOR TV are
o șansă reală pentru a se impune ca lider de piață în minim cinci ani de la prima
emisie.
b. Planificarea pe termen mediu se referă la managementului proiectului precum finanţe,
marketing şi producţie) și are un orizont de planificare de maximum cinci ani. Această
etapă transpune obiectivele în rezultate concrete și permite dezvoltarea proiectului
pentru planificarea pe termen lung. Pentru postul de televiziune DOR TV, această
etapă evidențiază dacă proiectul a reușit să își atingă obiectivele, dar mai ales dacă a
reușit să acopere costurile generate în momentul în care a avut loc prima emisie.
c. Planificarea pe termen scurt se referă la activitățile de zi cu zi pe care angajații
postului le realizează pentru ca obiectivele să fie atinse. Cele mai importante obiective
pentru DOR TV sunt: să fie cât mai vizibil în social-media și să mențină o relație de
interactivitate cu publicul său, să atragă câți mai mulți telespectatori, abonați,
followeri și subscriberi. Atingând aceste obiective, postul nostru, poate să își câștige
notorietatea și să devină unul dintre cei mai importanți furnizori de informații pentru
românii plecați în străinătate.

În concluzie, planificarea strategică ne ajută să ne poziționăm pe piață, stabilește direcția și

obiectivele proiectului. Postul de televiziune DOR TV își propune să devină lider de piață în
minimum zece ani de la prima emisie.

Prin pagina de Facebook și site-ul oficial, postul de televiziune DOR TV menține o

interacțiune continua cu publicul său bazată pe feedback rapid și constant. Munca divizată în
departamente și împărțirea costurilor fixe (echipament cumpărat o singură data asigură o
perioadă relativ lungă de timp realizarea mai multor produse și producții) asigură eficiența
structurii organizaționale.

Toate sarcinile postului sunt împărțite tuturor angajaților în funcție de aria de activitate, pe
departamente. Managementul postului este realizat de către inițiatorul proiectului care are și
funcția de director al DOR TV. Producătorul este responsabil de punerea în practică a ideilor

37
de reportaje sau emisiuni relevante pentru publicul țintă. Departamentul de PR este cel care se
ocupă de promovarea postului și interacțiunea cu publicul în social media.

Unitatea de bază în orice organizaţie o reprezintă sarcina individuală. În cadrul postului de

televiziune DOR TV, sarcinile au fost împărțite pe departamente. În proiectul nostru se pune
preț atât pe sarcinile individuale, cât și pe munca în echipă.

Acest lucru diferă de la o situație la alta. În cadrul departamentelor sarcinile sunt indeplinite
în principiu de către un individ, dar în funcție de complexitatea cerințelor în departamentul
respectiv se poate forma o echipa prin asocierea mai multor indivizi pentru aceeași sarcină.

Organigrama proiectului

38
 III.2. Conceptul postului de televiziune

Contextul actual din România ne oferă o piață de nișă aproape neexplorată unde postul de
televiziune pentru diaspora, ¨Departe. Oriunde. România¨, poate să speculeze faptul că
posturile concurente: TVR Internațional, PRO TV Internațional și Antena Internațional au
ales să nu investească bani pentru realizarea de producții exclusiv pentru vorbitorii de limba
română din străinătate și au ales să preia producțiile de la posturile de televiziune din
România.

Din ultimele date furnizate de către Institutul Național de Statistică reiese că aproape cinci
milioane de români sunt plecați în străinătate, iar acest lucru poate însemna cinci milioane de
potențiali clienți. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că 3.8 milioane de
români figurează în evidența autorităților locale din alte state, cărora li se adaugă alte 1.1
milioane de cetățeni români care locuiesc efectiv în străinătate, dar nu figurează în evidențe
pentru că fie au dublă cetățenie, fie nu și-au înregistrat șederea la serviciile de imigrări.

Cele cinci milioane de români care trăiesc în străinătate pot fi atrași prin simplul fapt că ei
sunt influențați de către dorul de casă și nevoia de a cunoaște evenimentele care se întâmplă în
România, sau poziția României vis-a-vis de evenimentele care se petrec în întreaga lume.
Publicul obișnuiește să petreacă foarte mult timp folosind mijloacele mass-media pentru a se
informa, iar televiziunea este de departe cel mai folosit mijloc de comunicare de masa.

În prezent, televiziune și, implicit, producția audio-video din România funcționează după
logica industrială şi ,,are la bază libertatea de exprimare şi libertatea de informare, aşa cum
sunt ele influenţate şi protejate de regimurile politice şi cum sunt înţelese de creatorii şi
distribuitorii de informaţie şi cultură şi de publicurile lor”(Radu, Preoteasa, 2012, p.10).

Postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV, își propune să fie singurul canal din
România care produce conținut exclusiv pentru diaspora și care nu o sa dețină, cel puțin la
început, și un post de televiziune național. Prin alegerea de a intra pe această piață de nișă,
DOR TV își propune să deservească toți vorbitorii de limba română din întreaga lume cu
ajutorul televiziunii prin satelit.

Publicul țintă al postului îl reprezintă românii stabiliți sau plecați la muncă în străinătate cu
vârste cuprinse între 16 – 49 de ani, cu studii medii și superioare care dețin cel puțin un
receiver pentru recepționarea programelor de televiziune distribuite cu ajutorul satelitului.

39
 Postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV, va fi finanţat din fonduri proprii şi
reprezintă o parte integrată a ceea ce numim în termeni de specialitate ,,industria de conținut”.

DOR TV se încadrează în categoria industriilor de conţinut. Spre deosebire de industriile

materialelor, industriile de conţinut reprezintă o afacere riscantă, care dacă reuşeşte să se
impună pe piaţă şi să îşi câştige locul poate deveni un business profitabil. Motivul pentru care
industriile de conţinut sunt riscante îl reprezintă faptul că în orice societate comportamentul
consumatorului este puternic influenţat de numeroşi factori diversificaţi. În acest caz,
comunicarea eficientă dintre producător, echipa de marketing şi client, în cazul reclamelor,
este esenţială.

Toţi aceşti trei actori trebuie să încerce să îşi cunoască publicul pentru care se realizează
conţinutul din unghiuri diferite care să coincidă într-un scop comun, şi anume satisfacerea şi
atragerea atenţiei consumatorului. ,,Consumul de informaţie şi de cultură intră în concurenţă
cu toate tipurile de activităţi desfăşurate de o persoană: odihnă, serviciu, şcoală” (Radu,
Preoteasa, 2012, p.22).

Manuela Preoteasa (2012, p.19) a menționat una dintre analizele relizate în cadrul Şcolii de
la Frnakfurt și anume faptul că societatea civilă are diverse preferinţe culturale, sisteme de
valori variate, preferinţe proprii şi specific fiecărui individ în parte. Tocmai din acest motiv,
DOR TV, va miza atât pe divertisment, pe informare, dar şi pe produse culturale pe care le
poate adapta în funcție de cerințele publicului pentru a rezista pe piaţa actuală şi pentru a
aduce audienţă ce se poate transforma în profit și de ce nu, atingerea obiectivului ca în
maximum zece ani de la prima emisie să devină lider de piață.

Pentru a putea implementa acest proiect managerial al postului pentru diaspora, DOR TV,
este nevoie de promovare prin cele mai variate mijloace de cuminicare de masă, de aceea
menționez că acest canal de televiziune deține deja pagini oficiale pe diferite platforme de
socializare precum Facebook, Twitter sau Pinterest și un site oficial provizoriu pe platforma
wordpress.

40
 III.3. Planul managerial

Planul managerial sau modelul de afacere reprezintă un fel de imagine în oglindă a afacerii
în sine și ajută inițiatorul să realizeze sau să implementeze schimbările care vor face afacerea
mai profitabilă. Planul de afaceri oferă informații despre trecutul organizației, dar și despre
trendurile operațiunilor derulate de aceasta. Mai exact, planul managerial trebuie să ofere
argumente solide care să detalieze modul în care se vor cheltui banii, de la investiții, la
achiziții, cheltuieli și taxe.

Un plan managerial care poate ajuta organizația să devină una de succes trebuie să aibă ca
și scop principal realizarea de profit, indiferent de activitatea organizației. Orice plan de
afacere bine structurat trebuie să răspundă în mod obligatoriu următoarelor întrebări:

a. Care este domeniul de activitate: În cazul postului de televiziune pentru diaspora, DOR
TV, este vorba despre difuzarea de producții audio – video pe o piață de nișă aproape
neexplorată. Activitatea principală a postului se bazează pe producția de programe /
producții de televiziune (emisiuni, jurnale de știri, reportaje, documentare etc.) destinate
vorbitorilor de limba română din străinătate.
b. Ce anume vinde afacerea respectivă: DOR TV vinde producții, spațiu publicitar și
informează diaspora.
c. De ce ar cumpăra oamenii de la compania respectivă: Cinci milioane potențiali clienți
(numărul aproximativ al românilor plecați în străinătate cu acte sau nu furnizat de
Institutul Național de Statistică) sau cumpărători de spațiul publicitar beneficiază atât de
satisfacerea nevoilor de informare, educația și divertisment (în cazul publicului țintă),
cât și de satisfacerea nevoiei de branding (pentru brandurile care aleg să cumpere spațiul
publicitar al postului). Producțiile realizate de postul de televiziune DOR TV sunt
produse realizate de profesioniști în domeniu cu viziune de ansamblu asupra pieței și
trendurilor din domeniu.
d. De câți clienți este nevoie pentru a deveni o afacere de succes: Având în vedere că
postul de televiziune DOR TV își propune să intre într-o piață de nișă aproape
neexplorată cu un unique selling proposition bine delimitat, postul și-a propus obiectivul
de a ajunge la aproximativ 20% din publicul țintă (cinci milioane de români în diaspora)
pe o perioadă de 24 de ore.

41
 e. Cum vor afla potențialii clienți de afacere: Acest aspect al planului de afacere reprezintă,
pentru mulți manageri o adevărată problemă. Postul de televiziune DOR TV va
beneficia de serviciile unui departament de PR care se va ocupa de promovarea postului
pe toate rețele de socializare și prin campanii de fidelizare.

Ideea de a realiza un plan managerial aduce beneficiul ca managerul să poată gestiona mult
mai ușor acțiunile pe care le coordonează în vederea atingerii obiectivelor proiectului. Pentru
a avea un plan managerial eficient el trebuie să țină cont de strategia generală de management
și trebuie să fie concret, concis și ușor de citit, alcătuit doar din informațiile cu adevărat
necesare pentru manager. Marinescu (2003, pp.85-87) menționează că un plan managerial
trebuie să conțină următoarele caracteristici:

a. Întreprinzătorul, mai exact managerul care este dispus să își asume conștient anumite
riscuri în vederea generării unui profit. Postul de televiziune DOR TV va avea un
manager dispus să își asume riscuri calculate pentru binele postului. Managerul va avea
studii în domeniul managementului.

b. Ideea de afacere, mai exact, activitățile care vor consuma resurse în schimbul
generării profitului. Activitățile care vor consuma resurse în cadrul postului DOR TV
sunt realizarea de producții și achiziționarea de echipamente. Activitățile care
atenuează costurile și generează profitul sunt vânzarea spațiului publicitar și vânzarea
de abonamente lunare.

c. Mediul de afacere, postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV, își propune să
activeze pe o piață de nișă și cu un public țintă bine stabilit cu foarte mari șanse de a
deveni lider de piață în maximum zece ani de la prima difuzare.

Un model propus de Blackwell ( 1998, p.16) ale unui plan managerial, aplicabil în orice
domeniu, care atinge însă toate punctele esențiale și care poate fi aplicat și în cadrul postului
de televiziune pentru diaspora, DOR TV:

1. Conceptul de afaceri
Denumirea firmei: Departe. Oriunde. România

Adresa firmei: Str. Ing. Anghel Saligny, nr.6

Concept de afaceri: Post de televiziune

42
 2. Graficul de activitate
Proiectarea ideilor de producție, realizarea și difuzarea lor către publicul țintă și vânzarea
spațiului publicitar către clienți în schimbul unor remunerații, precum și câștigarea
notorietății în vederea atingerii obiectivului de a deveni lider de audiență în maximum
zece ani de la prima difuzare.
3. Sistemul de obiective
Obiectivele pe termen scurt (maximum un Implementare strategiei postului de
an) televiziune și recunoașterea pe piața de nișă
Obiectivele pe termen lung (peste un an) Adaptarea grilei de programe după
comportamentul publicului țintă și atingerea
obiectivului de a deveni lider de audiență în
maximum zece ani
4. Rezumatul informațiilor despre piață

Concurenții Trei posturi de televiziune: TVR

Internațional, PRO TV Internațional, Antena
Internațional
Clienții potențiali Cinci milioane de români din diaspora și
brandurile dispuse să își facă promovare pe
această piață de nișă cumpărând spațiul
publicitar
Climatul de afaceri Deși fondurile sunt restrânse și finanțatorii
sunt greu de găsitîn România anului 2016,
putem garanta că tipul pieței de nișă a
postului și faptul că nu este foarte mare
concurență, garantează posibilități mari de
reușită
Piața forței de muncă Anual doar Universitatea din București
aduce pe piața forței de muncă aproximativ
100 de jurnaliști licențiați + restul
universităților private: aproximativ 400
jurnaliști pe an.

43
 Structura organizațională este unul dintre elementele cele mai importante dintr-o
organizație, ea stabilește viabilitatea fiecărui post în parte din cadrul respectivei organizații.
Prin structurarea organizației înțelegem că sarcinile sunt împărțite între indivizi respectând o
piramidă ierarhică cu scopul de a ușura sarcinile întregii organizații și ca aceste posturi să fie
ocupate de angajați competenți cu studii de specialitate în fiecare domeniu necesar.

În cadrul postului de televiziune pentru diaspora, DOR TV, posturile sunt împărțite
către toți membrii organizațieiîn funcție de aria de activitate și competențe.

Deși sarcinile sunt împărțite către membrii organizației, ¨cărămida fundației¨ postului
de televiziune este sarcina individuală, care ușurează munca colectivă pentru că fiecare
angajat se ocupă de îndatoririle sale. În cazul în care volumul de muncă depășește competența
unui singur individ, atunci se organizează echipe de lucru.

În cadrul postului de televiziune pentru diaspora, DOR TV, departamentele au

următoarea structură:

a. Consiliul de administrație: este format din trei finanțatori și directorul postului

b. Departamentul de PR: social media manager, director de marketing
c. Departamentul de producție: producător, regizor, director de imagine și montaj,
scenarist, scenograf, operatori, mașiniști.
d. Departamentul de știri: jurnaliști, reporteri, prezentatori

Pentru producția unei emisiuni, echipa postului de televiziune pentru diaspora, DOR
TV, are următoare structură: producător, regizor, director de imagine și montaj, scenarist,
operatori, mașiniști, actori (în funcție de producție), prezentatori.

În urma tuturor studiilor anterioare, am încercat să întocmim bugetul postului de

televiziune pentru diaspora, DOR TV:

Buget lunar

• Producător: 4.000 lei

• Regizor: 4.000 lei

44
 • Prezentator: 3.500 lei

• Director de imagine și montaj: 4.000 lei

• Reporter: 2.500 lei x 2 = 5.000 lei

• operatori: 2.500 x 2 = 5.000 lei

• mașinist: 1.000 lei

• social media manager: 1.500 lei

• director de marketing: 3.000 lei

• Investiție inițială în echipamente : 300. 000 lei

• Total investiție: 334.000 lei (75.000 de euro)

Resursele unui post de televiziunese împart în trei categorii principale: tehnologice,

interne și externe.

• Resurse tehnologice: echipamente, software cu licență pentru a putea fi folosit în

scopuri comerciale

• Resurse interne: echipa de oameni

• Resurse externe: finanțări, sponsorizări sau donații.

Potrivit lui Marinescu (2007, pp.20-21) analiza SWOT – puncte tari, puncte slabe,
oportunități și amenințări, reprezintă diagnosticul organizației. Analiza SWOT pentru postul
de televiziune pentru diasporă Departe. Oriunde. România:

• Puncte tari: Echipă formată din profesioniștă, produs exclusiv pentru diaspora,
conținut exclusivist
• Puncte slabe: concurență cu prestigiu și conținut preluat, echipă restrânsă, fonduri
mici
• Oportunităţi: atragerea de fonduri europene, venituri din reclame, sponsorizări
• Ameninţări: defectarea echipamentului, probleme tehnice de transmisie a semnalului,
schimbarea legislației CNA.

45
 Reglementările privind procesul de obținere a licentei s-au schimbat frecvent de-a lungul
timpului. Legea Audiovizualului din 2002 stipula clar că CNA este singura autoritate abilitată
să elibereze licențe.

Cu toate acestea, conform aceleiași legi, un radiodifuzor are nevoie de două licențe pentru a
lansa o stație de televiziune: o licență audiovizuală, acordată de Consiliul Național al
Audiovizualului și o licență tehnică, ce dă difuzorului dreptul de a utiliza o anume frecvență,
numită licență de emisie (numita în cele ce urmeaza licenta de frecventa), eliberata de
Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

Pentru a putea primi autorizația de difuzare, postul de televiziune pentru diaspora, DOR
TV, mai are nevoie pe lângă cele două licențe (licență audiovizuală și licență tehnică)și de o a
treia licență numită ¨licență pentru transmitere prin satelit¨.

Licența pentru transmitere prin satelit îi oferă postului DOR TV dreptul de a emite în
întreaga lume, astfel încât producțiile sale să ajungăla publicul țintă,mai exact, vorbitorii de
limba română din străinătate.

III.4. Grila de programe

Grila de programe reprezintă unul dintre elementele cheie ale proiectului managerial pentru
postul de televiziune pentru diaspora ,,DOR TV”. Ținând cont de legislația C.N.A. cu privire
la structura unui serviciu de programe audio - video pentru un post de televiziune pentru
diaspora, grila de programe a postului ,,DOR TV” este următoarea:

DOR TV - grilă de programe luni

46
Oră Tip
difuzare Nume produs Format conținut
7:00 Emisiune matinală ,,Descurcă-te singur” Magazin Educativ
8:00 Jurnalul de dimineață Știri Informativ
Divertismen
10:00 Film artistic Film t
13:00 Știrile zilei DOR TV Știri Informativ
14:00 Emisiune ,, Acasă în România” Magazin Educativ
Știri DOR TV. Campania ¨Părinți pierduți în
17:00 străinătate, copii uitați în țar㨠Știri Informativ
Documenta
17:30 Emisiune ,,Pe unde-ți umblă pașii” r Educativ
19:00 Prime TIME News Știri Informativ
Interes Divertismen
20:30 Emisiune ,,Purtat de dor” – întâlniri posibile social t
23:00 Film Românesc Film Cultural
00:00 Jurnal de noapte Știri Informativ
Divertismen
01:30 Film artistic Film t
04:00 Emisiune ,, Purtat de dor”- reluare Magazin Educativ
Documenta
06:00 Emisiune ,,Cultura zilei” r Educativ

47
 DOR TV grilă de programe marți

Oră Tip
difuzare Nume produs Format conținut
7:00 Emisiune matinală ,,Descurcă-te singur” Magazin Educativ
8:00 Jurnalul de dimineață Știri Informativ
Diverstimen
10:00 Film artistic Film t
13:00 Știrile zilei DOR TV Știri Informativ
14:00 Emisiune ,, Acasă în România” Magazin Educativ
Știri DOR TV. Campania ¨Părinți pierduți în
17:00 străinătate, copii uitați în țar㨠Știri Informativ
Documenta
17:30 Emisiune ,,Pe unde-ți umblă pașii” r Educativ
19:00 Prime TIME News Știri Informativ
Interes Divertismen
20:30 Emisiune ,,Purtat de dor” – întâlniri posibile social t
23:00 Film Românesc Film Cultural
00:00 Jurnal de noapte Știri Informativ
Divertismen
01:30 Film artistic Film t
04:00 Emisiune ,, Purtat de dor”- reluare Magazin Educativ
Documenta
06:00 Emisiune ,,Cultura zilei” r Educativ

48
 DOR TV grilă de programe miercuri

Oră Tip
difuzare Nume produs Format conținut
7:00 Emisiune matinală ,,Descurcă-te singur” Magazin Educativ
8:00 Jurnalul de dimineață Știri Informativ
10:00 Film Românesc Film Cultural
13:00 Știrile zilei DOR TV Știri Informativ
14:00 Emisiune ,, Acasă în România” Magazin Educativ
Știri DOR TV. Campania ¨Părinți pierduți în
17:00 străinătate, copii uitați în țar㨠Știri Informativ
Documenta
17:30 Emisiune ,,Pe unde-ți umblă pașii” r Educativ
19:00 Prime TIME News Știri Informativ
Interes Divertismen
20:30 Emisiune ,,Purtat de dor” – întâlniri posibile social t
23:00 Film Românesc Film Cultural
00:00 Jurnal de noapte Știri Informativ
Divertismen
01:30 Film artistic Film t
04:00 Emisiune ,, Purtat de dor”- reluare Magazin Educativ
Documenta
06:00 Emisiune ,,Cultura zilei” r Educativ

49
 DOR TV grilă de programe joi

Oră Tip
difuzare Nume produs Format conținut
7:00 Emisiune matinală ,,Descurcă-te singur” Magazin Educativ
8:00 Jurnalul de dimineață Știri Informativ
Divertismen
10:00 Film artistic Film t
13:00 Știrile zilei DOR TV Știri Informativ
14:00 Emisiune ,, Acasă în România” Magazin Educativ
Știri DOR TV. Campania ¨Părinți pierduți în
17:00 străinătate, copii uitați în țar㨠Știri Informativ
Documenta
17:30 Emisiune ,,Pe unde-ți umblă pașii” r Educativ
19:00 Prime TIME News Știri Informativ
Interes Divertismen
20:30 Emisiune ,,Purtat de dor” – întâlniri posibile social t
23:00 Film Românesc Film Cultural
00:00 Jurnal de noapte Știri Informativ
Divertismen
01:30 Film artistic Film t
04:00 Emisiune ,, Purtat de dor”- reluare Magazin Educativ
Documenta
06:00 Emisiune ,,Cultura zilei” r Educativ

50
 DOR TV grilă de programe vineri

Oră Tip
difuzare Nume produs Format conținut
7:00 Emisiune matinală ,,Descurcă-te singur” Magazin Educativ
8:00 Jurnalul de dimineață Știri Informativ
Divertismen
10:00 Film artistic Film t
Știrile zilei DOR TV. Campania ¨Părinți pierduți
13:00 în străinătate, copii uitați în țar㨠Știri Informativ
14:00 Emisiune ,, Acasă în România” Magazin Educativ
17:00 Știri DOR TV Știri Informativ
Documenta
17:30 Emisiune ,,Pe unde-ți umblă pașii” r Educativ
19:00 Prime TIME News Știri Informativ
Interes Divertismen
20:30 Emisiune ,,Purtat de dor” – întâlniri posibile social t
23:00 Film Românesc Film Cultural
00:00 Jurnal de noapte Știri Informativ
Divertismen
01:30 Film artistic Film t
04:00 Emisiune ,, Purtat de dor”- reluare Magazin Educativ
Documenta
06:00 Emisiune ,,Cultura zilei” r Educativ

51
 DOR TV grilă de programe sâmbătă

Oră Tip
difuzare Nume produs Format conținut
7:00 Emisiune matinală ,,Descurcă-te singur” Magazin Educativ
8:00 Jurnalul de dimineață Știri Informativ
10:00 Film Românesc Film Cultural
Știrile zilei DOR TV. Campania ¨Părinți pierduți
13:00 în străinătate, copii uitați în țar㨠Știri Informativ
14:00 Emisiune ,, Acasă în România” Magazin Educativ
17:00 Știri DOR TV Știri Informativ
Documenta
17:30 Emisiune ,,Pe unde-ți umblă pașii” r Educativ
19:00 Prime TIME News Știri Informativ
Emisiune
de
divertismen Divertismen
20:30 Emisiune ,,Schimb de dor” t t
23:00 Film Românesc Film Cultural
00:00 Jurnal de noapte Știri Informativ
Divertismen
01:30 Film artistic Film t
Emisiune
divertismen Divertismen
04:00 Emisiune ,, Schimb de dor”- reluare t t

52
 Documenta
06:00 Emisiune ,,Cultura zilei” r Educativ

DOR TV grilă de programe duminică

Oră Tip
difuzare Nume produs Format conținut
7:00 Emisiune matinală ,,Descurcă-te singur” Magazin Educativ
8:00 Jurnalul de dimineață Știri Informativ
Divertismen
9:00 Desene animate Desene t
11:00 Film Românesc Film Educativ
Știrile DOR TV. Campania ¨Părinți pierduți în
13:00 străinătate, copii uitați în țar㨠Știri Informativ
14:00 Emisiune ,, Acasă în România” Magazin Educativ
Documenta
17:00 Emisiune ,,Pe unde-ți umblă pașii” r Educativ
19:00 Prime TIME News Știri Informativ
Emisiune
de
divertismen Divertismen
21:00 Emisiune ,,Schimb de dor” t t
23:00 Film Românesc Film Educativ
00:00 Jurnal de noapte Știri Informativ
01:30 Film artistic Film Divertismen

53
 t
Interes Divertismen
04:00 Emisiune ,, Schimb de dor”- reluare social t
Documenta
06:00 Emisiune ,,Cultura zilei” r Educativ

Descriere Programe

Emisiuni:

1. Emisiune matinală ,,Descurcă-te singur” de tip divertisment, cu un conținut educativ.

Durată: 45 minute + 15 minute de publicitate

Concept: Emisiune realizată în platoul ,,DOR TV”, live, centrat pe sfaturi și discuții despre
rezolvarea problemelor elementare cu care se confruntă populația din diaspora precum:
legalizarea actelor, plata taxelor, găsirea unei chirii convenabile, detalii contractuale din țări
diverse, etc.

Echipă: - 2 realizatori ( un bărbat și o femeie cu media de vârstă 27-39 ani)

- 2 operatori imagine

- director de emisie

Decor: o canapea, un monitor, o masă, obiecte de decor interior

Echipamente: 2 lavariere, 3 camere, 3 trepiede, 4 kino-flow, 4 stative,

2. Emisiunea ,, Acasă în România” de tip magazin cu un conținut educativ;

Durată: 135 minute de emisie + 45 minute de publicitate

54
Concept: Emisiunea realizată în platoul postului de televiziune pentru diaspora, ,,DOR TV”,
înregistrată, de tip magazin cu un conținut educativ. Această emisiune se bazează pe reportaje
anchetă și pe jurnalismul de investigație pentru a informa publicul țintă în legătură cu faptele
de corupție din țară, reportaje sociale, etc..

Echipă: - 1 realizator ( un bărbat cu media de vârstă 27-39 ani)

- 3 operatori imagine

- 3 reporteri

- director de emisie

- 2 editori montaj audio – video

- 1 producător

Decor: în platoul emisiunii ,, Acasă în România” va exista un pupitru de unde moderatorul va

prezenta materialele audiovizuale și un televizor LCD de dimensiune mare în background.
Reportajele o să fie realizate pe teren, iar decorul este unul natural.

Echipamente: 1 lavarieră, 3 camere, 3 trepiede, 4 kino-flow, 4 stative, 3 microfoane,

calculator pentru montaj.

3. Emisiunea ,,Pe unde-ți umblă pașii” este de tip documentar cu un conținut educativ.

Durată: - 57 minute de emisie + 23 minute de publicitate (luni - sâmbătă)

- 90 minute de emisie + 30 minute de publicitate (duminică)

Concept: Emisiunea este un documentar de tip educativ menită să îi învețe pe vorbitorii de

limba română din străinătate frumusețile patriei noastre prin reportaje de interes social.

Echipă: - 1 realizator ( un bărbat cu media de vârstă 27-39 ani)

- 3 operatori imagine

- 3 reporteri

- director de emisie

- 2 editori montaj audio – video

55
 - 1 producător

Decor: în platoul emisiunii ,,Pe unde-ți umblă pașii” un decor minimalist cu moderatorul în
plan principal stând la o masa, cu un laptop și moderând emisiunea.În același timp în spatele
moderatorului va exista și un televizor LCD de dimensiune mare în background. Reportajele o
să fie realizate pe teren, iar decorul este unul natural.

Echipamente: 1 lavarieră, 3 camere, 3 trepiede, 4 kino-flow, 4 stative, 3 microfoane,

calculator pentru montaj.

4. Emisiunea ,,Purtat de dor” este o producție de interes social cu un conținut de

divertisment.

Durată: - 90 minute de emisie + 30 minute de publicitate

Concept: Emisiunea ,,Purtat de dor” este o producție de interes social cu un conținut de

divertisment. În această emisiune familiile despărțite de distanța fizică dintre membrii sunt
aduși împreună în platoul postului de televiziune pentru diaspora, DOR TV. Mai concret,
această emisiune îndeplinește visurile telespectatorilor săi și îi aduce mai aproape de familiile
lor.

Echipă: - 1 prezentator și un co-prezentator( un bărbat și o femeie cu media de vârstă 27-39

ani)

- 5 operatori imagine

- 2 reporteri

- director de emisie

- 2 editori montaj audio – video

- 1 producător

Decor: în platoul emisiunii ,,Purtat de dor” va exista un decor complex: o canapea, două
fotolii, un panou de dimensiune mare pentru proiecții și o gradenă pentru public.

Echipamente: 2 lavarieră, 5 camere (3 camere fixe, o macara și un glide), 3 trepiede, 4 kino-

flow, 4 stative, 5 microfoane.

56
 5. Emisiune ,,Cultura zilei” este o producție de tip documentar cu un conținut educativ.

Durată: - 45 minute de emisie + 15 minute de publicitate

Concept: Emisiunea ,,Cultura zilei” este o producție audiovideo de tip documentar cu un

conținut educativ, mai exact, este o emisiune de tipul ¨Știați că?¨.

Echipă: - 1 realizatori ( un bărbat cu media de vârstă 27-39 ani)

- 1 operator imagine

- 1 reporter

- director de emisie

- editor audio - video

Decor: în platoul emisiunii ,,Cultura zilei” un decor minimalist cu moderatorul în plan

principal stând în picioare.În spatele moderatorului va fi celebrul Green Screen care va juca
rolul de Cromă și cu ajutorul acestuia se vor adăuga inserții în background.

Echipamente: 1 lavarieră, 1 camere, 1 trepiede, 3 kino-flow, 4 stative, 1 microfoan, un

calculator de montaj.

6. Emisiune ,,Schimb de dor” este o producție audiovideo de tip divertisment.

Durată: - 90 minute de emisie + 30 minute de publicitate

Concept: Emisiunea ,,Schimb de dor” este o producție audiovideo ce își centrează

acțiunea principal prin schimbul pe care îl va face timp de o săptămână copilul din țară cu
părintele din străinătate. Fiecare dintre ei va prelua pe parcursul a șapte zile sarcinile și
statutul social al celuilalt.

Echipă: - 1 prezentator ( un bărbat cu media de vârstă 27-39 ani)

- 5 operatori imagine

- 2 reporteri

- director de emisie

- 2 editori montaj audio – video

57
 - 1 producător

Decor: în platoul emisiunii ,,Schimb de dor” un decor minimalist cu moderatorul în plan

principal ce prezintă familia săptămânii, iar apoi acțiunea se centrează pe evenimentele din
cele două locații.

Echipamente: 3 lavariere, 3 camere, 3 trepiede, 3 kino-flow, un calculator de montaj.

Jurnalele de știri:

1. Jurnalul de dimineață

Durată: 105 minute de emisie + 15 minute de publicitate

Concept: Jurnalul de dimineață are un conținut strict informativ. Este primul jurnal al zilei și
are rolul de a informa telespectatorii în legătură cu ce s-a întâmplat în noaptea precedentă, dar
și cu evenimentele cele mai importante petrecute în ziua precedent.

Echipă: - 2 prezentatori ( un bărbat și o femeie cu media de vârstă 27-39 ani)

- prezentatoare știrile sportive (media de vârstă 27-35 ani)

- prezentatoare meteo (media de vârstă 27-35 ani)

- 3 operatori imagine

- 5 reporteri

- director de emisie

- editor audio - video

- producător

- prompterist

Decor: în platoul știrilor DOR TV, decorul este unul minimalist asemenea tuturor platourilor
de știri din întreaga lume. Pentru moderatori este nevoie de un pupitru, două laptopuri, un
panou de dimensiune mare în spatele acestora pentru inserții în timpul prezentării subiectelor
care fac știrile, un panou adițional pentru știrile din sport și meteo.

Echipamente: 4 lavariere, 3 camere, 3 trepiede, 4 kino-flow, 4 stative, 5 microfoane, două

laptopuri, un calculator pentru editare audio - video.

2. Știri DOR TV

58
Durată: 60 minute emisie.

Concept: Știri DOR TV are un conținut strict informativ. Este cel de-al doilea jurnal al zilei și
are rolul de a informa telespectatorii despre evenimentele petrecute până în acel moment, dar
și cu evenimentele cele mai importante petrecute în ziua precedent. În completarea știrilor, în
timpul acestui jurnal de știri, postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV, prezintă
publicului campania demarată de acest canal numită ¨Părinți pierduți în străinătate, copii
uitați în țară¨

Echipă: - 2 prezentatori ( un bărbat și o femeie cu media de vârstă 27-39 ani)

- prezentatoare știrile sportive (media de vârstă 27-35 ani)

- prezentatoare meteo (media de vârstă 27-35 ani)

- 3 operatori imagine

- 5 reporteri

- director de emisie

- editor audio - video

- producător

- prompterist

Decor: în platoul știrilor DOR TV, decorul este unul minimalist asemenea tuturor platourilor
de știri din întreaga lume. Pentru moderatori este nevoie de un pupitru, două laptopuri, un
panou de dimensiune mare în spatele acestora pentru inserții în timpul prezentării subiectelor
care fac știrile.

Echipamente: 4 lavariere, 3 camere, 3 trepiede, 4 kino-flow, 4 stative, 5 microfoane, două

laptopuri, un calculator pentru editare audio - video.

3. Știri DOR TV

Durată: 30 minute emisie.

Concept: Știri DOR TV are un conținut strict informativ. Este jurnalul de la mijlocul zilei
(știrile de la ora 5) și are rolul de a informa telespectatorii despre evenimentele petrecute până
în acel moment, dar și de a trezi interesul publicului și pregătirea lui pentru cel mai importat
jurnal al zilei, cel din primetime.

59
Echipă: - 1 prezentator (o femeie cu media de vârstă 27-39 ani)

- prezentatoare știrile sportive (media de vârstă 27-35 ani)

- prezentatoare meteo (media de vârstă 27-35 ani)

- 3 operatori imagine

- 5 reporteri

- director de emisie

- editor audio - video

- producător

- prompterist

Decor: în platoul știrilor DOR TV, decorul este unul minimalist asemenea tuturor platourilor
de știri din întreaga lume. Pentru moderatori este nevoie de un pupitru, două laptopuri, un
panou de dimensiune mare în spatele acestora pentru inserții în timpul prezentării subiectelor
care fac știrile.

Echipamente: 4 lavariere, 3 camere, 3 trepiede, 4 kino-flow, 4 stative, 5 microfoane, două

laptopuri, un calculator pentru editare audio - video.

4. Prime TIME News

Durată: 75 minute emisie + 15 minute publicitate.

Concept: Prime TIME News are un conținut strict informativ. Este cel mai important jurnal al
zilei și are loc în perioada de prime-time, atunci când audiența este mai numeroasă decât tot
parcursul zilei. Jurnalul are rolul de a informa, pe larg, telespectatorii despre cele mai
importante evenimentele petrecute până în acel moment.. În completarea știrilor, în timpul
acestui jurnal de știri, postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV, prezintă publicului
campania demarată de acest canal numită ¨Părinți pierduți în străinătate, copii uitați în țară¨

Echipă: - 2 prezentatori ( un bărbat și o femeie cu media de vârstă 27-39 ani)

- prezentatoare știrile sportive (media de vârstă 27-35 ani)

- prezentatoare meteo (media de vârstă 27-35 ani)

- 3 operatori imagine

60
 - 5 reporteri

- director de emisie

- editor audio - video

- producător

- prompterist

Decor: în platoul știrilor DOR TV, decorul este unul minimalist asemenea tuturor platourilor
de știri din întreaga lume. Pentru moderatori este nevoie de un pupitru, două laptopuri, un
panou de dimensiune mare în spatele acestora pentru inserții în timpul prezentării subiectelor
care fac știrile, un panou adițional pentru știrile din sport și meteo.

Echipamente: 4 lavariere, 3 camere, 3 trepiede, 4 kino-flow, 4 stative, 5 microfoane, două

laptopuri, un calculator pentru editare audio - video.

5. Jurnal de noapte

Durată: 60 minute emisie + 30 minute publicitate.

Concept: Jurnalul de noapte are un conținut strict informativ. Este ultimul jurnal al zilei în
care sunt prezentate cele mai importante evenimente ale zilei și știrile soft.

Echipă: - 2 prezentatori ( un bărbat și o femeie cu media de vârstă 27-39 ani)

- prezentatoare știrile sportive (media de vârstă 27-35 ani)

- prezentatoare meteo (media de vârstă 27-35 ani)

- 3 operatori imagine

- 5 reporteri

- director de emisie

- editor audio - video

- producător

- prompterist

Decor: în platoul știrilor DOR TV, decorul este unul minimalist asemenea tuturor platourilor
de știri din întreaga lume. Pentru moderatori este nevoie de un pupitru, două laptopuri, un

61
panou de dimensiune mare în spatele acestora pentru inserții în timpul prezentării subiectelor
care fac știrile, un panou adițional pentru știrile din sport și meteo.

Echipamente: 4 lavariere, 3 camere, 3 trepiede, 4 kino-flow, 4 stative, 5 microfoane, două

laptopuri, un calculator pentru editare audio - video.

Filme:

Postul de televiziune pentru diaspora, DOR TV, oferă telespectatorilor săi producții
achiziționate pentru difuzare (filme artistice), atât românești, cât și producții străine.

Durata: 100 minute emisie + 30 minute publicitate.

III.5. Producție

În termeni generali producția de televiziune este definită ca ,,producția unor programe de

informare, educative sau de divertisment pentru un public”(Bălășescu, 2015, p.15).

La procesul de producțtie TV sau a unui format sau a unui program participă o echipă
întreagă de specialiști după principii de activitate diferite dar care au un scop comun. Miza
principală a echipei de producție este aceea de a reuși să transforme o idee într-un produs al
cărui conținut să poată fi difuzabil pe TV. Potrivit lui Zettl(1997, pp. 412-414) există trei
etape ale producției: pre-producția, producția propriu-zisă și post-producția.

Pre-producția este etapa de planificare, cea în care se pun bazele proiectului ce va fi

demarat, se realizează conceptul, scenariul, modul de producție iar mai apoi propunerea de
buget.

Producția propriu-zisă reprezintă faza de realizare efectivă a programului sau emisiunii TV.
În cadrul ei se desfășoară toate etapele necesare de a transforma ideea într-un produs aproape
finit.

Post-producția este etapa în care imaginile și sunetul încep să fie prelucrate și asamblate
într-un concept unitar ce va rezulta într-o emisiune. Structura unei propuneri de program din
cadrul postului pentru diaspora DOR TV :

a. Concept

62
 Emisiunea televizată ,,Acasă în România” s-a concretizat din observarea unei necesități de
informare cât mai obiectivă a românilor din diaspora cu privire la evenimentele centrale din
țară.

Subiecte de interes național, scandaluri de corupție, anchete de investigație ale jurnaliștilor

români sunt aduse în prim plan și prezentarea lor într-o manieră cât se poate de serioasă sunt
subiectele ce vor fi tratate în cadrul acestei emisiuni.

b. Resurse
Resursele tehnice:1 lavarieră, 3 camere, 3 trepiede, 4 kino-flow, 4 stative, 3
microfoane, calculator pentru montaj.
Resurse umane:1 realizator ( un bărbat cu media de vârstă 27-39 ani) , 3 operatori
imagine, 3 reporteri, director de emisie, 2 editori montaj audio – video, 1 producător.
c. Buget: 5.000 euro
d. Fezabilitate: Publicul din diaspora este interest de evenimentele importante ce se
petrec în țară, de modul de rezolvare al problemelor, de deciziile instituțiilor publice și
de reacțiile oficialilor cu privire la un caz sau altul. Așadar, o emisiune de tipul ,,Acasă
în România” ar putea aduce un public ce se va fideliza în timp.
e. Public-țintă: populație între 18-60 de ani, oameni care încă mai au rude sau o parte a
familiei în România și care sunt afectați în mod indirect de mersul țării.
f. Titlul: ,,Acasă în România”
g. Durata: 135 minute de emisie + 45 minute de publicitate
h. Poziția în grila de programe: 14:00- 17:00
i. Sezonul: emsiunea se va difuza pe întreg parcursul anului
j. Postul: DOR TV
k. Conținutul: Informativ

În concepția lui Zettl (Zettl, 1997, apud Bălășescu, 2015, p.98) există două moduri de
producție TV extreme de întâlnite în industrie:

a. Modelul cauză-efect: inițiatorul unuei idei discută cu echipa de producție care încearcă
să pună în aplicare proiectul într-un produs final de impact, aceasta fiind cauza.
Efectul îl va provoca audiența după primirea pilotului din produs. Feedback-ul
transmis prin cifrele de audiența va fi analizat apoi de manager care va decide dacă
ideea va merge sau nu mai departe și se va dezvolta într-un program.

63
 b. Modelul efect-cauză: cel mai bun exemplu de evidențiere a acestui model este
emisiunea ,,Purtat de dor” din grila de programe a postului DOR TV. Producția
audiovideo de interes social. În această emisiune familiile despărțite de distanța fizică
dintre membrii sunt aduși împreună în platoul postului de televiziune pentru diaspora,
DOR TV. Prin acest mod, producătorul trebuie să știe concret ce anume vrea de la
audiența sa. O asftel de producție ,,este mai ușor de gestionat din punct de vedere al
omogenizării echipei”(Bălăsescu, 2015, p.20).

În concluzie, producția audio-video a unui post de televiziune reprezintă unul dintre

cele mai importante elemente pentru a putea atinge obiectivele și, mai ales, pentru a
ajunge la un procent cât mai mare din numărului indivizilor care însumează publicul țintă.

III.6. Promovarea și marketing-ul

Pentru a înțelege mai bine această funcție a organizației trebuie să înțelegem că

marketingul identifică nevoile și dorințele clienților, determină piețele care pot fi deservite cel
mai bine și concepe produse, servicii și programe adecvate deservirii acelor piețe.

Una dintre activitățile definitorii departamentului de marketing dintr-o organizație este

cunoașterea pieței și, potrivit lui Radu, Preoteasa (2012, pp.168-170) construirea mixului de
marketing pentru segmentul de consumatori, în cazul DOR TV, public vizat. Atunci când
vorbim despre mixul de marketing înțelegem strategia prin care se definește ce produs sau
serviciu se va scoate pe piață, care va fi prețul acestui produs, unde se va găsi produsul sau
cum va fi disponibil și cum se va promova respectivul produs.

Pentru a putea cunoaște mai bine piața este important să urmăm câteva etape esențiale
general valabile în literatura de specialitate:

1. Măsurarea și previzionarea cererii: în prezent în Europa sunt circa 5 milioane de

români, având în vedere faptul că pe piață există doar două posturi concurențiale, PRO
TV Internațional și Antena Internațional, ce nu au un conținut specializat pe diaspora
și difuzează preluări de la televiziunile din trust, DOR TV se va impune pe piață cu
programe de emisiuni și de știri dedicate pentru diaspora.

64
 2. Segmentarea pieței: este o etapă ce concentrează mai multe elemente precum:
a. Criteriul geografic: DOR TV ține cont de faptul că va transmite în țări cu fusuri
orare diferte de cea a noastră și din acest motiv am realizat grila de programe în
așa fel încât să coincidă cu programul zilnic al diasporei.
b. Criteriul demografic: marea parte a celor plecați în diaspora au familii acasă și
venituri medii, așadar pregătirea lor profesională este preponderent medie cu o
populație destul de redusă în studii superioare.
c. Criteriul comportamental: publicul DOR TV are un comportament social sedentar,
muncețte pentru câștigarea existenței și a unui trai mai bun și strânge bani stând
acasă în fața televizorului în detrimentul activităților out-door de tipul
cinematografelor, festivalurilor muzicale, pieselor de teatru, etc.
3. Avantajul concurențial: îl reprezintă un conținut exclusivist pentru diaspora.

Așadar, îmbinând etapele esențiale ale mixului de marketing înțelegem că acesta, îl are ca
pivot principal pe consumator, și nu produsul. Astfel, produsul ar trebui să corespundă
dorințelor și nevoilor consumatorului ales. O strategie de marketing bine definită trebuie să
răspundă următoarelor întrebări:

a. Ce se va face: DOR TV va realiza emisiuni și programe de știri cu un conținut

specializat pentru publicul din diaspora.
b. Când se va face: Grila de programe a fost întocmită iar producția propriu-zisă va
începe în momentul găsirii finanțării.
c. Cine este responsabil: responsabilul principal este managerul DOR TV, iar
responsabilii secundari sunt producătorii și redactorii șefi.
d. Cât va costa: investiția inițială pentru începerea producției postului DOR TV va fi
nevoie de suma 75.000 de euro.

Un alt element esențial strategiei de marketing este analiza SWOT, mai exact identificarea
punctelor tari, a celor slabe, oportunităților și amenințărilor organizației, respectiv postului
DOR TV:

a. Puncte tari: Echipă formată din profesionistă, produs exclusiv pentru diaspora,
conținut specializat, grilă de programe variată
b. Puncte slabe: concurență cu prestigiu și conținut preluat, echipă restrânsă, fonduri
mici
c. Oportunităţi: atragerea de fonduri europene, venituri din reclame, sponsorizări

65
 d. Ameninţări: defectarea echipamentului, probleme tehnice de transmisie a
semnalului, schimbarea legislației CNA.

Concluzii

Prin realizarea acestui proiect managerial care a făcut obiectul lucrării de disertație am
reușit să îmi însumez totate informațiile acumulate de-a lungul celor doi ani de masterat în
Managementul Instituțiilor Mass Media și, în același timp, să le structurez mult mai coerent și
eficient pentru a putea să le transpun într-un plan de proiect managerial complex.

Motivația mea pentru acest proiect a apărut în momentul în care am realizat că cei mai
mulți dintre oamenii pe care i-am întâlnit au câte o rudă plecată la muncă în străinătate sau
stabilită acolo. Toți acești oameni au nevoie să rămână în contact cu ceea ce se întamplă în
țara lor, implicit cu rudele lăsate acasă.

Prin acest proiect managerial al unui post de televiziune mi-am propus să răspund la
aceste nevoi. Fiecare etapă în parte a lucrării de disertația m-a adus cu un pas mai aproape de
îndeplinirea acestui obiectiv.

Principiul pe care se va baza acest proiect în mod special este chiar lucrul care îl face unic
și anume că postul de televiziune pentru diaspora, Departe. Oriunde. România, va produce
conținut exclusiv pentru diaspora și nu va avea și un post național de televiziune.

Unicitatea conceptului postului de televiziune DOR TV are denumirea științifică de

¨unique selling proposition¨, un alt lucru important pe care am reușit să mi-l însumez pe
parcursul celor doi ani ai programului de masterat.

66
 Realizarea studiului de caz a avut nevoie de stabilirea unor etape cruciale pentru succesul
ulterior al proiectului. În urma studiului de fezablilitate și a studiilor de piață am reușit să
înțeleg mai bine competiția și să adaptez ideea la un buget optim care să poată acoperi
totalitatea cheltuielilor.

După realizarea studiului de fezabilitate a reieșit că proiectul unui astfel de post de

televiziune pentru vorbitorii de limba română din întreaga lume este un proiect fezabil , de
lungă durată și că toate obiectivele propuse pot fi atinse atât timp cât se respectă condițiile din
studiile efectuate în cadrul lucrării de disertație.

Analizele din domeniul managementului de proiect au concretizat cu o mai mare

acuratețe pașii, etapele și fazele pe care trebuie să le parcurgă postul de televiziune DOR TV
și m-au ajutat la structurarea datelor de care va fi nevoie în momentul demarării proiectului.

Bibliografia pentru producția de televiziune m-a ajutat să înțeleg cantitatea de muncă din
spatele unui produs finit ambalat frumos. Munca de producție din spatele unui post de
televiziune este una în care primează calitatea și nu cantitatea. Atunci când echipa de
producție este una care de fiecare dată reușește să realizeze producții de calitate atunci postul
de televiziune își poate atinge mult mai repede și mai sigur scopul.

Literatura de specialitate studiată a reușit să îmi clarifice exact noțiunile elementare pe care
orice antreprenor, manager și leader ar trebui să le dețină.

Planul managerial al postului de televiziune pentru diaspora, Departe. Oriunde. România a

fost gândit strategic, raportat la criteriile funcționalității și fezabilității, oferind pe viitor un
proiect care poate fi aplicat și implementat.

Lucrarea mea de disertație a avut ca scop realizarea unui proiect de management pentru o
un post de televiziune fezabil, aplicabil și corect realizat. De-a lungul etapelor de organizare
strategică am stabilit care pot fi oportunitățile, amenințările, punctele tari și punctele forte ale
viitoarei organizații.

Din punctul meu de vedere este mare nevoie de un post de televiziune pentru diaspora
precum DOR TV pentru că reprezintă o piață de nișă care nu este exploatată la adevărata ei
valoare.Concretizarea acestui proiect, însă, depinde de acum înainte doar de găsirea unei
modalități de finanțare viabilă, banii pentru investiție fiind principalul obstacol care stă în
calea realizării și implementării unui asemenea proiect.

67
Bibliografia

1. Badea, Florica, 2002, Managementul producției, București, Editura ASE

2. Bălăşescu, Mădălina, 2015, Producţia de televiziune- strategii, principii, tehnici,

Bucureşti, Tritonic

3. Bocancea, Cristian, 2008, Ideologii politice contemporane, Galaţi, Universtitatea

Danubius

4. Blackwell, Eduard, 1998, How to prepare a business plan, Kogan Page, pp.109-121

5. Coman, Mihai, 2007, Introducere în sistemul mass-media, Polirom, Iaşi

6. Likert, Rensis, 1961, New Patterns of Management, pp.65-67

7. Marinescu, Paul, 2003, Management: de la teorie la practică, Bucureşti, Editura
Universităţii din Bucureşti
8. Marinescu, Paul, 2007, Management de proiect, Bucureşti
9. McQuail, Denis, 2003, Public Service Broadcasting: Both Free and Accountable, The
Public, pp.44-51
10. Miege, Bernard, 2000, Societatea cucerită de comunicare, Polirom, Iaşi
11. Mintzberg, Henry, 1979, The Structuring of Organizations, PDF Format

12. Radu, Preoteasa, 2012, Economia Mass-Media, Iaşi, Polirom

68
13. Miege, Bernard, 2000, Societatea cucerită de comunicare, Polirom, Iaşi

14. Radu, Preoteasa, 2012, Economia Mass-Media, Iaşi, Polirom

Surse web:

1. Corobceanu, Stela, Andriuţă, Liviu, 2011, Esența studiului de fezabilitate

http://adrnord.md/public/files/brosuri/Esenta_studiului_de_fezabilitate_brosura_ADR
_Nord.pdf
2. https://demograffiti.wordpress.com/2016/04/11/populatia-romaniei-la-1-martie-2016
accesat la data de 15.04.2016
3. http://www.cna.ro/IMG/pdf/DIRECTIVA_2010_13_UE_consolidata_16042010.pdf
accesat la data de 16.04.2016
4. https://demograffiti.wordpress.com/tag/cati-locuitori-are-romania/
5. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=494
6. http://adrnord.md/public/files/brosuri/Esenta_studiului_de_fezabilitate_brosura_ADR
_Nord.pdf
7. http://struconproiect.ro/ro/servicii/studiu-de-fezabilitate
8. http:// departeoriunderomania.wordpress.com
9. www.facebook.com/departeoriunderomania/

69