Marta Licenta

Elaborareaunuiproiectpentrudezvoltareauneiafaceri in domeniulIndustriei Textile HODOROGEA Marta-Andreea
ACADEMIA DE STUDIIECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Prof. univ. dr. DOBREARăzvan-Cătălin
Absolvent:
HODOROGEA Marta-Andreea
BUCUREȘTI
1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT
Elaborarea unui proiect pentru dezvoltarea unei afaceri in

domeniul Industriei textile
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Prof. univ. dr. DOBREA Cătălin-Răzvan
Absolvent:
HODOROGEA Marta-Andreea
2
Cuprins
INDUSTRIA TEXTILA IN CONTEXTULPROVOCARILOREUROPENE
ScurtIstoric al Industriei Textile in Romania
Provocari in Industria Textila
Evolutiastatistica a Industriei textile si firme mari implicate
OPORTUNITATI DE DEZVOLTAREA A PROIECTELOR IN REGIUNEA SUD-EST
Prezentareagenerala a regiunii Sud-Est
Date demografice si economicepeultimii 5 ani
Analizapotentialului de dezvoltare al regiunii Sud-Est, judetul Galati
AnalizaSWOT a comuneiLiesti
Questionar-Cercetareprivindnevoia de dezvoltare a comuneiLiesti
PROIECTPENTRUDEZVOLTAREAUNUI ATELIER DE CREATIE LA NIVELULCOMUNEILIESTI
Analizanevoii de proiect
Stabilireascopului si obiectivelorproiectului
Definireaplanului de activitati si planificareatemporala a proiectului
FundamentareaBugetului
Bibliografieselectiva
Webgrafieselectiva
Anexe ...............................................................................................................................................................................
3
INTRODUCERE
Încă din Epoca Preistorică, omul a luat contact cu industria textilă, într-o formă mai puțin
avansată. Oamenii foloseau pieile de animale, plante și alte rămășite pentru fabricarea fibrelor,
acestea erau mai apoi transformate în țesături folosite cu scopul de a acoperi persoanele sau de a
practica troc sau comerț. Scopul hainelor cu timpul s-a diversificat, hainele având și un caracter
social, ajutând la diferențierea claselor sociale.
După cel de al Doilea Război Mondial industria textilă a început să se ramifice, astfel
ajungând să pătrundă și la nivelul industriei petrochimice cu ajutorul fibrelor sintetice.
La nivelul majorității întreprinderilor din România, industriile creative nu sunt văzute
foarte bine din lipsa informării și rezistenței la schimbare a locuitorilor. Dar la nivel global, astfel
de industrii sunt văzute ca afacerile viitorului. Piața de desfacere a acestei industrii este destul de
variată. Lucru ce determină această ramură să fie din ce în ce mai competitivă, să se afle într-o
continuă reinventare înglobând atât creativitate, tehnica de desen, croială și materiale de
calitate.
Acest domeniu în care activează moda reprezintă un domeniu ce prezintă interes pentru
toate categoriile de vârstă. Toți oamenii de pe suprafața globului pun foarte mult accentul pe
exterior si cu ajutorul hainelor încearcă să își creeze o imagine, personalitate și atitudine ce să îi
definească.
Motivația reprezintă suma forțelor, energiilor atât interne, cât și externe ce inițiază și
dirijează comportamentul uman spre un anumit obiectiv, care odată atins va determina
satisfacerea unei alte nevoi “ (Lefter et al., 2017, p.138).
Am ales să realizez acest de dezvoltarea unei afaceri în domeniul Industriei Textile
deoarece de mic copil am fost pasionată de acest domeniu și în acest mediu îmi doresc să activez
în viitor și am luat-o ca pe o oportunitate de a cunoaște toate etapele pentru întocmirea unui
proiect în industria textilă raportat la potențialul de dezvoltare economic al zonei S-E, mai ales
județul Galați, comuna Liești.
În cadrul acestei lucrări am prezentat istoricul industriei textile în început, potențialul
zonei S-E și al județului Galați dar și etapele urmate în implementarea unui proiect într-un
domeniu creativ, precum moda.
Principalul impediment în realizarea acestui proiect îl reprezintă faptul că localitatea în
care urmează să se desfășoare proiectul nu este una foarte cunoscută și la nivelul ei se practică
activități care țin doar de sfera agricolă. Majoritatea persoanelor nu sunt oameni cu studii
universitare și nici oameni cu studii de specializare în acest domeniu, dar sunt oameni ce prezintă
o forță de muncă și o voința de autodepășire foarte mare, fapt ce îi motivează să participe la
realizarea acestui proiect.
Un alt punct forte al acestui proiect este faptul că vânzarea produselor finale nu se va
desfășura la nivel microeconomic, ci va avea drept țintă mediul online. Datorită promovării și
desfășurării vânzărilor la nivel online, brand-ul se poate face cunoscut foarte ușor cu o strategie
de marketing bine pusa la punct.
4
CAPITOLUL 1
INDUSTRIA TEXTILĂ ÎN CONTEXTUL PROVOCĂRILOR
EUROPENE
1.1 Scurt istoric al Industriei Textile în România

Termenul „textile” provine din cuvântul din limba latină tesere și a fost introdus în
vocabularul limbii române odată cu procesul de fabricare a unui produs, pornind de la fibre. În
ziua de astăzi s-au mai descoperit și alte metode de prelucrare a fibrelor precum tricotajul și
tapițarea.
Fusul este primul utilaj folositla realizarea operațiunii de filare, introdus în Europa, în
1400 cu ajutorul inventării roții de tors. La finalul secolului al - 17- lea s-a inventat prima mașină
de filare care avea un mecanism special pentru a pune in funcțiune mai multe fusuri de tors
simultan.
În Europa, mașina de cusut devine instrumentul predominant de țesut. Mașina de cusut
se face cunoscută în jurul lumii, dar nu reușește să pătrundă în anumite zone care încă mai
promovează tradițiile și obiceiurile. Din acest punct, scopul progresului tehnic era de a
îmbunătăți automatizarea prin creșterea vitezei și a mărimii pentru a obține rezultate în timp
optim.
În timpul comunismului, se punea foarte mult accentul pe industrializare, fapt ce a dus la
construirea a foarte multe fabrici textile și producătoare de haine. Perioada anilor 1965-1980
este considerată una dintre cele mai înfloritoare perioade de producție din România. După
Revoluție și dizolvarea regimului comunism, Romania se afla în competiție cu țările din Asia,
datorită prețurilor ce sunt din ce în ce mai scăzute. În perioada comunismului majoritatea
fabricilor erau deținute de stat. După Revoluție o mare parte din uzine sunt privatizate, apar
organizații cu capital străin și societăți ce practică exportul la nivel internațional.
Între 1990 și 2000 se poate observa o creștere continuă a organizațiilor private ce au ca
avantaj competitiv faptul că se pot adapta foarte bine la piața și la nevoile clienților. Din anul
2000 până în 2008 începe a nu se mai pune accent pe calitate, ci pe producția în sistem Lohn.
În anul 2004, România era principalul expert în exporturi la nivelul Europei. Între 2004
și 2013 datorită declinului interesului unor potențiali investitori, numărul societăților ce
operează în acest domeniu suferă fluctuații. În 2004 existau 2546 de companii înregistrate, pe
când în 2013 numărul lor s-a înjumătățit.
În 2014 datorită faptului că România deținea un procentaj de 3,22% din PIB, industria
textilă devine una dintre cele mai importante industrii după industria angro-alimentară și
industria transporturilor. Din acel moment se consideră faptul că industria textilă va avea parte
de o perioada foarte bună de dezvoltare și înflorire.
În 2015, când apare fenomenul de criză economică această industrie suferă un declin,
care se manifestă prin concedierea unui număr mare de persoane, închiderea unor fabrici ce nu
5
aduceau profit la un nivel înalt sau mutarea activității de producție către țările cu o forță de
muncă plătita foarte puțin, țările din Asia.
Schimbările și influentele socio-economice și politice ce s-au petrecut în ultimele două
decenii au influențat într-un mod negativ acest sector, deținătorii de organizații fiind obligați să
se adapteze la o continuă schimbare.
În cadrul unui eveniment ce a avut loc în septembrie 2018, Mihai Pasculescu, președinte
la REPAUS afirma în cadrul unei conferințe că în acest moment industria textila are un mare
aport în exporturile realizate la nivel național și mai mic în producție. Statisticile arată că există
un total de 9700 organizații active în acest domeniu.
1.2 Provocări in Industria Textila

Una dintre provocările cele mai mari pe care o persoană ce lucrează în industria textilă o
poate întâlni este declinul sănătății sale fiind expus la mai mulți factori ce ii pot afecta viața.
a) Expunerea la substanțe chimice
Oamenii ce lucrează într-o fabrică prezintă riscul de a se îmbolnăvi de cancer tiroidian,
esofagian, la stomac, etc din cauza contactului cu substanțe precum formaldehida ce se găsește
în solvenți, vopseluri s.a.
b) Expunerea la zgomotele cu un nivel înalt din fabrici poate duce la pierderea auzului,
perturbări ale somnului, schimbarea presiunii sângelui, etc.
c) Condiții de lucru neergonomice ce pot duce la dureri ale spatelui, gâtului și alte
afecțiuni.
d) Expunerea la praful de bumbac poate cauza adevărate afecțiuni la nivelul sistemului
respirator.
O altă provocare cu care industria textilă se confruntă este risipa resurselor, mai ales apa.
Întregi ecosisteme au fost poluate de-a lungul timpului, dar companiile moderne încearcă să
găsească modalități cât mai inovative să reducă acest lucru. Organizațiile cele mai inventive au
găsit modalități să micșoreze consumul de apă, să schimbe substanțele folosite în decolorare și
colorare cu unele mult mai bune pentru a refolosi apa.
Creșterea continuă a acestei industrii și a progresului tehnic de asemenea reprezintă o
provocare, industria textilă fiind obligată să se adapteze la mai multe schimbări de-a lungul
timpului. Ideile generate de instituțiile și universitățile de cercetare textilă ar trebui să se
concentreze mai mult pe inovare și dezvoltare.
Knowledge transferul va trebui sa fie realizat mult mai eficient decât este în zilele de azi.
Cu scopul de a atrage oameni de știință și oameni ce inventează tehnologie de ultimă generație,
partenerii marilor lanțuri din Industria Textila ar trebui sa reinventeze sau să redefinească
sistemul educațional din acest domeniu, astfel încât să corespundă obiectivelor din viitor.
O altă provocare semnificativă pe care o poate întâlni industria textilă la nivel european
este introducerea economiei circulare în Uniunea Europeană. Noua legislație îi asigură
economiei circulare mari oportunități de dezvoltare. Cu totul ca nu există anumite standarde
6
stabilite în ceea ce privește economia circulară, aceasta se regăsește la nivelul anumitor industrii.
In ceea ce privește Industria textila, aceasta trebuie să sufere mari schimbări la nivelul producției
și consumului.
Alte provocări care se pot întâlni in industria textilă sunt:
 Creșterea costului cu utilitățile.
Principalele utilități folosite în cadrul unei fabrici sunt electricitatea, apa , aerul
compresiune, etc. Principala utilitate cu ajutorul cărora poți avea acces la celelalte este
electricitatea. Electricitatea este produsă cu ajutorul a două generatoare: cel pe gaz natural și cel
pe ulei. Una dintre preocupările oamenilor ce activează în acest domeniu este că în curând gazul
natural se va termina și vor fi nevoiți să găsească forme noi de energie pentru a - și desfășura
activitatea.
 Instabilitatea politică.
 Cererea pentru anumite articole vestimentare ce să fie fason de creștere și este din ce în
ce mai dificil să se realizeze astfel de articole cu o forță de muncă la preț mic.
 Automatizarea proceselor.
Datorită tehnologiei care este din ce în ce mai avansată, în 3 ani anumite etape de
producție și oamenii care lucrează în cadrul acestora vor fi înlocuiți cu mașinării specializate.
Acest progres va determina o creștere a eficientei și asupra întregii activități. Principala
provocare ca și un industrialism este să adaptezi procesul de automatizare la industria sa cu
ajutorul unei persoane pregătite.
 Competiție din ce în ce mai numeroasă.
 Creșterea costului cu forța de muncă.
 Variația ratei turn over-ului.
Principala cauză a turn over-ului este că majoritatea managerilor oferă training
angajaților care nu dețin skill-urile necesare și după ce aceștia finalizează acest training,
majoritatea decid să abandoneze compania și să meargă sa lucreze pentru competiție.
7
1.3 Evoluția statistica a industriei textile si firme mari

implicate
Industria textilă a fost unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei române în
perioada comunistă, acoperind cererile consumatorilor atât la nivel național, cât și
internațional. Conform datelor înregistrate până în anul 1989, acest sector reprezintă 10%
din Industria totală, 30% din totalitatea exporturilor și 20% din totalul forței de muncă. Această
industrie prezintă variații crescătoare și descrescătoare până în anul 2018 acest lucru poate fi
observat cu ajutorul datelor statistice de mai jos.
Tab.1.1: Evolutia producției textile în România înainte de 2014
Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
Tab.1.2 : Evoluți aproducției textile în România după 2014
8
Tab.1.3: Evoluția producției de haine în România înainte de 2014
Tab.1.4: Evoluția producției de haine în România după 2014
În România până în prezent predomină producția în sistem Lohn. Sistemul Lohn se

definește prin formarea unui parteneriat internațional între un producător și un ordonator prin
care producătorul trebuie sa realizeze un bun pe baza cerințelor și documentației ce este pusă la
dispoziție de cealaltă parte.
Producția la comandă, numită și producție în sistem Lohn s-a dezvoltat datorită mutării
producțiilor realizate de către organizațiile occidentale către țările din Europa de Est și Europa
Centrală, care produc cu forță de muncă necalificată sau foarte puțin calificată, la un preț mai
ieftin.
În prezent există în România comenzi foarte mari care nu mai pot fi respectate în sistem
Lohn, iar companiile de afară au început să se orienteze către alte țări în care să se producă în
sistem Lohn, cum ar fi Rusia și țările Asiatice datorită costurilor cu forța de muncă care sunt din
ce în ce mai mici.
Producătorii de textile afirmă că principala problemă pe care o prezintă industria de
textile este lipsa forței de muncă, datorita numărul de șomeri care este în creștere continuă și
migraților către alte țări ce le oferă oamenilor un nivel de trai mai bun.
România în prezent deține o economie cu o industrie în sistem Lohn, cauzată de lipsa
unei politici de orientare a capitalului străin. Producătorii români primesc materiile prime din
9
exterior , produsele sunt realizate cu echipamente și logistică din România apoi sunt trimise spre
a fi vândute în afara țării. Deoarece industria textilă este cea care aduce aportul cel mai mare
asupra economiei României și producția din industria textilă se realizează in sistem Lohn,
economia a început sa sufere variații din cauza închiderii din ce în ce mai multor fabrici
producătoare în sistem Lohn care au considerat că forța de muncă este din ce în ce mai
scumpă în România.
Majoritatea organizațiilor implicate în această industrie sunt societăți cu capital
românesc care produc pentru brand-uri din străinătate. O societate ce joaca un rol important în
această industrie în România este Willy Impex SRL ce se găsește în orașul Bacău și
funcționează cu o capacitate de 600 de oameni, ce produc in mod constant pentru un brand
renumit din străinătate precum Marks & Spencer. Această organizație mai activează și pentru
alte brand-uri precum: Versace, Schneider, BM , grupul DressMaster, Benetton , Pierre Cardin,
Armani.
În județul Vrancea se poate observa o activitate sporită în ceea ce privește sfera
confecțiilor vestimentare. La nivelul său există una dintre cele mai mari întreprinderi, având
la activ în jur de 3000 de angajați care lucrează cu un cost de manopera unitar ce poate atinge
valoarea maximă de 3 euro. Această societate produce în mare pentru : Pierre Cardin, Luiza
Spanioli și alte brand-uri celebre ce se găsesc și în România.
Mai mult de 50% din exporturile din județul Iași reprezintă exporturi realizate în
producție Lohn provenite din industria textilă. Producătorii produc și exportă veste antiglonț,
jachete, ghiozdane, etc.
Fabrica Flacăra S.A. este și ea un important jucător pe piața industriei textile,
producând în parteneriat Lohn pentru casa de modă Benton și Esprit. Alți jucători importanți
ai industriei textile sunt: Knitwear Craiova, Steilman Bukarest S.R.L., Modexim, Craimodex și
Norada.
În România, organizațile producătoare în sistem Lohn ar trebui sa profite de această
etapă care nu are un viitor stabil să îmbunătățească tehnologia existentă la nivelul
întreprinderii, să se promoveze la nivel internațional și național și să învețe să se adapteze la
nevoile și cererile pieței de desfacere.
Cristina și Sorin Chiriac sunt primii care au făcut un pas în industria textilă românească
și au refuzat să mai lucreze în sistem de producție Lohn pentru brand-uri mari precum Assos,
deschizând primul brand 100% romanesc „Sens”.
În prezent majoritatea organizațiilor ce erau producătoare în sistem Lohn au renunțat la a
produce in sistemul Lohn clasic, din cauza lipsei forței de muncă, astfel aceștia ajungând să
producă cu un cost uneori chiar și de 10 ori mai mare de cum erau obișnuite ordonatorii
contractuali.
10
CAPITOLUL 2
OPORTUNITĂȚI DE DEZVOLTARE A PROIECTELOR ÎN
REGIUNEA SUD – EST
2.1 Prezentarea generală a regiunii Sud-Est

Zona de Sud-Est a României este o regiune de dezvoltare continuă ce a apărut în anul
1998. Principala funcție a acestei regiuni este să crească potențialul economic prin coordonarea
proiectelor de dezvoltare și prin utilizarea fondurilor europene pentru a-și atinge scopul .
Zona Sud-Est se găsește situată între aproximativ 43 - 46 grade latitudine nordica și 26 -
29 grade longitudine estică, învecinându-se cu Bulgaria și Regiunea Sud-Muntenia în partea de
sud, în partea de nord-est învecinandu-se cu Republica Moldova și Ucraina, iar în partea de
est cu granița naturală a Marii Negre. Această zonă se întinde pe o suprafață de 35731,64
kilometri pătrați, suprafață ce valorează 15% din totalitatea ariei României.
Datorită faptului că regiunea Sud-Est se găsește la intersecțiadintre cele 3 zone:
Moldova, Muntenia și Dobrogea aceasta prezinta o cultura și o istorie foarte vastă.
La nivelul zonei Sud-Est se găsesc localizate urmatoarele judete : Buzău, Constanța,
Brăilă, Galați, Tulcea și Vrancea. Relieful la nivelul zonei Sud-Est se gasește sub toate formele.
Datorită pozitiei geografice de care dispune această zonă, locuitorii se pot bucura de toate
treptele de relief : munte, dealuri și podișuri, câmpie.
La nivelul acestei regiuni întâlnim urmatoarele forme de relief :
 Lunca Dunării.
 Câmpia Bragadirului.
 Podișul Dobrogei.
 Munții Măcini.
 O mică parte a Carpaților și Subcarpaților de Curbură în N - V.
Conform informațiilor privind geneza, între Marea Neagră și Dunăre există două forme
de relief care au apărut în perioade istorice diferite. Delta Dunării este considerată cea mai
nouă formă de relief din România, iar Podișul Dobrogei cea mai veche formă de relief,
asemanată cu un mozaic petrografic și structural - tectonic.
Clima Regiunii Sud - Est este predominant temperat – continentală cu câteva

particularități datorate influenței factorilor următori : diversitatea treptelor de relief, existența
graniței naturale cu Marea Neagră, fluviului Dunărea care străbate suprafața regiunii, etc.
11
Temperaturile în medie sunt foarte variabile și ajung să atingă valori mai mari de 11
grade Celsius în zona litorală, ,în zona montană cu altitudini reduse predomină temperaturi
între 0 și 6 grade Celsius, iar în zonele de altitudini mari pot atinge valori și de 0 grade Celsius.
Vânturile ce străbat zona Sud - Est sunt vânturi de obicei ce prezintă un caracter local în
funcție de treapta de relief la care se manifestă, împarțtindu-se în brize marine în zona de litoral
și vânturi montane în regiunea Carpaților Curburii. În timpul iernii predomină de obicei crivățul.
Cantitatea de precipitații variează și ea dinspre litoral spre zona montană. De obicei pe

litoral se înregistrează anual o cantitate sub 400 mm, iar în regiunea montană de peste 1000
mm în medie.
La nivelul regiunii Sud-Est există o serie de resurse naturale ce pot fi exploatate. Printre
cel mai importante se enumeră hidrocarburile descoperite în Berca, Oprisenesti, Ianca și
bazinul de gaze naturale din Brăila, Buzău și la nivelul platformei continentale a Marii Negre.
Alte resurse naturale care există la nivelul acestei zone sunt: piatra de var, grantiul, minereurile
de cupru și fier, piatra de cuarț , marmura, depozitele de loess și sare.
Această zonă se confruntă și cu o serie de probleme de mediu apărute în urma intervenției

unor factori naturali sau indirecți, omul. Principalele probleme apărute la nivelul acestei zone
sunt: defișarea crescendă a pădurilor, poluarea apelor ,eroziunea zonelor de plajă, poluarea
cauzată de substanțele obținute în urma unor procese realizate în cadrul mai multor tipuri de
industrii, poluarea cu subtanțe chimice, pesticide și diferite îngrașăminte.
În regiunea de Sud - Est majoritatea surselor de poluare provin din următoarele

industrii :
 Industria construcților navale.
 Industria producătoare de surse de energie electrică și termică.
 Industria petrochimică.
 Industria agro - alimentară.
 Industriile prelucrătoare de mase plastice și lemn.
În apropierea și pe suprafața Subcarpaților de Curbură a apărut f enomenul de

alunecare de teren cauzat de despăduririle continue și fenomenul de inundație este din ce în ce
mai activ.
12
2.2 Date demografice si economicepeultimii 5 ani de zile
La nivelul Regiunii Sud - Est totalitatea populației este repartizată pe suprafața de 390
de unitați administrative ce se împart în 335 de localitați cu sate și 35 de orașe de dimensiuni
mari și mici.
Cele mai mari orașe ce se găsesc în zona de Sud - Est sunt Constanța, Galați și Brăila,
orașul ce gazduiește entitatea „Agenția de dezvoltare regională Sud – Est” ce se ocupă cu
stabilirea unor master plan-uri de dezvoltare regională și de a atrage investiții străine.
Fig 2.1: Evoluția populației în regiunea Sud - Est în ultimii 5 ani
Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Conform tabelului de mai sus se poate observa că în ultimii 5 ani de zile populația din
regiunea Sud - Est a suferit o scădere continuă de la 2.509.803 de locuitori, ce existau în anul
2014 la 2.421.957, valoare înregistrată la sfarșitul anului 2018. Între cele două valori există o
diferență de 87.846 de locuitori. Indicele de vulnerabilitate demografică s-a creat cu ajutorul
următoarelor componente: îmbatrânirea demografică, mortalitatea, natalitatea, migrațiile
interne și internaționale.
13
Fig 2.2: Evoluția numărului de șomeri în regiunea Sud-Est în ultimii 5 ani
Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-

table
Fig 2.3: Evoluția PIB-ului la nivelul regiunii Sud - Est până în anul 2017
Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-

table
Valoarea PIB-ului la nivelul regiunii Sud - Est se gășeste între 70 și 85 de miliarde de

lei în ultimii ani. Această regiune împreună cu Regiunea Sud – Vest Oltenia ocupă locul 2 ca
procentaj în totalitatea PIB-ului României.
Economia acestei regiuni provine din mai multe sectoare, cel mai predominant fiind
sectorul agricol datorită solurilor fertile ce există pe suprafața acestei regiuni. Alte sfere de
activitate ce predomină la nivelul zonei Sud - Est sunt activitățile de construcție, activitațile cu
caracter turistic și activitațile portuare desfășurate în zona litoralului, întreprinderile mici și de
dimensiuni medii ce activează în diferite domenii, printre care și industria textilă.
Este cea mai cunoscută zonă din punct de vedere agricol, deoarece activitatea agricolă se
desfasoară pe o suprafață de aproximativ 326 hectare, aproximativ 60% din suprafața întregii
regiuni. În spre litoral se practică o agricultură mai modernizată, în timp ce celelalte municipii
preferă să pastreze o agricultură tradiționalistă.
14
Economia regiunii de Sud - Est are un viitor promițător datorită orașului Constanța care
atrage din ce în ce mai multe investitii străine, datorită localizării geografice și a infrastructurii
portuare.
2.3 Analiza potențialului de dezvoltare în regiunea Sud -

Est, Județul Galați
România în general și zonele ce fac parte din această țară ar putea să se dezvolte foarte
ușor punând în evidență următoarele tipologii de potențial pe care le dețin:
 Potențial agricol.
 Potențial turistic.
 Potențialul mijloacelor și căilor de transport.
 Potențial industrial.
A. Potențialul agricol
Regiunea Sud - Est este împarțită în aproximativ 50% terenuri agricole și 50% terenuri
intravilane.
Agricultura trandițională sau modernă poate sprijini industria textilă prin producerea
materiei prime din care urmează a se confecționa o serie de articole vestimentare sau fibre
textile. Regiunea Sud – Est dispune de foarte multe comune cu potențial în forță de muncă și
mediu propice pentru creșterea și dezvoltarea unor culturi de bumbac, in, cânepă, mătase, soia,
etc.
Industria textilă se poate dezvolta și reinventa tot timpul cu resursele și mijloacele
necesare. În Franța la muzeul de pe Cheiul Branly există o expoziție în care este prezentată
industria textilă în insula Madagascar încă de la începuturi și cum aceasta s - a reprofilat în timp.
Croitoresele din Insula Madagascar au început să utilizeze diferite resurse pentru a țese
țesături din ce în ce mai incredibile și ecologice, precum coji de portocale, ziare vechi, fibre de
soia, resturi vegetale, obținând o materie primă incredibilă .Această industrie se poate dezvolta
la fel de bine și în zona de Sud - Est cu cunoștințele și echipamentul de specializare necesar.
O astfel de industrie inovativă și creativă, ar ajuta și la menținerea unui grad de poluare
foarte mic și realizarea unor proiecte sau parteneriate cu oranizațiile și ONG-urile ce se ocupă de
protejarea mediului, făcând România un loc în care aerul să fie mult mai respirabil și curat.
Pentru o plantație de mătase ar trebui sprijinită creșterea viermilor de mătase și
dezvoltarea unor plantații de dud. Gogoșile de mătase pot fi importate sau exportate atât în
materie primă sau ca produs final la un preț foarte avantajos. O persoană care se ocupă de o
astfel de plantație își recuperează imediat investiția la dublu, doar la 20 - 40 de zile, dupa un nou
ciclu.
15
Bumbaculreprezintăprincipalatipologie de
fibrăînainteaaprițieifibrelorsintetice.Fibrelesinteticeimităbumbacul dar nu
prezintăproprietățileacestuiacalitative.CreștereaBumbaculuiar fi favorabilă la nivelulzonei SE a
României,deoareceaceasta se situează in intervalul de
latitudinenordicășisudicănecesar.Bumbaculcontinuăsăinflorească mai multecicluri de
producție,dacăascestaîșigăseșterădăcinileîntr-un sol umed,bogatînsubstanțe nutritive.Recoltarea
se poaterealizamecanicsaumanual.Recoltareamanuală are avantajulde aobține un bumbac 100%
pur dinpunct de vederechimic,iarrecoltareamecanică are dezavantajul de a se
strecuraimpuritățipeparcursulprocesului.Bumbaculdupărecoltaretreceprintr-o varietate de
operațiuni,astfelajungândîmbalotatpentru a fi prelucrat mai departe.
Cânepa este o materieprimăutilizată de femeipentru a produce haine in
Româniadintrecut.Plantațiile de cânepăeraunumeroaseși bine
dezvoltateînRomâniapânăcândacestei plante i s-au atribuit,interdicțiispunându-se
căîncompozițiaeichimică se găsește o substanțăchimică ce se găseșteșiîncanabisulindiandin care
se face drogulhașiș.Aceastăsubstanțăchimică,tetrahidrocanabinolulexistăîntr-un
procentajnesimnificativ,0.01%,faptpentru care aceasta nu poate fi considerată o sursă de
substanțăhalucinogenă.
Inul este și el o plantăvegetalăimportantășiînurmacăruia se obțin fibre de cea mai bunăcalitate ce
pot fi folositeîncadrulIndustriei Textile,dar județulGalațidinpăcate nu
prezintăcondițiifavorabilepentrudezvoltareauneiastfel de culturipesuprafața sa.Acesta are nevoie
de temperaturimediiscăzuteînperioada de înflorire,temperaturi care nu corespundcutemperaturile
ce caracterizeazăclimajudețuluiGalați.
Reciclareafibrelor textile dateazăincădinanul 1813, când Law Benjamin a începutsădeșiredesurile
textile dinlână.Pentrucăîntrecutprelucrareafibrelorerarealizatămanual de
membriiuneigospodarii,atuncieiîncercausăvalorificeoricemică parte de
materieprimăramasă.Reciclarea si reutilizareafibrelorprezintăavantajeatât la
nivelfinanciarprincreștereaveniturilorșicreșterealocurilor de muncă,mai multăforță de
muncănecesară,o rata a șomajuluidin ce în ce mai mică.
B. PotentialTuristic :
Potențialulturistic al judetuluiGalați este vastși nu foarte bine nuanțat de putereaadministrativă a

regiunii SE a României.MunicipiulGalațiprezintă mai multeelementegeograficenaturale ce
meritavizitate,pelângăspațiileverzi ce suntamenajate.Acestpotențial este susținut de obiectivele
de patrimoniunațional ce se găsescpesuprafațajudețuluiGalați, de obiectiveleistorice,144 la
numărșimuzeeleprezente care nu suntatâtde cunoscutedatoritălipseiuneistrategii de șarketing bine
pusă la punct.
Unitățile de cazarealocateturiștilornecesită o renovarecompletă,o mare parte
dinelenerespectândtoatecriteriilepentru a asigura un sejur business sau de vacanță care săatingă
un nivel de satisfacțiemaxim.Înmomentul de fațaexistă 14 Săli de conferințe care pot fi
închiriatepentrudiferiteevenimente business.
16
Alte puncte de interespentru public ar fi :

 Herghelia de la Tulucești ce prezintăși un trecutistoric, datândîncădin 1999,
aceastareprezintăprincipalullocunde se poatepractica un sport
diferitșielegantșianumeechitația.
 Vega River și Tudor Vladimirescusunt nave ce suntfolositedoar in
transportuloamenilorșiorganizareaunorexcursiicuorigineaînDeltă.
 PatinoarulartificialdinJudețulGalați la nivelulcăroraoamenii se pot distra dar și pot
practica sport de performanță.Acestpatinoararputeagazduipeviitorcompetiții sportive
dacas-ar investi îndezvoltarea sa.
Turismularputeasă se dezvoltefoartemult si cuimplementareauneiaplicatii cum este airbnbprin
care localniciidinorașeșichiar de la țarăarputea sa găzduiascăstrăinișisă le
aratefrumusețealocurilordin SE României.Prin acest program oameniiarcâștigaatâtdinpunct de
vedereeconomic dar arșipromovațaraastfelîncataceastaardevenidin ce în ce mai
cunoscutăiarpotențialuleituristicaratinge cote maxime.
Galatiul este considerat un loc de sejurscurtpentrucăoamenii nu suntinformați de frumusețilepe
care le pot găsi,despreactivitățilepe care le pot practica.Pentru a i se
valorificapotențialulorașuluiGalați este necesarăimplementareaunuiproiect care săaibe ca
scoprealizareaunui program variat de activități ce se pot desfașura la niveluljudețului,câte o
hartăculocurilefrumoase de vizitatpentrufiecareunitateruralășiurbanăîn parte
cuniștepozeprofesionaleșicu o istorie in spateși de ce nu
chiarpromovareatradiționalului,caselevechi,implementareaunuimuzeu al satuluiintr-ocomună
care nu a avut parte de o dezvoltarecrescendăpânăînprezent,astfelajutând la
creștereaeconomieiaceluisat.ValorificareapotențialuluiGalați are cascop un
singurlucru,vechiulsădevină modern sauvechiulsăișiarateadevaratulpotențial.
C. Potentialulmijloacelor si cailor de transport:
FluviulDunăreajoacă un rol important in viațamunicipiuluiGalați,acestafiindpeloculdoi in
topulcelor mai mari fluviidin Europa șica trafic maritim.Din punct de
vederegeografic,acestfluviu este liantul de legăturăîntreestulEuropeiși
Asia.Acestareușeștesăstrăbată 4 mari capitale șinouă state.De
asemeneareușeșteșisăfacălegăturaîntreMareaNordului si MareaNeagrăcuajutorulcanalului ce
poartădenumirea de Rin-Main-Dunăre.FluviulDunăreaprezintă o mare importanțăînstrategia de
dezvoltare a zoneiS-E nu doardinpunct de vederefizic, ci șieconomic .
Șase mari orașe de peteritoriulRomâniei,printrecaregăsindu-se și Brăila,Galațiși Tulcea se
bucurăde avantajeleDunării Maritime.Acestavantaj le conferănavelor de
tonajmediuaccesulpeteritoriulRomâniei,UcraineișiRepublicii Moldova.
FluviulDunărea este consideratși un punct de atracțieîn zona
județuluiGalați,datorităcaracteristicilorpe care le prezintă :
17
 Curs unic ;
 Adâncimicuprinseîntre 20-36 metri ;
 Lățimeaalbieiavând un minim de 776 m ;
Galațiulpoate fi asemănatcu o peninsulădeoareceînjurulacestuiaexistă ape în 3
direcțiidiferite.Datorităacestorbrațehidrograficeși a proprietățiloracestora s-au
realizatșidezvoltatporturilegalațene .ÎntrecutPorturilegalățeneerau considerate a fi ceamai mare
șiceamaiputernicăpoartăfluvială a României, loculundetransportulmaritimatingeapunctul maxim.
FluviulDunăreaconferăjudețuluiGalați o personalitateși un fundament istoric.Acestareprezintă o
resursăeconomică, o cale de comunicare ,o modalitate de închegare a unorrelațiieconomiceîntre 2
saumaimulteteritorii care la timpulprezent nu estevalorificată la potențialulsău maxim.
TransportulrealizatpefluviulDunarea si Maritim este asigurat de complexul de porturi :
 ComercialVechi
 Mineralier
 Docurilor
 Bazinul Nou
Majoritateatransportului de mărfuriserealizeazăcuajutorultraficului fluvial
pecândtraficulmaritimdeține mai multe nave.Faptulcăexistă o
intersecțieîntreporturișirețeauaferoviarăconstituie un avantajpentru zona judetului
Galati,devenindastfelaccesibiltransportulmixtsau intermodal alcătuitdin mai multetipologii de
transport,o formă de transport a viitoruluidaca i se valorificapotentialul la
nivelulcorespunzător.Unstudiu de piață a demonstratcăînurmaacestuideclineconomic al judetului
Galati, întreprinderilemici au inceputsăutilizezetransportulpe ape din ce în ce mai mult,dar
încăsubniveluladevăratuluipotențialpe care îlprezintăfluviulDunărea.
Transportul intermodal ar fi unuldinfactoriicheie ce ar ajuta la dezvoltareauneieconomii de
durată la niveluljudețuluiGalați.Pentrucaacestlucrusă fie posibil este
necesarăpunereabazeloruneiinfrastructuri de transport rezistentăși de
calitateșireproiectareaactivităților de producțiepentru a atrageinvestițiidinstrăinătate.
Decijudetul Galati araveapotențialsădevină un mare hub in Româniadacăar exista investițiiînceea
ce priveșteinfrastructuraunuiaeroport,acestaarputea fi fondatchiarpefundațiavechiului
aéroport.FacilitandaccesulcătreRomânia,oameniidinstrăinătatear fi curioșisăvizitezeRomânia,
sădescopereorașulGalați,Brăila,Vaslui,Tecucișicomunelepe care le cuprinde.
D. PotentialIndustrial
DezvoltareaJudețuluiGalați la nivelindustrial a fostrealizatăcuajutorul a 3
elementecheie:ȘantierulNaval,CombinatulSiderurgicșiPortulMineralier.
Datorităacestorpunctecheie ,acestaerarenumitpentrupotențialulindustrial, fiindnumit si
OrașIndustrial. Înprezent, multeproprietăți ce alcătuiauaceste 3 punctecheie au
fostdistrusesaumodernizateîn active imobiliarepentrudomeniul business.
18
Înorasul Galati s-au dezvoltat 3 centre ce sustindezvoltareaafacerilorșiatragerea de

fonduridinstrăinătate:ParculIndustrialGalați,Tehnologic si Științific -
Parculpentrutehnologiainformațiilor si Zona liberăGalați.
Cel care asigurătoatecondițiile de dezvoltare este centrul ¨Zona libera Galați¨ce se întinde ca
suprafațăpe 139 de hectare și are acces la toatetipologiile de rețeletehnico-
edilitare:alimentarecuapăpotabilă,gaz,canalizare,telecomunicații,transport,etc.Pesuprafațaacestuit
erenîșidesfasoarăactivitatea 50% firme ce au închiriatșirestul de 50% firme ce plătesc o
redevanțăpentruuzul de proprietatestabilitînactul de
concesiunesemnatîntreputereaadministrativașientitate.
Camera de Comert, Industrie
șiAgriculturăGalațiîmpreunăcufundațiileaferenteacesteiasprijinăproiectele ce au
cascopdezvoltareamediului business dinJudețulGalați prinatragerea de fondurinerambursabile.
Principalulscop al acestorentitățifiindde aatrageinvestiții. Strategia de dezvoltare a
județuluiGalațipentruperioada 2018-2020 conține un plan de realizare a unuibirouspecial ce
săofereinformatiiinvestitorilor care dorescsăînceapă o afacerepe care să o dezvolte la
niveluljudețului si asistențăpe o perioadă de timpindelungată. Se
propuneorganizareaunuibirouspecialși a unuitârgpentruinvestiții la care vor fi invitațioameni de
afaceriimportanți care dorescsădescoperepotențialuljudețuluiGalațiîn mai
multesectoarealeeconomiei.
Dezvoltareaîntreprinderilormicișimijlocii de asemenea este asigurată de Camera de
comerț,Industrie șiAgricultură.La nivelulacestorîntreprinderi este
necesarăimplementareaunorproiecte de finanțareeconomicăpentru a creștepotențialul de
dezvoltare-cercetareșiinovare al acestora.
Industria prelucrătoareșicomerțulsuntprincipaleleramuri de activitate ce se desfășoarăîn zona
judetului Galati.Pentrucăoamenii,majoritateatrecând de vârstamedie,înnecunostință de
cauzășineștiindcădincolo de bariereleacesteisocietățiși a gândiriicu care au
crescutexistășialteindustrii ce artrebuivalorificate,iarcăacelecunoștințecu care ei au crescut au
evoluatșieleșică nu e niciodatăpreatârziușipentruei sa evolueze la rândullor.
Întrecele 4 ramurisemnificativedintrecutpânăînprezent, ce există la
nivelulorașuluiGalati:Industria
navala,Industriaprelucratoare,IndustriasiderurgicașiComerțulartrebuisă existe legaturi,
parteneriate care să le ajute să se dezvolteîntreele.Un studiu de piață a
demonstratcăoameniitindsă se plictiseascaușor de un job pe care îlprestează ,deci cred
căînanumiteindustrii s-arputearealizainterschimburi in funcție de specializarilenecesare.
Oameniisecolului 21 vor săse dezvoltedin ce în ce mai multșidorescsădeținăcunoștințedin mai
multedomenii:it,marketing,comert,fashion,etc.
19
Din punct de vedereeconomic si

cultural,artrebuiconsideratăimplementareaunorindustriicucaractercreativ.Industriilecucaractercre
ativsuntindustrii ce aduc un plus prindinamicalorfoartebună la
dezvoltareauneisocietățiundeeconomia se bazeazăpe 3 mari categorii:
 Agricultura
 Industria
 Comerțul
O industrie creativă este o industrie în care se îmbină mai multedomenii ce au

legaturăcucreativitatea,artașiștiința.Exemple de
industriicreative:designulvestimentarșidesignulinterior,construireașiproiectarea de
imobile,muzica,fotografia,turismul,domeniulsoftware,etc.
Domeniulindustrieicreativespecificefiecărei zone în parte este determinatși de
potențialulindustrialpe care îldeținefiecareregiune.O industrie creativăpentru a producevenituriși
a ajuta o regiunesă se dezvolte la maximtrebuie sa reușeascăsăintegrezeaceastăactivitate la
niveleconomic.Acesteindustriisuntîntr-o continuădezvoltareșimodernizareîntoată
Europa.Proprietațilespecificefiindcapacitatea de adaptare la
nevoilepieței,cerereșiofertaținândcont de progresultehnologic.
Pentrusprijinireaacestortipologii de industrii au fostcreeategrupespeciale ce au ca principal
obiectivsăluptepentruintereseleacestorindustrii la toateniveleleposibile:regional,național si
internațional.
Acestegrupespecialepoartădenumirea de « ClustereInvative «.Prin
aceastăviziunestrategică,încadrulunui « Cluster » se doreștecolaborareaîntreîntreprinderile ce
ișidesfașoarăactivitateaîndomeniulIndustriilor Creative,pregătireaunuicadru propice pentru un
dialogdeschisîntrereprezentanțiiacestorentitățișiprinrealizareaunorparteneriate de afaceri.
Aceastăinițiativă este unafoartebunășipoateinfluențadezvoltareazoneiS-E a Romanieiîntr-un mod
foartepozitiv.Înprezentexistă 13 membri ce alcătuiescacest Cluster in orașulGalați.
20
2.4. AnalizaSWOT a comuneiLiesti
Puncte tari :
-existentaunorterenuriextravilanepesuprafetedestul de mari pe care se pot
desfasuradiferiteactivitati ;
-majoritateaactivitatilordesfasurate fac parte din sfera Agricola;
-potential cultural vast ;
-comunaLiesti mai este cunoscuta la nivelregional si national datoritagrupului de
muzicapopularaCununitasatului ,prinparticipareaacestora la
diferiteconcursuridinintreaga tara ;;
-majoritateaoamenilor sunt oamenii cu studiimediisaudeloc, dornici de a munci;
-pentru a dezvolta Industria Textilaintr-un cadru rural comunaLiestiprimeste un
sprijineconomicnerambursabil ;
-ComunaLiestidetine o buna infrastructuracustraziasfaltate, sistem de irigatii ,etc
Puncteslabe :
-industria nu este un sectorvizat in prezent de comunaLiesti ;
-oamenii nu au o calificaresausunt slab pregatiti ;
-problemaprincipala o reprezintarezistentaoamenilor la schimbare ;
-economiadepindedoar de ramuraagricolatraditionalista ;
-lipsaprogresului ;
-imigratiapopulatieicreste de la an la an deoareceanumitecategorii de persoanerisca
sa se plafonezeramanand in comunaLiesti si practicandactivitati agricole ;
21
Oportunitati :
-Stabilireaunui plan pentrudiversificareaactivitatiloreconomice de la
nivelulcomuneiLiesti ;
-Atragereaunorinvestitiistraine ce sa sustinaacestproiect, plan ;
-stabilireaunorparteneriatebeneficeintrecomune, la nivel local si regional ;
-Implementareaunorafacerinoi, creative care sa se
imbinecuafaceriledinsferaagricola ;
Amenintari :
-lipsa de interesdinparteaoamenilor ;
-existentaunorcompetitori ce sa detinaavantaj-ulcompetitiv ;
-implementareauneinoilegislatii ;
-introducereauneinoitehnologii ce nu a fosttestatainaintede undepartament de
calitate si control ;
-difersificareacererii ;
22
2.4 Cercetareprivindnevoia de dezvoltare a comuneiLiesti

Pentru a evidentiadorinta de dezvoltare a comuneiLiesti si a oamenilor care isi duc viata de
zicuzi la niveluleiamrealizat un chestionarcuintrebarideschisepentru a descoperiperspectivele si
modul de gandire al fiecaruiindivid, fara a le da indicii si catevaintrebarigrilacuraspuns de tip da
sau nu.
Aceststudiu de fezabilitateeconomica este de asemenea si un instrument pentru a
masuramotivatiaprincipala a locuitorilor, punctul de vedereasupraansamblului¨Liesti¨,
cunostiintelordetinute de fiecarerespondent in parte.
1. Ce intelegetiprintermenul de "industrie creativa"?
In prima intrebareoamenii au fostrugati sa isi exprime punctul de vedere si sa spuna ce
intelegeiprinaceastasintagma.
Acestexperiment social i-a facutpeoamenichiar sa dea un ¨search¨ pe google pentru a raspunde la
aceastaintrebare, decieste un pas inaintecatreinformareaacestora in ceea ce
privestesubiectul¨Industriilecreative-Industriileviitorului¨.
2. Suntetiinteresat de dezvoltareaeconomica a zonei in care locuitisauasteptati o
oportunitatepentru a plecadintara?
23
La acestchestionar au participattoatecategoriile de varsta,de la 16 ani pana la 53 de ani si

majoritatea ,un procentaj de 94,1% au raspuns ca isidoresc sa
ramanapeteritoriulRomaniei.Unlucrucuadevaratsurprinzator este ca tineriitraiesccusperanta ca
Romania va progresa in viitor.
Numarul total al respondentilor care au sustinutfaprul care Romania are potentialeconomic si ca
nu doresc sa paraseasca tara a fost de 56 de persoane,restul de 4 persoane au declarat ca doresc
sa paraseasca Romania.
3. Care suntpunctelecheie in ceea ce privestepotentialuleconomic al
comuneiLiesti,dupaparereadumneavoastra?
La intrebarea 3 locuitoriicomuneiLiesti,respondentiiacestuichestionar au trebuit sa enumere TOP
3 puncte forte ale comuneiLiesti.Principalele 3 puncte forte suntreprezentate in diagrama de mai
jos :
Pontetialul economic al zonei
Atragerea de fonduri Forta de munca numeroasa Amplasarea strategica
4. Care considerati ca vor fi joburileviitorului?

La aceastaintrebaremajoritatearespondentilor au raspuns ca sunt atrasisi cred ca joburile din
viitorvor face parte din sfera a 3 domenii care pot fi intercalate intreele pe
parcursulanilor.Peprimul loc se gasestedomeniul IT siprogramare.Pe al doilea loc design-ul in
toateformele sale siorice forma de munca la distanta(telemunca).
5. Suntetirezistent la schimbare?
Aceastatipologie de intrebarem-aajutat sa evidentiezcel mai mare impediment in
caleauneidezvoltaridinoricesfera de activitate.Oamenii,fieei de
varstemedii,mijlocii,etcsuntmajoritarirezistenti la schimbare.Inaceststudiu social ,oamenii au
afirmatca le este frica de o schimbaresi de totpachetul ce vine cuea si de aceeaprefera sa
stagneze.Aceastafrica de noudateaza inca dinepoca de piatra si este principalulimpediment in
24
progresulomenirii.Doaranumitepersoane,cedetinnisteabilitati de autocontrol si de
adaptabilitatefoarte bine dezvoltate au afirmat ca nu prezintaaceastafricafata de
necunoscut,faptevidential si centralizatcuajutoruldiagramei de mai jos :
Dupa obtinereaaceleiasidiagrame ca si ceaobtinutapentruintrebareanumarul2,putem observa ca

aceleasipersoane care doresc sa paraseasca tara sunt si antrenatecufoartebuneabilitati de adaptare
la schimbari.
6. Sunteti de acord ca intr-olocalitateactivitatilepredominante fac parte dinsferaagricola?V-
atidori o schimbare in ceea ce privestesfera de activitatepredominanta?
La aceastaintrebaretotirespondentii au raspunscadomeniulpredominantdincadrulcomuneiLiesti
este agricultura si casuntdeschisicatre o schimbare in ceea ce privesteacestlucru.
25
Procentaj domeniu dominant
0%
Domeniul agricol
Industrie
Comert
Constructii
100%
7 .Credeti ca oamenii au nevoie sa imbinepasiunilecumuncapentru a fi fericitiintr-

ointreprindere?
Totirespondentii au raspuns ca oameniisuntfericiticand fac ceva ce ii pasioneaza si reusesc sa
isicastigetraiul de zicuzimuncindintr-un domeniu care ii pasioneaza,iiprovoaca,ii ajute sa se
dezvoltepetoateplanurile si nu ii plafoneaza.
26
8. Care credeti ca este principalamotivatie a oamenilordinclasamuncitoare?

Conformpiramidei lui Moslowprincipalamotivatie a oamenilorartrebui sa fie dezvoltareaproprie
la toatenivelele,dar la nivelulcomuneiLiestipredomina o motivatiematerialistica,precumputeti
observa in graficulurmator :
9. Credeticaprindezvoltareaunei zone micidinjudetul Galati se poate activa

efectulflutureasuprazonei SE a Romaniei ?
Majoritatearespondentilorcredcadezvoltareauneilocalitati de dimensiunimicifata de
regiunepoateinsemnaprimul pas catre o dezvoltare in lant in comunaLiesti.
10. Care credeti ca ar fi principaleleimpedimente in dezvoltareaunuimediu business intr-
ocomunadintr-un oras de dimensiunirelativmedii?
La aceastaintrebare au existat mai multeraspunsuri de naturadiferita,precum :
 Resurselefinanciarepeprimulloc
 Motive politice
 Lipsaclientilor
 Lipsaunui budget bine définit
 Lipsainfrastructurii
 Putereaadministrativalocala si birocratia
11. La nivel de comunapredominaoameniimuncitorisau rata somajului este destul de mare?
27
Respondentiiacestuichestionarsustin ca rata somajului este destul de mare dar si faptul ca

localniciisuntoamenimuncitori, cu o dorinta de autodepasirefoartemare,doar ca nu exista locuri
de munca care sa ii motivezedestul de multpentru a lucra la performantamaxima.
12. O fabrica de textile,un atelier de creatiesau o casa de modasuntrentabiledinpunct de
vedereeconomic la nivelulcomunei ?
Majoritaterespondentilor au afirmat ca multeafacerisuntrentabiledinpunct de vedereeconomic,
datoritafortei de muncadestul de vasta si lipseilocurilor de munca,dar ca acesteafaceri au nevoie
de o strategiefoarte buna de promovare bine pusa la punct.
13. Dupa cunostinteledumneavoastra,catcastiga o croitoreasa/croitor in comunaLiesti?
Mediaraspunsurilorrespondentilorar fi intre 1200 si 1500,diferentafiindreprezentata de mana de
lucru si modul in care lucreazacroitorulrespectiv.
14.
28
14.
In concluzie, comunaLiesti este o localitatecupotentialeconomic si potential de dezvoltare ce

poate ajuta si celelalte zone dinjurulei sa le influenteze sa isifundamenteze o strategie de
dezvoltare de asemenea.Poateatragefondurieuropene,poate sa isischimbeobiectivul de
activitate,dar de asemeneaeste si o localitate care le oferarespondentilor un camincamin care se
gasestepelocul 8 supa analizareastatisticilor de mai sus.
29
Capitolul 3 : Proiectpentrudezvoltareaunui atelier

de creatie la nivelulcomuneiLiesti
3.1 Analizareanevoii de proiect

PrezentareacomuneiLiești :
ComunaLiești se găseștesituatăpe o suprafațadinCâmpiaTecuciului, înjudetulGalațiși se
invecineazăcujudețulVrancea.LanivelulcomuneiLiesti se găsescdoilianți de
legăturăîntreceledouaorașe importante dinjudețulGalați, drumulnaționalDN24șicaleaferată.
AcestealeagăTecuciul de orașulGalați, străbătândșialtelocalități ce se găsescîntreceledouăorașe.
IstoriculcomuneiLiești:
Conformuneilegende a satului,numele de LieștișiȘerbănești provin de la numeleunui om ce facea
parte dinclasaburghezăpevremea lui Petru al doileași al frateluiacestuia ce facea parte
dinclasaecleziastică, Șerban .
In prezent la nivelulcomuneiLiestilocuiescaproximativ 9000 de locuitori. De-
alungulutimiloranis-aobservat o scăderedemografică. Majoritateaoamenilor au migratspreorașe
mai mari saucătrealtețări.Un alt factor ceaafectatnumărulpopulației este mortalitatea,un factor ce
nu poate fi controlat.
Analizadomeniului :
Înmomentul de fațăîncomunaLieștiactivează 237 de societăți commerciale,printre care se aflăși
un atelier de creațiepe o proprietateconcesionată de primăriaLieștiunuiinvestitoritalian ce
oferălocuri de muncăpentruaproximativ 400 de oameni.
O persoană care lucreazăîncadrulacestui atelier de
creațiecâștigăminimulpeeconomie,deoarecemajoritateapersoanelor nu au studiisuperioareși nu
dețincertificareîn design vestimentar.
Angajațiiacesteisocietăți au înmedie 20-50 de ani.Fie sunttineri care nu au avutacces la o
educațiefoartebunăsau sa își continue studiilesuperioare,fie suntpersoane care au făcut o
școalăprofesionalăînaceastăsferă de activitatesausuntpersoaneînvârstă care nu ișigăsescfoarteușor
de lucru.
Ideeaprincipală a acestuiproiect este de areinventaindustriatextilăcuajutorultehnologieiși a
cunoștințelor care existăînsecolul 21.Oamenii care
dorescsăactivezeîncadrulacesteiindustriiindiferent de vârstă,ce nu au
avutposibilitateasăstudiezeacestdomeniusăaibă parte de un training șisăînvețesa se adapteze la
modificarile care apar in cadrulacesteiindustrii.
30
Forța de muncăsă fie platităînfuncție de

valoareamunciidepuse.Atâtatimpcâtexistăoamenipasionațișimotivațisălucrezepentru a-
șivalorificatalentulprincreațiilelor,o afacereîndomeniultextilpoatereprezenta un succes.
3.2 Setareaobiectivelorproiectului
Acestproiect are la baza sa mai multeobiectivefundamentale :
 dezvoltareaunoractivitățicupotențialeconomic non-agricol la nivelulmediului rural,
 atragerea de investițiistrăinepentrudezvoltareauneiindustriicreative,
 informareaoamenilor ce trăiescînmediul rural asuprauneiindustrii textile
modernizată,diversificatășifoartecreativă,
 implicareaoamenilorînactivități de studiu al acestuidomeniu,
 sădevină prima comună care reușeștesălanseze un brand românesc de haine,
 atragereaunoridei de afaceri ce să se încadrezeînaceeașisferă de activitate,oplantație de
bumbac,cânepă,crescatorie de viermi de matase,etc.
Obiectivul principal al acestuiproiect este de valorificareapotențialuluizonei SE a
Românieiprinrealizareauneiîntreprinderi ce îsi va desfășuraobiectivul de activitateîntr-o sferă
non-agricolăși va profita de toatepunctele forte pe care le prezintăjudețulGalați.
Obiectivelepe care aceastăîntreprindere le prezintăsunt :
1. Construireaatelierului de creațiepeterenuldeținut de antreprenor.
 Obținereadocumentațieinecesarepentruîncepereaactivității de la autoritatealocală;
 Obținereatuturorechipamentelor,utilajer,surselor de
energienecesarepentrudesfășurareaactivității;
 Contactareafirmelor de construcțiișinegocierea cu acesteapentruaajunge la un
numitorcomun care sămulțumeascăambelepărți;
 Elaborareaplanuluiarhitectural;
 Demarareaconstrucției;
2. Echipareaatelierului de creațiecutotce este necesardesfășurăriiactivității :
 Achiziționare de mobilier
 Achiziționare de echipamentetehnice
 Achizitionareaunuistoc de laptopuriprintr-un contract de închirierecu o
firmăprecum HP
 EchipareauneibucătăriișiuneiSălispeciale de masăpentruangajați ;
 Amenajareaunei zone de relaxare
 Asigurareatuturorutilitățilornecesare
3.Promovareaacesteinoiîntreprinderi,activitatea care se va desfășura la niveluleișibeneficiilepe
care le prezintă :
 Organizareaunuieveniment cu ajutorulautorităților locale;
31
 Promovareaacesteinoiîntreprinderi cu
ajutorulinternetului,instagram,facebook,opaginadedicataacesteiîntreprinderi cu o interfață
user-friendly;
 Organizareaunui Icebreaker pe parcursulevenimentului;
 Creeareaunui brand și al unui logo pentrufirmă;
 Participarea la diferiteevenimentepentru a promovanoulbrand;
 Promovareaacestuinou brand la nivelinternațional;
Necesitateaacestuiproiect este datoratăfaptuluicăzonele rurale nu

încearcăsăprogrezezefoartemultșisă se dezvolteodatăcuprogresultehnicșicătrealtesfere de
activitate care nu dateazăîncădinevulmediu.Anumiteactivitățiarprezenta mai multpotențialdacăar
fi reinventateșiadaptate la condițiileșinevoileoamenilorsecolului 21.
Înurmaunuisondaj de opinie a rezultatfaptul ca oameniiardorisădesfășoareactivitățicât mai
diversificateșiavansatedinpunct de vederetehnologic,darcă nu deținbagajul de
cunoștiințenecesarpentru a pătrundeînlumeastilului,modeiși nu doarfabricareaunorhaine,croitoria.
Prin acestproiect se doreștetransformareacomunei, într-un
mediueconomicîndezvoltare,dinamic,diversificatcu un alt aer,caresă te lase cu o
primăimpresiefărărăsflare.Aceastăîntreprinderedoreștesăaducă la viațăcomunaLieștișisă ajute
oameniisăcunoascășisă se deschidășiînfațaunoridei de schimbare.Săînvingăcalitateapregnantă a
oamenilor ce traiescîntr-o zona ruralășianumerezistența la schimbare.
Implementareaacesteifabricisau atelier de creație,viitoarecasă de modă ce va îmbina mai
multesfere de activitateși mai multestilurivestimentarecautăsăoferecumpărătorului,clientului un
produscalitativ,cu un raportîntreprețșiprodussatisfăcătorpentruambelepărți.Anumite haine
suntsupraestimatepepiațăînzilele de astăzideși nu prezintă o calitatefoartebună.
Implementareaacesteiafacerieste un pas
înaintepentrudezvoltareacomuneiLiești,lanivellocal,formareaunorparteneriateregionale,naționale,
chiarșiinternaționale.
3.3 Definireaplanului de activitati si planificareatemporala a

proiectului
Repartizareacalendaristică a unuiproiect este

realizatăcuajutorulgraficuluisaudiagrameiGantt.Aceastădiagramă este o diagramărealizatăîntr-un
sistem de bareașezatepeorizontală.Fiecarebarăreprezintă o activitateși este reprezentatăînfuncție
de timpulînceperiiactivității,timpul la care se finalizeazăactivitateașiduratauneiactivități.
Încadrulacestuigrafic se poateînscrie si persoanaresponsabilăpentrufiecareactivitateîn parte.
32
Aceastădiagramăfostcreată de cătreconsultantulmanagerial Henry L.Ganttpentru a

sistematizaactivitateadesfășuratăîncadruluneisecții de producțieîntr-un mod utilșibenefic.
Totalitateaactivitățilordesfășurateîncadrulîntreprinderii:
1. Stabilire nume brand și logo firma

2. Construire atelier de creație
a. Obținere documentație
b. Angajare firma construcții
c. Elaborare plan arhitectural
d. Construcția propriu-zisa
3. Utilarea atelierului de creație
a. Achiziționare mobilier
b. Achiziționare echipamente
c. Achiziționare parte hardware
d. Echipare bucătărie
e. Amenajare zona de relaxare
f. Asigurarea utilităților
4. Promovarea întreprinderii
a. Organizare eveniment promova
b. Promovare pe rețele de socializare
c. Stabilirea unui plan de PR
d. Promovare la nivel național
e. Promovare brand la nivel internațional
3.4 Fundamentareabugetului
Acest capitol are ca
obiectivcalcularearesurselorfinanciareșiumaneutilizatepentrurealizareafiecăreiactivitățiînparte:
1) Întocmiredocumentațienecesară:
 Realizareaunuistudiu de fezabilitate :1000 RON
 Proiectarchitectural:2000 RON
 Aprobărișiautorizații :1 % dinvaloareaconstrucției,4000 RON
 Certificat de urbanism :200 RON
 Taxe de branșament :6000 RON
 Alte avizeșiaprobări :5000RON
TOTAL :18200 RON
Capital umannecesar: Manager de proiect,Arhitect,autoritatealocalășiconsilieruljuridic
33
2) Construireapropriu-zisă:
-Contractcu o firma de construcțiimodernă ce
vândconstructiigatafăcute,construcțiileecologicealeviitorului :400000 RON
TOTAL :400000 RON
Capital uman :Manager de proiect,Inginer,echipa de constructorișicoordonatorullor
3)Achiziționareelementenecesaredesfășurăriiactivității:
-Achiziționareechipamentnecesarșimateriale:30000 RON
-Achiziționare laptop-uriprintr-un program de închirierecu HP :10000 RON
-Achiziționare mobilier :20000 RON
-Instalații-10000 RON
TOTAL:70000RON
Capital uman:Managerul de proiect,Persoanăresponzabilă de achizițiișifurnizorii
4)Promovareanoii forme de business :
-Promovare online prinintermediuluneiplatforme,siteweb,instagram,retele de socializare:4000
RON
-Promovareoffline:posterelipiteînpunctecheiedin Romania: 2000 RON
-Branduireaprodusuluicu un numeși un logo care săprindă la oameni: 400 RON
-Realizarea de parteneriateprinprezența la diferiteevenimentesauoferireauneifețeumane brand-
uluicu care persoanelesă se regăsească;
TOTAL Marketing: 6400 RON
Capital uman:Manager de proiect,directorul de marketing
5) Organizareaunuieveniment de lansare :
-Catering șidecorațiuni: 15000 RON
-Contactareaunorpersoanecu care se pot încheiaparteneriatesau care
suntdornicesăinvesteascăînacestnoubrand:2000RON
-Echipa de filmareși editing: 3000 RON
TOTAL: 20000 RON
Capital uman: Manager de proiect, echipa de proiect, directorul de marketing șirelațiipublice,
echipa de filmare, întreagaechipă de proiect
34
Bugetulpefaze de proiect
Cheltuielile se împartînfuncție de fiecarefazăspecificăproiectului:

A. Cheltuielicupersonalul
Funcțieangajat Numărresurse ValoareSalariu Duratacontractului(luni) Totalulvenitului
PM 1 3000 6 18000 RON
Administratorulfinanciar 1 2500 6 15000 RON
Consultant HR 1 2500 6 15000 RON

Expert
tehnic,administratordepartament 1 3000 6 18000 RON
IT
Responsabil department 1 2500 6 15000 RON

Marketing sirelații cu clienții
Responsabillogistică 1 2500 6 15000 RON
Designerivestimentari 2 2500 6 30000 RON
Croitorese 12 1800 6 129600 RON
TOTAL 255 600 RON
35
B Cheltuielitotalenecesarepentrudesfășurareaproiectului:
Bilanț economic Suma Fondurileeuropene(90%) Fondurileproprii(10%)
Total fondurirezervateserviciilor 444 600 RON 400 140 RON 44 640 RON
Total fondurirezervateachizițiilor 70 000 RON 63 000 RON 7 000 RON
Total fondurirezervateangajaților 255 600 RON 230 040 RON 25 560 RON
Total
fondurirezervatematerialelorconsumabile 5 370 RON 4 833 RON 537 RON
Total fonduriutilizate in cheltuielile cu

utilitățile 17 800 RON 16 020 RON 1 780 RON
TOTAL 793 370 RON 714 033 RON 79 337 RON
O echipăestereprezentatădintr-un grup de oameni care sunt uniți de atingereaaceluiașiscop,

scopul fundamental pe care misiuneaîntreprinderiiîlvizează.Fiecareindividînparte are și o serie de
obiectiveindividualesetateîn cap.
Pentru a organiza o echipăechilibratăestenecesarăluareaîncalcul a maimultorfactori,precum:
 Factoriioperaționali
 Factoriitehnologici
 Factoriisociali
 Factoriimaterialisinemateriali
Întreaceștifactoritrebuiesăexisteîntodeauna un echilibrupentru ca echipasăreușeascăsămuncească

ca un tot unitar.
La formareauneiechipetrebuiescluate in considerareurmatoarelecriterii:
36
-Mediul social din care face partefiecareindivid,diversitateaeste un punct forte;

-Media vârstelorsă fie cuprinsăîntre 20-50 de ani,oameni cu șifărăexperiență care pot
învățasăpriveascălucrurile din ambele perspective;
-Modalitateprin care echipapoatesăîșiatingăpotențialuloptim ca șimuncăînechipă,timpulcelmai
mic de muncăînraport cu calitateașicantitatea ;
-Abordareabrainstormingului,susținereaideilorîncadrulechipelor,knowledge-
transferuluișiposibilitatea de avansare;
Manageriitrebuiesăînteleagăcă o echipăestealcătuită din oameni,iaroamenii nu pot
săcolaborezeîntreeidacă nu există un nivel de comunicare bine
fondat.Toatedepartamenteletrebuiesăcomuniceîntreelepentru ca activitateasă se desfașoare
conform proiectuluistabilit,fărăîntârzierișiconflicte.
Toțiangajațiiartrebuisăparticipe la un mic training de comunicare la
angajareauneicompaniisisaînvețe cum săofere un feedback sau cum săgestionezediferitesituații in
viațaprofesionalădarșiînviațapersonală.
Munca in echipă este punctul forte dincadruluneiorganizații bine
definite.Cuajutorulideilordiferite,diversității care există la niveluluneicompanii pot luanaștereidei
de business de succes ce pot fi implementate la nivel de echipăpentru a optimizaprocesul ce se
afla la bază .
O echipă se poateimplica la nivel de companieprin :
-ședințesăptămânaleînurmacaruia se face un mic ¨debriefing¨
-emailuricucomunicărioficiale
-întâlniricuechipaînafaraserviciuluipentru a se cunoașteșidin alt punct de vedere
-participarea la evenimentecaritabile,forumuriatâtînRomâniacâtșiînstrăinătate
-dezbateripediferiteteme si organizareaunuisindicat
Înfuncție de gradul de complexitate al cerințelor ce trebuiescîndeplinitelucrulînechipă a
devenitdin ce în ce mai complex.Echipele pot varia de la 2-pana la n
oameni.Fiecareechipătrebuiesăîsistabilească o strategie ce să o ajute sa
îșiîndeplineascăobiectivelesetate.Fiecăreiechipeîi va reveni un sector de activitate de care se va
ocupa in totalitate. Înurmaunordelegații se va alege un lider ce va lua parte la o
ședintăsăptămânalăcu HR Managerul,Antreprenorul,Manageruloperational,ceilalți team
leaderi,etc.
Înurmaacesteiședințefiecare team leader deleagăsarcinifiecăreiechipeoperaționalepe care o
coordonează,prezentându-le informațiilediscutateîncadrulședinței,pentru a exista o
foartebunăvizibilitateasupraîntregiicompanii.Aceștia la randullor vor
organizaședintesăptămânalecufiecareechipăîn parte.
37
Echipeleoperaționale vor fialcătuitepebazaurmatoarelorelemente:

 Parcursulprofesional al fiecăreipersoaneîn parte-CV
 Ultimelestudii
 Experiențaacumulatăîntimpulviețiipersoaneiselectate
 Abilitățile de colaboraredobândite de persoanaselectată
 Interviufațăînfață
 Motivațiașiobiectivelecandidatului
 Tipologiapersonalitățiicandidatului
 Alte competențepe care candidatul le dețineîn plus față de
celenecesarepostului
 Capacitatilecandidatuluide a se integra la nivelulunuicolectiv
 Manifestareaabilitățiicele mai importante pe care omul o
dețineșianumeadaptibilitatea
 Teste de verificare a niveluluiuneilimbistrăine
 Teste de logicăși de testare a cunoștintelorși a aptitudinilor
 Test psihologic
38
Bibliografie selectivă
1. NICOLESCU, O., & VERBONCU, I. (1997). Management. București, Editura
Economică. ISBN 973-590-006-8
2. NICOLESCU, O., VERBONCU, I. (2001). Fundamentele managementului organizației.
București, Editura Tribuna Economică. ISBN 973-934-890-4
39
3. EUGENIA LILEA, MIHAELA VATUI, DOINA BOLDEANU, Zizi GOSCHIN (2003).

Statistica economica, București, Editura Expert, ISBN9738257735
4. RADU VICTOR, IONIȚA ION, CIOCOIU N. C., DOBREA RĂZVAN CATALIN s.a.,
Managementul proiectelor. Editura Universitară, București, 2008, (336 pag.), ISBN 978-
973-749-327-9
5. LAVINIA RASCA,STEFAN NEDELEA,(2002)Teoria si practica in microeconomie,
București, Editura ASE, ISBN 9735940760
6. LEFTER, V., MARINAȘ, C., et al. (2007). Fundamentele managementului resurselor
umane. București. Editura Economică. ISBN 978-973-709-315-8
7. LEFTER, V., DEACONU, A., MARINAȘ, C., et al. (2008). Managementul resurselor
umane: teorie și practică. București, Editura Economică. ISBN 978-973-709-422-3
WEBGRAFIE SELECTIVĂ
1. Cum arataradiografiaIndustriei textile ?[online], Disponibil
https://www.textilshow.ro/en/fepaius-how-does-the-radiography-of-the-romanian-textile-
industry-look-like/ ,accesat la 16/06/2019
40
2. Textilele romanești si descrierea industriei textile in prezent[online],

Disponibilhttps://www.academia.edu/8110924/Romanian_textiles_and_clothing_industry_pres
ent_and_perspectives, accesat la 16/06/2019
3.
Anexa 1
Chestionar
1. Ce intelegetiprintermenul de "industrie creativa"?
41
2. Suntetiinteresat de dezvoltareaeconomica a zonei in care locuitisauasteptati o

oportunitatepentru a plecadintara?
a) Da, suntinteresat
b) Nu, nu suntinteresat
c) Nu, nu suntinteresat si doresc sa plecdin Romania
3. Care suntpunctelecheie in ceea ce privestepotentialuleconomic al
comuneiLiesti,dupaparereadumneavoastra?
4. Care considerati ca vor fi joburileviitorului?
5. Suntetirezistent la schimbare?
a) DA
b) NU
6. Sunteti de acord ca intr-olocalitateactivitatilepredominante fac parte dinsferaagricola?V-
atidori o schimbare in ceea ce privestesfera de activitatepredominanta?
7.Credeti ca oamenii au nevoie sa imbinepasiunilecumuncapentru a fi fericitiintr-ointreprindere?
a) DA
b) NU
8. Care credeti ca este principalamotivatie a oamenilordinclasamuncitoare?
a) Vocatiasaupasiunea
b) Nivelul salarial
c) Cultura Organizationala
d) Sistemul Management
e) Functia
9. Credeticaprindezvoltareaunei zone micidinjudetul Galati se poate activa

efectulflutureasuprazonei SE a Romaniei ?
10. Care credeti ca ar fi principaleleimpedimente in dezvoltareaunuimediu business intr-
ocomunadintr-un oras de dimensiunirelativmedii?
11.Lanivel de comunapredominaoameniimuncitorisau rata somajului este destul de mare?
12. O fabrica de textile,un atelier de creatiesau o casa de modasuntrentabiledinpunct de
vedereeconomic la nivelulcomunei ?
13. Dupa cunostinteledumneavoastra,catcastiga o croitoreasa/croitor in comunaLiesti?
14. Rata copiilor care nu continua studiileliceale si universitare este :
a) Mica
b) Medie
c) Mare
15.Notatinivelul de traidincomunaLiesti de la 1 la 10.
42
Anexa2 (diagrama Gantt)
43
Anexa 2 :Planul Proiectului
44
Anexa 3
Organigramaechipei de proiect
45
46

Marta Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marta Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elaborareaunuiproiectpentrudezvoltareauneiafaceri in domeniulIndustriei Textile HODOROGEA Marta-Andreea

ACADEMIA DE STUDIIECONOMICE DIN BUCUREȘTI

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Elaborarea unui proiect pentru dezvoltarea unei afaceri in

1.1 Scurt istoric al Industriei Textile în România

1.2 Provocări in Industria Textila

1.3 Evoluția statistica a industriei textile si firme mari

Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Tab.1.2 : Evoluți aproducției textile în România după 2014

Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Tab.1.3: Evoluția producției de haine în România înainte de 2014

Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Tab.1.4: Evoluția producției de haine în România după 2014

Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

În România până în prezent predomină producția în sistem Lohn. Sistemul Lohn se

2.1 Prezentarea generală a regiunii Sud-Est

Clima Regiunii Sud - Est este predominant temperat – continentală cu câteva

Cantitatea de precipitații variează și ea dinspre litoral spre zona montană. De obicei pe

Această zonă se confruntă și cu o serie de probleme de mediu apărute în urma intervenției

În regiunea de Sud - Est majoritatea surselor de poluare provin din următoarele

În apropierea și pe suprafața Subcarpaților de Curbură a apărut f enomenul de

2.2 Date demografice si economicepeultimii 5 ani de zile

Fig 2.1: Evoluția populației în regiunea Sud - Est în ultimii 5 ani

Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Fig 2.2: Evoluția numărului de șomeri în regiunea Sud-Est în ultimii 5 ani

Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-

Sursa: date prelucrate în urma accesării site-ului: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-

Valoarea PIB-ului la nivelul regiunii Sud - Est se gășeste între 70 și 85 de miliarde de

2.3 Analiza potențialului de dezvoltare în regiunea Sud -

Potențialulturistic al judetuluiGalați este vastși nu foarte bine nuanțat de putereaadministrativă a

Alte puncte de interespentru public ar fi :

Înorasul Galati s-au dezvoltat 3 centre ce sustindezvoltareaafacerilorșiatragerea de

Din punct de vedereeconomic si

O industrie creativă este o industrie în care se îmbină mai multedomenii ce au

2.4. AnalizaSWOT a comuneiLiesti

2.4 Cercetareprivindnevoia de dezvoltare a comuneiLiesti

La acestchestionar au participattoatecategoriile de varsta,de la 16 ani pana la 53 de ani si

Pontetialul economic al zonei

Atragerea de fonduri Forta de munca numeroasa Amplasarea strategica

4. Care considerati ca vor fi joburileviitorului?

Dupa obtinereaaceleiasidiagrame ca si ceaobtinutapentruintrebareanumarul2,putem observa ca

Procentaj domeniu dominant

7 .Credeti ca oamenii au nevoie sa imbinepasiunilecumuncapentru a fi fericitiintr-

8. Care credeti ca este principalamotivatie a oamenilordinclasamuncitoare?

9. Credeticaprindezvoltareaunei zone micidinjudetul Galati se poate activa

Respondentiiacestuichestionarsustin ca rata somajului este destul de mare dar si faptul ca

In concluzie, comunaLiesti este o localitatecupotentialeconomic si potential de dezvoltare ce

Capitolul 3 : Proiectpentrudezvoltareaunui atelier

3.1 Analizareanevoii de proiect

Forța de muncăsă fie platităînfuncție de

Necesitateaacestuiproiect este datoratăfaptuluicăzonele rurale nu

3.3 Definireaplanului de activitati si planificareatemporala a

Repartizareacalendaristică a unuiproiect este

Aceastădiagramăfostcreată de cătreconsultantulmanagerial Henry L.Ganttpentru a

1. Stabilire nume brand și logo firma

Cheltuielile se împartînfuncție de fiecarefazăspecificăproiectului:

Funcțieangajat Numărresurse ValoareSalariu Duratacontractului(luni) Totalulvenitului

PM 1 3000 6 18000 RON

Administratorulfinanciar 1 2500 6 15000 RON

Consultant HR 1 2500 6 15000 RON

Responsabil department 1 2500 6 15000 RON

Responsabillogistică 1 2500 6 15000 RON

Designerivestimentari 2 2500 6 30000 RON

Croitorese 12 1800 6 129600 RON