PROIECT

PENTRU
EXAMENUL DE ATESTARE
A COMPETENȚELOR PROFESIONALE
NIVEL IV DE CALIFICARE

Domeniu: Productie media

Calificare profesională: Tehnician operator text-imagine

Îndrumător,
Absolvent,

Anul

Oraș

1
 TEMA PROIECTULUI

“Culoarea în imagini”

2
 Cuprins
1. Introducere
1.1.1. Ce este culoarea?
2. Caracteristicile culori
2.1.1. Nuanta cromatică
2.1.2. Saturatie
2.1.3. Stralucire
2.1.4. Analiza culorilor
3. Combinarea culorii in imagine.
3.1.1. Culoriintermediare
3.1.2. Culorialaturate
3.1.3. Culoricalde
3.1.4. Culoriopuse
4. Teoria culori
4.1.1. Ce este nuanta?
4.1.2. Ce reprezinta tonul?
5. Aspectelefiziciiculorii
5.1.1. Lumina monocromatică
5.1.2. Caracterizareaculoriiluminii
5.1.3. Descompunerea spectral
5.1.4. Caracterizareaculoriicorpurilor
6. Perceptia culorii de catre ochi
6.1.1. Percepțiaculoriiluminii
6.1.2. Percepțiaculorilorobiectelor
7. Reprezentareaculorilor
7.1.1. Reprezentarea XYZ și xy
7.1.2. Reprezentarea L*a*b*
7.1.3. Temperatura de culoare
7.1.4. Reprezentareaculorilorobiectelor
8. Sintezaculorilor
8.1.1. Sinteza aditivă
8.1.2. Sinteza substractivă a culorilor
9. Ghid de culori
10. Bibliografie

3
 Introducere
Ce este culoarea?
Se numește culoare percepțiade către ochi a uneia sau a mai multor frecvențe (sau
lungimi de lungimi de unda) de lumină.
În cazul oamenilor această percepție provine din abilitatea ochiului de a distinge
câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiași imagini. Percepția culorii este
influențată de biologie (de ex. unii oameni se nasc văzând culorile diferit, alții nu le percep
deloc, vezi daltonism), de evoluția aceluiași observator sau și de culorile aflate în imediata
apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicația multor iluzii optice).
Culoarea, noțiune perceptivă, nu trebuie confundată cu lungimea de undă,
noțiune fizică. Ochiul uman este incapabil să distingă între galbenul monocromatic (lumină
cu o singură lungime de undă) și o compoziție de verde și roșu. Această iluzie optică permite
afișarea culorii galbene pe ecranul monitorului cu ajutorul componentelor elementare verde și
roșu, și, în general, sinteza tricromă „RGB”.
Știința culorii, denumită „cromatică”, include printre altele percepera culorii de către
ochiul uman, originea culorii în diversele materiale, teoria culorii în artă și aspectele fizice ale
culorii în spectrul electromagnetic.
Culoarea (lungimea de undă) este doar una din proprietățile luminii, altele fiind de ex.
direcția, viteza, intensitatea, coerența, polarizarea. Dintre acestea ochiul uman nu e sensibil la
viteza, coerența sau polarizarea luminii, având nevoie pentru evidențierea acestora de aparate
de măsură corespunzătoare.
Lumina soarelui sau a unei lampi, ne apare, la prima impresie, alba. Insa, daca
aceasta lumina strabate o prisma, vom observa toate culorile care o compun. Acest fenomen
este prezent si in natura, atunci cand lumina soarelui strabate atmosfera incarcata cu
picaturi de apa, iar ca rezultat al acestei descompuneri observam pe cer, curcubeul.

In urma analizei perceptiei culorilor, s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

- oscilatiile electromagnetice, din spectrul vizibil, nu sunt mai colorate decat celelalte
oscilatii, insa au capacitatea particulara de a genera raspuns la nivelul sistemului nervos
central, in asa numitul ”cod al culorilor”.

- obiectele nu au culoare, aceasta interpretandu-se ca reflectare de catre ele, a unor oascilatii

cu lungimi de unda cuprinse in domeniul spectrului vizibil, care apoi sunt percepute si
”codate color” de catre sistemul nervos. 

Ar fi corectsaspunem “am perceputculoareaverde pe o frunza”

4
- la nivelul particularitatilor oamenilor, aceasta “codare” functioneaza diferit, de la om la om,
in functie de organul vederii, sistemul nervos si experienta fiecarui individ. Pentru a
identifica si studia acest cod al culorilor care functioneaza la nivelul sistemului nervos
central, Newton a dispus pe periferia unui cerc, spectrul luminii vizibile si l-a completat cu
culoarea purpuriu care nu exista in natura dar care exista la nivelul perceptiei umane.

Caracteristicile culorilor

Nuanta cromatică

Aceasta notiune se foloseste pentru a aprecia gradul de puritate a unei culori. Odata cu
fiecare crestere/descrestere de aproximativ 2,5nm a lungimii de unda, a radiatiei luminoase,
ochiul distinge o noua nuanta de culoare.

In plaja spectrului vizibil, adica 780-380nm, se disting in mod obisnuit intre 150 si 200
nuante cromatice. Aceste nuante formeaza familii de culori, in jurul celor care caracterizeaza
spectrul cromatic (culorile principale), astfel rosu are aproximativ 57 de nuante distincte,
portacaliul 12, galben 24, verde 12, albastru 29 si violet 16.

Prin combinatia cu alb si negru, se realizeaza aproximativ 1700 de nuante cromatice.

Saturatie

Saturatia reprezinta proprietatea vizuala prin care se apreciaza cantitatea de culoare pura din
intreaga senzatie vizuala, sau cantitatea de alb pe care o contine o culoare.

Stralucirea

Stralucirea sau claritatea, reprezinta proprietatea unui corp colorat, de a transmite sau a
reflecta lumina incidenta si se masoara intr-o scara de 10 gradatii diferite.

Culorile, exercita asupra sistemului nervos uman, o influenta deosebita producand reactii
psihice si avand semnificatii in planul experientei de viata.

 Aceste efecte sunt gradate, in functie de saturatia culorilor, marimea fluxului luminos si
combinatia de culori care actioneaza. 

Referitor la culorile individuale, s-a studiat “excitarea” pe care o produc acestea sistemului
nervos, si s-a constatat ca gama culorilor rosu/portocaliu/galben, numite si “culori calde “
provoaca o actiune de stimulare a activitatii cardio-vasculare si a presiunii sanguine.
Celelalte culori, verde/albastru/violet, care au o actiune de calmare a sistemului nervos, au
fost numite “culori reci “.

 Analizand fiecare culoare in parte :

rosu - este cea mai excitanta culoare, irita, provoaca, nelinisteste, incita, trezeste dorinta de
actiune pe plan psihomotor si intelectual. Este culoare stimulatoare si mobilizatoare dar
trezeste tendinte ofensive si agresive. 

Semnificatie : forta a vointei, dorinta, dominatie, neliniste, agresivitate, excentricitate,

abundenta, concentrare, apropiere in spatiu

5
Simbol pentru : foc, incendiu, interdictie, oprire

portocaliu - are aceeasi actiune ca si rosu insa mai slaba. Stimulatoare, optimista, vesela,
trezeste dorinta de competitie, provoaca senzatie de apropiere, culoare sociabila,. Pe
suprafete mari, este iritanta si obositoare.

Simbol pentru : atentie, pericol de accident

galben - culoare calda si dinamica, provoaca sentiment de intimitate, satisfactie, admiratie,

inviorare, veselie, vigilenta, atentie, predispune la comunicare si indeamna spre activitate,
spontaneitate, mobilitate, originalitate

Simbol pentru : atentie

verde - linisteste, relaxeaza, binedispune, conduce spre echilibru si retinere, elasticitate a

vointei, meditatie, contemplare, indeamna la asociatii libere de idei, ofera impresia de
prospetime, este o culoare odihnitoare si calmanta, permite introspectia, faciliteaza
deconectarea, exprima siguranta si indrazneala, departarea in spatiu. 

Simbol pentru : mesaj de siguranta

6
albastru - culoare foarte rece, odihnitoare si linistitoare, inspira melancolie, nostalgie, pace,

dor, indeamna la calm si reverie, indeparteaza spatiile. In exces creaza stare de depresiune.
Este o culoare senzitiva, a profunzimii trairilor si sentimentelor, perceptiva, iubire, afectiune,
tandrete, satisfactie.

Simbol pentru : mesaj de avertizare

violet - culoare rece, nelinistitoare, descurajatoare, efect contradictoriu de indepartare si de

atractie, optimism si nostalgie

Simbol : culoare distanta, grava si solemna

Desi albul si negrul nu sunt considerate culori semnificand prezenta sau lipsa luminii, in

imagine prezenta lor au urmatoarele efecte:

negru - provoaca retinere, neliniste, depresiune, interiorizare, 

7
Semnificatie : atmosfera distanta, grava si solemna

alb - provoaca expansivitate, veselie, usurinta, insa repartizata pe suprafete prea mari este
rece si obositoare, agreseaza prin reflexie de prea multa lumina. 

Semnificatie : in cantitati mici, sugereaza suavitate, puritate, exuberanta 

Combinarea culorilor in imagine

- Culorile intermediare care incareaza o culoare principala au tendinta de a se combina intre

ele, iar perceptia lor simultana dau o combinatie neplacuta, indoielnica. De exemplu: galben
verzui cu verde albastrui

- Culorile alaturate in fotografie trebuie sa aiba mereu acelasi grad de saturatie si stralucire,
automat sa apartina aceleiasi surse de lumina suprinsa de aparatul de fotografiat, in caz
contrar, contrastele din fotografie vor da impresia ca obiectul sau zona fotografiata cu alta
lumina sau stralucire, nu apartine aceluiasi univers. Cel mai des intalnit, acest efect, este in
fotografia publicitara in vederea obtinerii unui impact vizual.

8
- “Culorile calde”: galben, portocaliu, rosu au efect de iradiere puternic, ceea ce induc in
imagine veselie, viata, spontaneitate, motiv pentru care pentru echilibrare trebuie sa ocupe
suprafete mult mai mici fata de “culorile reci”: violet, albastru, verde.

- Culorile opuse pe cercul lui Munsell, alaturate in imagine dau combinatiile cele mai
armonioase ca perceptie vizuala. Exemple: rosu/verde/albastru; galben/verde albastrui–
purpuriu

Cele mai neplacute combinatii le ofera perechile care incadreaza o culoare principala:

- rosu + violet,

- portocaliu + galben?albastru verzui,

- galben + albastru verzui + verde,

- portocaliu + verde,

- albastru + verde,

- albastru + violet (purpuriu),

- violet + rosu purpuriu.

Cele mai puternice contraste de culoare, le dau in ordine perechile:

9
- negru pe fond galben,

- verde pe fond alb,

- rosu pe fond alb,

- albastru pe fond alb,

- alb pe fond albatru,

- negru pe fond alb,

- galben pe fond negru,

- alb pe fond rosu,

- alb pe fond verde,

- alb pe fond negru,

- rosu pe fond negru,

- verde pe fond rosu.

Teoria culorii
Conform teoriei culorilor, combinatiile armonioase de culoare pot adopta oricare din
urmatoarele posibilitati, cunoscute ca scheme de culori de baza:

1. utilizarea a doua culori care sunt perfect opuse una alteia pe paleta de culori,
2. utilizarea a trei culori care formeaza un triunghi daca pozitiile acestora se unesc pe
paleta de culori,
3. utilizarea a doua perechi de culori opuse astfel incat cele patru culori formeaza un
dreptunghi.

 In afara de aceste combinatii de culori, exista si alte modalitati de a face o schema de culori
sa arate foarte bine.
Uneori, oamenii aleg sa lucreze cu doar o singura culoare, adica o schema de culori
monocromatică; de obicei, atunci cand incearca sa realizeze un efect ceremonial. Sistemul

10
foloseste gradientul unei culori speciale, astfel incat luminozitatea si saturatia sunt variate
pentru a crea textura dorita.
In locul utilizarii a doua culori principale, designerii ar putea merge pe schema de culori
analoaga. Acest lucru inseamna, pur si simplu, folosirea a doua culori adiacente pe paleta
(cercul) de culori, o culoare fiind folosita pentru a o sublinia, pentru a o evidentia pe cealalta.
Acest lucru creeaza un efect subtil, armonios.
Schema de culori complementare este o alegere clasica atunci cand se urmareste obtinerea
contrastului. Culorile complementare sunt aflate in opozitie pe paleta de culori, astfel incat
atunci cand sunt utilizate impreuna, se produce o combinatie vivace de culori. De cele mai
multe ori, acest sistem tinde sa juxtapuna culorile de temperaturi diferite.
Un sistem dublu de culori complementare este unul dintre cele mai rar folosite, dar atunci
cand se utilizeaza, creeaza un efect deosebit de spectaculos. In acest sistem, sunt utilizate
doua perechi de culori complementare pentru a da un aspect plin de culoare si un contrast
vesel.
1. Ce este nuanta? Nuanta distinge culorile intre ele. Practic, este denumirea generica a
culorii; de exemplu, culoarea rosie este opusa culorii albastre.

2. Ce reprezinta tonul? Tonul este luminozitatea sau intunecimea relativa a unei culori. O
culoare careia i s-a adaugat alb, se numeste tenta; o culoare careia i s-a adaugat negru, se
numeste umbrire.

3. Ce semnifica temperatura culorilor? Culorile apar mai ”calde” pe masura ce se reduce

culoarea galbena si creste proportia de rosu. Albastrul este o culoare foarte rece. Verdele
este o culoare mai calda din cauza ca i se adauga galben.

4. Dar saturatia? Saturatia sau compozitia cromatică este aproximativ echivalenta cu

stralucirea. O linie de intesitate ridicata este o culoare stralucitoare, in timp ce una de
intensitate redusa este o culoare mata. Doua culori pot fi aceeasi linie, dar pot avea
intensitati diferite.

11
Aspectele fizicii culorii
Lumina monocromatică
Lumina monocromatică este o radiație electromagnetică perfect sinusoidală. Lumina
monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată și prin frecvențaf a
oscilației. Alternativ, în loc de frecvență, se utilizează lungime de undă , unde c este
viteza luminii în vid. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă
lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm și 700-760 nm (sau,
echivalent, frecvența ei este între aproximativ 750 THz și 430 THz).

Culorile pure (monocromatice) vizibile

culoar
intervalul de lungimi de undă intervalul de frecvențe
e
roșu ~ 610-780 nm ~ 480-405 THz
oranj ~ 590-650 nm ~ 510-480 THz
galben ~ 575-590 nm ~ 530-510 THz
verde ~ 510-560 nm ~ 600-530 THz
azur ~ 485-500 nm ~ 620-600 THz
albastr
~ 452-470 nm ~ 680-620 THz
u
violet ~ 380-424 nm ~ 790-680 THz

Caracterizareaculoriiluminii

Lumina produsă de o sursă luminoasă este, în general, un amestec (o sumă) de radiații

electromagnetice de diferite lungimi de undă și intensități, adică, echivalent, o suprapunere de
radiații monocromatice. O caracterizare completă a luminii se poate face doar prin
exprimarea puterii radiate pe fiecare lungime de undă (sau, echivalent, pe fiecare frecvență).
Această caracterizare este dată de o funcțiede distribuție spectrală a puterii (engl. Spectral
Power Distribution — SPD).

12
De remarcat că, de fapt, puterea radiată exact pe o anumită lungime de undă este nulă; ceea
ce specifică funcția de distribuție spectrală a puterii este puterea radiată într-un interval de
lungimi de undă sau de frecvențe, raportată la lățimea intervalului. Ca atare, distribuția
spectrală a puterii luminoase poate fi dată sub două forme, după lungimea de undă, sau după
frecvență. Între cele două exprimări există relația: 

Descompunerea spectrală

Descompunerea spectrală a luminii constă în izolarea radiațiilor de diferite lungimi de undă,

adică separarea individuală a fiecărei componente monocromatice.
Descompunereaspectralăpoate fi realizată:

Descompunerea luminii cu ajutorul unei prisme optice

* Utilizând variația (variația indicelui de refracție al unui material transparent în funcție de
lungimea de undă), prin trecerea luminii prisme optice. Un fenomen similar are loc
încazul curcubeului.

 Prin difracția luminii printr-o rețea de difracție.

Rezultatul acestei descompuneri este spectrul, numit astfel de către Isaac Newton de la

cuvântul latin pentru apariție.

Caracterizarea culorii corpurilor

O suprafață care reflectă lumina reflectă independent fiecarecomponentăspectrală

(fiecarefrecvențăsau, echivalent, fiecarelungime de undă). Astfel, caracterizareafizică a
culoriiunuiobiect se face printr-o funcție care dă, pentrufiecarelungime de undă

13
(saufrecvență), raportuldintreputerearadiațieireflectateșiputerearadiațieiincidente. Astfel, dacă
radiația incidentă are distribuția spectrală a puterii și suprafața are funcția coeficient de
reflexie pe lungime de undă , lumina reflectată va avea distribuția spectrală a puterii dată de .

O suprafață care reflectă difuz toate lungimile de undă în mod egal este percepută ca albă, în
timp ce una neagră absoarbe toate lungimile de undă, fără a reflecta nici una.

Similar, se poate caracteriza culoarea în transparență a unui corp printr-o funcție care
asociază fiecărei lungimi de undă un coeficient de transmisie

Perceptia culorii de catre ochi

Percepția culorii luminii
Ochiul nu distinge, ca având culori diferite, orice surse luminoase cu distribuții spectrale
diferite. Explicația este că pe retină se găsesc trei tipuri de receptori, receptorii din fiecare tip
fiind sensibili în mod diferit la diferitele componente din spectrul luminii. Răspunsul fiecărui
senzor este un nivel de excitație, care poate fi reprezentat ca un număr real. Două culori sunt
percepute identic dacă oricare dintre ele declanșează același răspuns din partea fiecărui tip de
receptor.

Curbele de sensibilitate ale celor trei tipuri de celule cu conuri (L, M, S) implicate în vederea
diurnă şi ale celulelor cu bastonaşe (R) implicate în vederea nocturnă

Matematic, cele de mai sus se formalizează astfel. Fiecare tip de celule se caracterizează
printr-o curbă de sensibilitate spectrală — o funcție definită pe intervalul de lungimi de undă
ale luminii vizibile și cu valori reale pozitive. Răspunsul fiecărui tip de receptor este dat de
produsul scalar al distribuției spectrale a luminii incidente cu curba de sensibilitate a

14
receptorului respectiv:unde I este intervalul de lungimi de undă ale luminii vizibile, este
distribuția spectrală a puterii luminii incidente, iar  și sunt curbele de sensibilitate ale celor
trei tipuri de receptori, reprezentate în figura alăturată.

Două culori sunt percepute identic dacă răspunsul la ele, pentru fiecare tip de receptori, (r L,
rM și rS) este identic.

Percepția culorilor obiectelor

Douăculoriidentice pot fi perceputediferitdatorită „calibrării” percepţieiculorilordupămediu.

Cele douădiscurigalbene au exact aceeaşiculoare, dar sunt percepute ca avândculoridiferite.

Percepția culorilor de către ochi — de fapt, de către creier — este complicată de faptul că

analizatorul vizual compară culoarea luminii reflectate de un obiect cu culorile luminii din
mediu.

Astfel, o coală albă (care reflectă în mod egal toate culorile spectrului) apare albă și dacă este
iluminată cu lumină galbenă (de la un bec electric cu incandescență), și dacă este iluminată cu
lumină albă (de la Soare), deși distribuția spectrală a puterii luminii reflectate în cele două
cazuri este diferită. Acest lucru se întâmplă deoarece creierul „compensează” culoarea
luminii primite de ochi dinspre coala de hârtie, „calibrându-se” după culorile luminii
ambiante.

Invers, aceeași culoare văzută în condiții diferite este percepută diferit, datorită aceluiași
proces de compensare.

Reprezentarea culorilor

15
Problema unei caracterizări standardizate pentru culori se pune în multe domenii, între altele,
fabricarea coloranților și vopselurilor, fotografia color, televiziune, design grafic, sisteme de
iluminare. Existămaimultestandardeînacestsens, celemaimultefiindbazat pe standardul de
reprezentare XYZ definit de Commission internationale de l'éclairage în 1931.

Reprezentarea XYZ și xy
Reprezentarea XYZ constăîn 3 numererealepozitive, notațe X, Y și Z,
fiecaredintreelefiinddefinit ca produsul scalar dintredistribuțiaspectrală a puteriiluminiiși o
„curba de sensibilitate” standardizată:

unde I este intervalul lungimilor de undă vizibile (400 nm – 700 nm), este funcția de

distribuție spectrală a puterii luminii incidente, iar și  sunt curbele de sensibilitate ale
receptorilor din ochi, reprezentate grafic în figura alăturată.

16
Culoarea luminii emise de un corp perfect negru, în reprezentare xy

Dacă se dorește separarea intensității luminii de culoarea ei, intensitatea este reprezentată de
componenta Y, iar culoarea se reprezintă prin valorile xy:

Reprezentarea L*a*b*

Reprezentarea L*a*b* constă, ca și reprezentarea XYZ, din trei numere reale, însă este
construită în așa fel încât să ofere o legătură mai directă între distanța euclidiană între două
triplete de numere și diferența perceptuală între culorile corespunzătoare. Pentru aceasta,
legătura dintre XYZ și L*a*b* este una neliniară:

unde Xn, Yn și Yn sunt valorile XYZ corespunzătoare luminii considerate albe și presupunând   

Temperatura de culoare

Culoarea luminii emise de un corp perfect negru

Pentru surse ce produc lumină destul de asemănătoare cu cea produsă de un corp negru
incandescent, culoarea poate fi caracterizată prin temperatura pe care trebuie s-o aibă un corp
perfect negru pentru a produce culoarea respectivă. Această temperatură se
numește temperatura de culoare a sursei.

Reprezentarea culorilor obiectelor

Pentru obiectele care reflectă sau transmit lumina, nicio reprezentare din trei componente
reale nu poate descrie suficient culoarea. Este posibil să se creeze două obiecte A și B și două
surse de lumină S și R astfel încât:

 S și R au aceeași culoare perceptuală (aceleași valori XYZ, dar spectre distincte),

 iluminate de S, obiectele A și B au aceeași culoare perceptuală (lumina reflectată de cele
două are aceeași descriere XYZ)
 iluminate de R, obiectele A și B au culori perceptuale diferite (valori XYZ diferite).

Sinteza aditivă
Sinteza aditivă a culorilor

17
Sinteza aditivă a unei culori constă în obținerea luminii de o anumită culoare prin combinarea
unor surse de lumină de diferite culori fixate, numite culori primare. Sinteza aditivă se
realizează, de exemplu, în tuburile catodice ale televizoarelor și monitoarelor de calculator,
precum și în monitoarele TFT și în videoproiectoare.

În cadrul sintezei aditive, intensitatea fiecărei surse individuale poate fi variată, astfel că
distribuția sa spectrală a puterii se înmulțește cu un factor, iar distribuția spectrală a puterii
luminii rezultate este suma funcțiilor de distribuție spectrală a puterii ale surselor individuale.
Sintezaaditivăestedeci un procesliniar.

Sinteza aditivă a culorilor spectrului din roşu, verde şi albastru. Cele trei bare de jos arată ce
intensitate s-a folosit din fiecare culoare primară pentru a obţine culoarea, din dreptul poziţiei
respective, din bara de sus

De exemplu, culoarea rezultată prin sinteză aditivă din roșu, verde și albastru într-un tub

catodic este caracterizată de valorile XYZ:

R, G și B fiind intensitățile luminoase emise de luminofoarele celor trei culori, în

conformitate cu semnalele aplicate tubului catodic. Prima coloană a matricii de mai sus
reprezintă culoarea, în sistem XYZ, a luminoforului roșu; a doua coloană reprezintă culoarea
luminoforului verde, iar a treia a celui albastru.

18
Gamutulobţinutprinsintezăaditivă din treiculoriprimare. Culorileprimare sunt reprezentate de
vârfuriletriunghiului, iargamultulestereprezentatprininteriorultriunghiului

Pentru a determina valorile RGB necesare producerii unei anumite culori, trebuie înmulțit

vectorul XYZ de obținut cu inversa matricii de mai sus:

De remarcat că, întrucât matricea de transformare din XYZ în RGB are elemente negative, este

posibil ca, pentru anumite valori XYZ, una sau mai mai multe dintre valorile RGB rezultate să
fie negative. Aceste culori nu pot fi create de către un dispozitiv bazat pe culorile specificate
aici.

Mulțimea culorilor ce pot fi create de un dispozitiv constituie gamutul dispozitivului.

Obținerea unui gamut adecvat se poate face printr-o alegere adecvată a culorilor primare sau
prin utilizarea a mai mult de 3 culori primare. Selecționarea culorilor roșu, verde și albastru
este dictată de considerentul obținerii unui gamut cât mai mare. Este însă falsă ideea că orice
culoare ar putea fi produsă prin sinteză aditivă din roșu, verde și albastru.

Sinteza substractivă a culorilor

În cadrul sintezei substractive, culoarea se obține prin filtrări succesive ale unei surse albe
prin filtre de diferite culori și „tării” ale filtrării.

19
Filtrarea se face, de obicei, prin plasarea unei cerneli pe hârtie: dacă cerneala nu este aplicată,
rămâne hârtia albă, care reflectă aproape în totalitate lumina incidentă; dacă se aplică
cerneală, în zona respectivă cerneala absoarbe selectiv anumite lungimi de undă, culoarea
hârtiei fiind dată de lungimile de undă deabsorbite. Dacă mai multe cerneluri se aplică una
peste alta, coeficientul de transmisie pentru fiecare lungime de undă rezultă ca produs al
coeficienților de absorbție ai cernelurilor individuale. Pentru a controla „tăria” aplicării
fiecărei cerneluri, cerneala se aplică în puncte mici unul lângă altul, acoperind un anumit
procentaj din suprafața hârtiei.

Fenomenele care determinăculoareaobținută sunt puternicneliniare. Ca urmare, modelarea

obținerii culorilor prin sinteză substractivă este o problemă dificilă.

Ghid de culori
 Codul RGB (sau RVA în românește) - exprimat hexadecimal și decimal - indică cele trei
componente (Roșu, Verde, Albastru) pe o scară de la 0 la 255 inclusiv;
Codul RVA este aditiv, formând albul prin combinarea aditivă a celor trei culori de
bază.

 Codul CMYK (sau CMGN în românește) indică cele patru componente (Albastru

închis = Cyan, Purpuriu închis = Magenta, Galben = Yellow și Negru = Black sau K)
în procente (de exemplu: [0,6,0,7] = [0% ,46 %,0 %,54 %]);
Codul CMGN este subtractiv, formând negrul prin combinarea culorilor de bază.
Acest cod este util mai ales pentru imprimante, pentru a se face economie de tuș
negru.
Notă: Existămaimultecombinațiiprin care se poateobțineaceeașiculoare pe monitor
încodul CMGN.

 Codul HSL (sau TSL înromânește) indicăceletreicoordonate: Tenta saunuanța

(unghiulîn grade pe cilindrulcromatic), Saturația (razacilindruluicromatic)
șiLuminozitatea (înalțimeacilindruluicromatic), înprocente.

20
 Eșantio Cod
Nume RVA CMGN TSL
n Hexa

10
Abanos #000000 0 0 0 0 0 0 0° 0% 0%
0

#7FDD4 12 22 6
Absint 76 43 0 13 99° 68% 58%
C 7 1 6

13 7
Acaju #88421D 66 29 0 51 47 21° 65% 32%
6 9

12 24 24 180
Acvamarin #79F8F8 51 0 0 3 90% 72%
1 8 8 °

#FEFEF 25 25 25 100
Alabastru 0 0 0 0 0° 0%
E 4 4 4 %

25 25 25 100
Alb #FFFFFF 0 0 0 0 0° 0%
5 5 5 %

#FBFCF 25 25 25
Alb de lapte 0 0 1 1 90° 25% 98%
A 1 2 0

24 25 25 180
Alb de Lună #F4FEFE 4 0 0 0 83% 98%
4 4 4 °

#FEFEF 25 25 25 100
Alb de plumb 0 0 0 0 0° 0%
E 4 4 4 %

Alb de
#FEFDF 25 25 24
Spania (pigment 0 0 6 0 56° 88% 97%
0 4 3 0
)

Alb de zăpadă #FEFEF 25 25 25 0 0 0 0 0° 0% 100

21
 E 4 4 4 %

Alb de 24 25 25 180
#F6FEFE 3 0 0 0 80% 98%
zinc (pigment) 6 4 4 °

Alb-albastru (mi #FEFEF 25 25 25 100

0 0 0 0 0° 0%
neral) E 4 4 4 %

Alb-argintiu (pi #FEFEF 25 25 25 100

0 0 0 0 0° 0%
gment) E 4 4 4 %

25 10 10 240 100
Albastru primar #0000FF 0 0 0 0 50%
5 0 0 ° %

13 15 186
Albastrucanar #048B9A 4 97 10 0 40 95% 31%
9 4 °

#26C4E 19 23 192
Albastrucelest 38 84 17 0 7 84% 54%
C 6 6 °

Albastru 12 219
#22427C 34 66 73 47 0 51 57% 31%
cobalt(pigment) 4 °

Albastru de 12 20 20 180
#80D0D0 38 0 0 18 46% 66%
chiciură 8 8 8 °

11 25 219 100
Albastru electric #2C75FF 44 83 54 0 0 59%
7 5 ° %

215
Albastrumarin #03224C 3 34 76 96 55 0 70 92% 15%
°

#3A8EB 14 18 201
Albastrumetalic 58 69 24 0 27 52% 48%
A 2 6 °

22
Albastru 206
#24445C 36 68 92 61 26 0 64 44% 25%
mineral °

10 25 10 264 100
Albastrupersan #6600FF 0 60 0 0 50%
2 5 0 ° %

190
Albastru petrol #1D4851 29 72 81 64 11 0 68 47% 22%
°

14 23 210
Albastru regal #318CE7 49 79 39 0 9 79% 55%
0 1 °

18 224
Albastrusafir #0131B4 1 49 99 73 0 29 99% 35%
0 °

25 23 174
Albastruturcoaz #25FDE9 37 85 0 8 1 98% 57%
3 3 °

11 18 25 212
Albastrulcerului #77B5FE 53 29 0 0 99% 73%
9 1 4 °

13 16 279
Ametist #884DA7 77 19 54 0 35 37% 48%
6 7 °

Antracit #303030 48 48 48 0 0 0 81 0° 0% 19%

#EFEFE 23 23 23
Argilă 0 0 0 6 0° 0% 94%
F 9 9 9

#CECEC 20 20 20
Argintiu 0 0 0 19 0° 0% 81%
E 6 6 6

25 20 6 100
Asfințit #FFCB60 96 0 20 0 40° 69%
5 3 2 %

23
 13 9
Avocado #568203 86 3 34 0 49 81° 95% 26%
0 8

#1E7FC 12 20 206
Azur (heraldic) 30 85 37 0 20 74% 46%
B 7 3 °

11 20 24 196
Azuriu #74D0F1 52 14 0 5 82% 70%
6 8 1 °

24 25 25 180 100
Azur brumă #F0FFFF 6 0 0 0 97%
0 5 5 ° %

#A9EAF 16 23 25 194
Azurin 33 8 0 0 98% 83%
E 9 4 4 °

Eșantio Cod
Nume RVA CMGN TSL
n Hexa

Banană #D1B606 209 182 6 0 13 97 18 52° 94% 42%

Bej #C8AD7F 200 173 127 0 14 37 22 38° 40% 64%

Gri
#F1E2BE 241 226 190 0 6 21 5 42° 65% 85%
bej (heraldic)

Gri închis #766F64 118 111 100 0 6 15 54 37° 8% 43%

Bitum #4E3D28 78 61 40 0 22 49 69 33° 32% 23%

Bleu-marin #03224C 3 34 76 96 55 0 70 215° 92% 15%

Blond (păr) #E2BC74 226 188 116 0 17 49 11 39° 65% 67%

24
Blond
#E7A854 231 168 84 0 27 64 9 34° 75% 62%
venețian (păr)

Bordo #6D071A 109 7 26 0 94 76 57 349° 88% 23%

Bronz #614E1A 97 78 26 0 20 73 62 44° 58% 24%

Brun închis #3F2204 63 34 4 0 46 94 75 31° 88% 13%

Brun deschis #CD853F 205 133 63 0 35 69 20 30° 59% 53%

Brun #5B3C11 91 60 17 0 34 81 64 35° 69% 21%

Eșantio Cod
Nume RVA CMGN TSL
n Hexa

23 12 1
Caisă #E67E30 48 0 45 79 26° 78% 55%
0 6 0

13 4
Cărămiziu #842E1B 46 27 0 65 80 11° 66% 31%
2 8

Chihlimbar galbe 24 19 10 100
#F0C300 0 0 19 6 49° 47%
n 0 5 0 %

#AD390 17 3
Chihlimbar roșu 57 14 0 67 92 16° 85% 37%
E 3 2

#CDCD0 20 20 2
Cacad'oie 13 0 0 94 60° 88% 43%
D 5 5 0

25
 6
Cacao #614B3A 97 75 58 0 23 40 26° 25% 30%
2

8
Acajuînchis #2F1B0C 47 27 12 0 43 74 26° 59% 12%
2

#26C4E 19 23 192
Ceruleum 38 84 17 0 7 84% 54%
C 6 6 °

7
Cafea #462E01 70 46 1 0 34 99 39° 97% 14%
3

12 5
Cafea cu lapte #785E2F 94 47 0 22 61 39° 44% 33%
0 3

12 5
Scorțișoară #7E5835 88 53 0 30 58 29° 41% 35%
6 1

#FF5E4 25 100
Capucin 94 77 0 63 70 0 6° 65%
D 5 %

12 10 5 100
Caramel #7E3300 51 0 0 60 24° 25%
6 0 1 %

15 10 4 350 100
Carmin #960018 0 24 0 84 29%
0 0 1 ° %

Garoafă (heraldic #FEC3A 25 19 17
0 23 32 0 17° 98% 84%
) C 4 5 2

24 10
Morcov #F4661B 27 0 58 89 4 21° 91% 53%
4 2

7 348
Coacăzăneagră #3A020D 58 2 13 0 97 78 93% 12%
7 °

26
 13 16 15 3 154
Celadon #83A697 21 0 9 16% 58%
1 6 1 5 °

#BB0B0 18 2
Cireașă 11 11 0 94 94 0° 89% 39%
B 7 7

12 18 2 208
Cerulen #357AB7 53 71 33 0 55% 46%
2 3 8 °

#FEC3A 25 19 17
Roz pal 0 23 32 0 17° 98% 84%
C 4 5 2

#D0C07 20 19 12 1
Chamois 0 8 41 49° 48% 65%
A 8 2 2 8

25 24 18
Șampanie #FBF2B7 0 4 27 2 52° 89% 85%
1 2 3

10 10 9 240 100
Cărbune #000010 0 0 16 0 3%
0 0 4 ° %

12 10 5
Castană #806D5A 90 0 15 30 30° 17% 43%
8 9 0

13 10 4
Castaniu #8B6C42 66 0 22 53 35° 36% 40%
9 8 5

13 4
Chaudron #85530F 83 15 0 38 89 35° 80% 29%
3 8

#FEFEF 25 25 25 100
Cărunt (păr) 0 0 0 0 0° 0%
E 4 4 4 %

6
Ciocolată #5A3A22 90 58 34 0 36 62 26° 45% 24%
5

27
 21 1
Cinabre #DB1702 23 2 0 89 99 6° 98% 43%
9 4

24 25 100
Lămâie #F7FF3C 60 3 0 76 0 62° 62%
7 5 %

#DF6D1 22 10 1
Dovleac 20 0 51 91 26° 84% 48%
4 3 9 3

Clarissimo (trabu 18 17 11 2
#B9B276 0 4 36 54° 32% 59%
c) 5 8 8 7

13 4
Claro (trabuc) #845A3B 90 59 0 32 55 25° 38% 37%
2 8

Claro 18 15 2
#BA9B61 97 0 17 48 39° 39% 55%
claro (trabuc) 6 5 7

Colombin (învech 10 5 321
#6A455D 69 93 0 35 12 21% 34%
it) 6 8 °

11 5
Colorado (trabuc) #703516 53 22 0 53 80 21° 67% 26%
2 6

Colorado 10 5
#6A4B21 75 33 0 29 69 35° 53% 27%
claro (trabuc) 6 8

19 10 2 100
Mac #C60800 8 0 0 96 2° 39%
8 0 2 %

#FDE9E 25 23 22
Coajă de ou 0 8 11 1 19° 88% 94%
0 3 3 4

23 10
Coral #E73E01 62 1 0 73 9 16° 99% 45%
1 0

28
 15 10 4 350 100
Stacojiu #960018 0 24 0 84 29%
0 0 1 ° %

#FDF1B 25 24 18
Crem 0 5 27 1 50° 95% 86%
8 3 1 4

25 23 24 337
Coapsă de nimfă #FEE7F0 0 9 6 0 92% 95%
4 1 0 °

17 10 10 3 100
Cupru #B36700 0 0 42 35° 35%
9 3 0 0 %

25 25 10 180 100
Turcoaz secundar #00FFFF 0 0 0 0 50%
5 5 0 ° %

#2BFAF 25 25 180
Turcoaz 43 83 0 0 2 95% 57%
A 0 0 °

29
Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Imagini
 https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_culori
 https://www.informatiiprofesionale.ro/productie/service/culoarea-in-imagine

30