Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Primele informaţii încep să apară în presa medicală din anii primului război mondial.
În presa generală, apăreau destul de rar informaţii cu privire la problemele „exotice”
legate de opium. Problema afecta numai Anglia şi Franţa, ca urmare a fenomenului
colonial. În anii 40 presa prezenta problema drogurilor ca fiind o una exclusiv a
marilor aglomerări urbane. Drogurile cele mai consumate erau morfica şi cocaina.
Fenomenul era intitulat „paradis artificial” şi era considerat, printr-un stereotip uşor
de explicat din punct de vedere psihologic, ca fiind „adus din afară”.
Problema apare iarăşi în presă, mult mai pregnant începând cu anii ’60-’70, perioadă
dominată de fenomenul Flower Power, de mişcarea hippye şi de consumul de droguri
psihedelice. Caracteristicile subiectului erau legate de:
Este perioada în care unele dintre modelele tinerei generaţii de atunci, precum Janis
Joplin, Jimi Hendrix şi Jim Morrison, trei superstaruri ale generaţiei flower power,
dispar prematur din cauze similare, adică abuzul de droguri şi de alcool.
1
-Şablonul este: poliţia este protagonistul, iar personajele negative sunt traficanţii
şi consumatorii
-Consumatorul de droguri apare în presă numai atunci când:
-comite un act de delincvenţă
-când moare.
În ultimii cinci ani, in Marea Britanie au fost prelevate 450 de organe de la persoane care au
avut probleme cu drogurile, potrivit UK Transplant, autoritatea britanica de transplant.
Transplanturile cu organe de la dependenti de droguri au insumat 3% din totalul
transplanturilor efectuate in spitalele englezesti intre anii 2002-2007. in 14 cazuri, donatorii
decedasera chiar din cauza unei supradoze. Marea Britanie se confrunta cu o criza de
organe pentru transplant, de aceea sunt deseori nevoiti sa le preleveze chiar si de la
persoane care au avut probleme cu drogurile.
3. Premise
-ne-ştiinţifice
-nestructurate
-au un caracter mai degrabă ocazional sau chiar întâmplător
-incomplete
2
3. Consumatorii de droguri nu îşi iau foarte multe informaţii din media. Ei îşi
obţin aceste informaţii prin contacte directe, îndeosebi cu cercul de prieteni,
consumatori.
4. Populaţia generală este cea care beneficiază în măsura cea mai mare de
informaţiile apărute în mass-media
Presa din România nu a răspuns nici ea altfel decât presa din celelalte ţări la problema
consumului de droguri. Iată câteva dintre observaţiile care pot fi făcute fără a apela la
nici un studiu sociologic sau de altă natură:
Iată câteva dintre concluziile pe care le regăsim în Analiza de media pe anul 2005,
publicată de Biroul de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Agenţiei Naţionale
Antidrog:
Iată, potrivit documentului citat, care este numărul de articole publicat de principalele
cotidiene din ţară şi care au legătură cu problematica drogurilor.
3
180 Ziua (162)
Evenimentul Zilei (144)
162
160 România liberă (126)
144 Adevărul (89)
140 Atac (81)
126 Curentul (74)
120 Gardianul (64)
Libertatea (55)
100 Azi (49)
89 Cronica Română (49)
81 Jurnalul Naţional (40)
80 74 Averea (30)
64 Curierul Naţional (28)
60 55 Tricolorul (22)
4949
Ultima oră (18)
40 40
3028 Realitatea Românească (11)
2218 Gândul (10)
20 1110 Independent (6)
6 7 Plus (1)
1
0
Prezentăm, mai jos, şi concluziile Analizei de media pe anul 2006, realizată tot de de
Biroul de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog:
1) Existenţa celor 5.498 materiale media monitorizate (din care 1.995 articole în presa
centrală, iar în presa locală şi regională 3.503 de articole şi emisiuni radio şi TV) indică o
creştere cu 131%, iar faţă de anul 2005, şi de 1347 % faţă de anul 2004. Este de semnalat
interesul din ce în ce mai mare pe care presa locală îl acordă problematicii antidrog şi o
diminuare cu 10% a interesului presei scrise centrale faţă de acesată problematică.
2) Se remarcă, în continuare, interesul mass-media pentru subiectele care privesc latura
operativă a problematicii drogurilor. Sunt rare, şi în acest an, teme cum ar fi: tratamentul
persoanelor dependente de droguri, reinsertia sociala a consumatorilor, organizarea unor
activitati preventive sau de informare a opiniei publice. Situaţia este total alta în presa
locală, care alocă spaţii mult mai importante acestor probleme decât presa centrală.
3) Este demnă de remarcat, în acest an, creşterea interesului unor canale mass-media faţă de
problematica drogurilor. În anul 2006 locul I este ocupat de "România Liberă" cu 371 de
articole, în timp ce cotidianul "Ziua" trece pe poziţia a doua, cu 283 de articole, iar
"Adevărul" ocupă locul III, cu 154 articole.
4
4) Faţă de anul 2005 observăm o anumită specializare a unor jurnalişti pe subiecte din
domeniul drogurilor. 13 au publicat mai mult de 10 articole pe acestă temă, iar la ziarul
"Ziua" există trei jurnalişti care au câte 34, 27 şi 20 de semnături. Se detaşează George
Tărâţă, de la această publicaţie, care are 34 de semnături.
-Prezentarea în culori favorabile a unor vedete, modele ale tinerilor, care consuma
droguri. Efectul poate fi unul contrar aşteptărilor
-Prezentarea afectelor „plăcute” ale primelor doze de droguri, fără a se trece in
vedere consecinţele, transformările devastatoare asupra stării de sănătate şi condiţiei
materiale
-Furnizarea unor reţete de consum, adrese de traficanţi etc
-Prezentarea identităţii consumatorilor de droguri (nume, imagine)
-Crearea unui curent defavorabil şi ostil consumatorilor de droguri, ceea ce poate
duce la creşterea fenomenului de marginalizare.
-Folosirea unui limbaj degradant, care determină o reacţie din partea
consumatorilor de droguri faţă de mass-media. De exemplu: „drogaţii”, „criminalii”
etc.
Reproducem mai jos un material care, prin natura personalităţii care este citată, poate
crea o anumită atitudine permisivă faţă de consumul de droguri, dar, pe de altă parte,
atinge şi o altă problemă: aceea a credibilităţii unor vedete care, într-o etapă a vieţii
lor, au consumat droguri.
Alte timpuri...
Rod Stewart spune ca drogurile de azi nu mai au puritatea de altadata
Rod Stewart nu intelege motivul pentru care atat de multe persoane aleg sa se drogheze cu
cocaina, informeaza RomNET. „Nu ii inteleg pe cei care prizeaza. Pe vremea mea, era altfel,
cocaina era mult mai pura. Acum, dealerii pun in ea sare, detergent, orice le cade in maini.
Pustii astia care se drogheaza habar n-au ce cumpara. Inainte, era ceva special, dar acum,
toata lumea isi permite sa ia cocaina, pentru ca se gaseste peste tot“, a declarat rockerul
scotian. In calitate de tata a sase copii, cu un al saptelea pe drum, starul isi face griji in
legatura cu aceasta tendinta. „Toti parintii se tem pentru copiii lor. Mie mi-e mai greu sa le
fac morala, pentru ca si eu m-am drogat. Tot ce pot sa fac este sa ii educ cum pot eu mai
bine“, a mai spus Rod Stewart. CRONICA ROMÂNĂ 10 noiembrie 2005
5
scazut de 1,4 ori. Solicitarile pentru prima cerere de tratament s-au redus la jumatate. In
Romania, finantarea este acordata pe baza unui buget de tip retrospectiv, si nu pe unul
prospectiv. Din totalul de 1.599 de toxicodependenti inregistrati anul trecut, aproximativ 4%
au varste sub 15 ani, solicitand pentru prima data tratament. ROMÂNIA LIBERĂ 25
noiembrie 2005
Una dintre vedetele care au apărut cel mai mult în presă în legătură cu consumul de
droguri este, indiscutabil, Ion Ion Ţiriac. Iată unul dintre sutele de articole din această
serie pe care am putea-o intitula „Cocaină pentru VIP-uri”:
L-au achitat!
Tribunalul Bucureşti l-a achitat din nou, ieri, pe fiul magnatului Ion Ţiriac, Alexandru, în
dosarul în care era acuzat de trafic de droguri şi punere la dispoziţie a casei în vederea
consumului.
Ion Alexandru Ţiriac a susţinut pe tot parcursul procesului că nu se face vinovat de nici una
din acuzaţiile procurorilor.
“Ca om, pot să vă spun că nu am consumat niciodată droguri. De trei ani vin prin instanţe şi
nu am văzut nici o probă care să arate că sunt vinovat. Sunt complet nevinovat”, a declarat
Ţiriac junior.
Interesant e că apărătorii fiului fostului tenismen au invocat în timpul procesului solicitarea
făcută de fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, înaintată preşedintelui ţării, privind
graţierea unui timişorean condamnat ce primise zece ani de detenţie pentru trafic de droguri.
Motivul? Existau multe dubii cu privire la vinovăţia traficantului, motiv pentru care a fost
eliberat. (Claudiu Vălimăreanu) - CLICK! 19 octombrie 2007
6
Pacha Man se drogheaza de 15 ani
Calin Nicorici, adica Pacha Man, vorbeste fara inhibitii despre puscarie si droguri, intr-un
interviu acordat revistei „Apropo TV“. Acesta a declarat ca se drogheaza de 15 ani si ca a
incercat o gramada de chestii, dar a ramas la iarba. „Fumam cam 450-500 de grame pe
luna“, povesteste hip-hop-erul. Calin s-a apucat de muzica chiar in perioada in care se afla
in puscarie, in Canada, iar de atunci a scos noua albume. ATAC 14 noiembrie 2005
Cocaina la crose
Un kilogram de cocaina era ascuns intr-un set de crose de golf. Drogurile au ajuns la
politistii de la crima organizata din Timisoara si, potrivit unor surse politienesti, crosele se
aflau in bagajele a doi cetateni chilieni. Gentile au fost lasate pe Aeroportul din Timisoara,
de unde au fost ridicate de politisti. ZIARUL 27 martie 2006
7
Medic, dealer de droguri
Un medic brasovean este cercetat in stare de libertate, dupa ce a fost prins vanzand fiole de
Fortral consumatorilor de droguri. Doctorul, in varsta de 52 de ani, a fost surprins in
flagrant cand vindea zece fiole de Fortral, cu opt milioane de lei vechi. Anchetatorii au
stabilit ca, in ultima luna, medicul vanduse mai multe astfel de fiole, cu sume cuprinse intre
500.000 si 800.000 de lei vechi. Acesta obtinea fiole si comprimate de Fortral prin
completarea in fals a unor retete (…). Medicul este cercetat pentru trafic cu droguri de mare
risc, fals si uz de fals.G.T. ZIUA 23 martie 2006
Ştirea a fost atât de interesantă, încât multe ziare ale zile de 11 octombrie 2006 au
publicat-o. Iată câteva dintre titlurile în cauză: „Parlamentarii italieni, consumatori
de droguri”, „Parlamentarii italieni nu refuza sedintele cu droguri”, "Un
parlamentar italian din trei se drogheaza".
8
Sub nasul politistilor
Recolta de canabis langa calea ferata din Craiova
Pe terasamentul caii ferate de la intrarea in Craiova dinspre Targu Jiu a aparut din senin o
cultura de canabis. "Culegatori" ocazionali au rupt-o la fuga cand au fost surprinsi de
jurnalistii unui ziar local. S-au prelevat mostre de la fata locului, 235 de grame de planta
uscata, care a fost inregistrata la Biroul de Criminalitate Organizata, din cadrul
Inspectoratului de Politie al Judetului Gorj. Cazul a fost transmis la Inspectoratul de Politie
al Judetului Dolj. Acestia au declarat ca ar fi vorba despre canepa salbatica, ce se gaseste
frecvent intre Arad si Delta Dunarii. Plantele contin aceeasi substanta ca si canepa indiana,
dar intr-o concentratie mult mai mica. Reporterii s-au prezentat la politie cu recolta, pentru
a se stabili daca e una si aceeasi cu canepa indiana (cannabis indica), din care se extrag
drogurile marijuana si hasis. Cultivarea canabisului in astfel de locuri a devenit ceva
obisnuit. Traficantii declara ca au dat peste culturi accidental. Politistii au declarat ca, dupa
ce vor avea rezultatul analizei care stabileste concentratia, vor arde plantatia.
ROMÂNIA LIBERĂ 2 noiembrie 2005
9
Afaceri mafiote conduse din puscarie
Cinci detinuti din Penitenciarul de maxima siguranta Codlea au pus bazele unei importante
retele de crima organizata, pe care o conduceau chiar ei, din spatele gratiilor, cu ajutorul
telefoanelor mobile. Prin prostitutie, trafic de droguri, santaj si trafic de influenta, reteaua,
formata din 15 persoane, producea bani pentru cei cinci detinuti, cu care acestia intentionau
sa-si cumpere libertatea. Mai exact, cei cinci ii plateau pe alti detinuti, condamnati la
pedepse mult mai mari, pentru ca acestia sa ia asupra lor si faptele pentru care au fost ei
condamnati, si astfel sa ceara judecatorilor revizuirea propriilor dosare. Ana Micu,
ROMÂNIA LIBERĂ 2 octombrie 2006
d) Articole despre diferite personalităţi ale lumii muzicale, actori sau alţi artişti
din străinătate care au probleme din cauza consumului de droguri.
Whitney e pe moarte?
Socant, dar acesta e verdictul dat de chiar mama vedetei: daca o tine in acelasi ritm cu
consumul de droguri, Whitney risca sa ajunga in mormant in doar un an de zile!
Avertismentele familiei si prietenilor nu inseamna insa nimic pentru cantareata. Fosta
frumusete a muzicii a ajuns o epava si continua sa decada consumand zilnic cocaina si
heroina. Unul din fostii angajati de pe langa casa ei a declarat ca nici de bautura nu e
straina Whitney. (…) LIBERTATEA 10 martie 2006
10
Acest stil de viata haotic a facut-o sa piarda custodia copiilor ei si se pare ca vedeta nu este
inca pregatita sa renunte la el. (…)
11
Toate aceste probleme au venit în urma dificultăţilor lui Lindsay de a se menţine pe linia de
plutire în ceea ce priveşte drogurile, alcoolul şi infracţiunile.
Anularea contractelor cu Disney şi Paramount Pictures ar duce-o pe micuţa petrecăreaţă la
pierderea a 20 milioane de dolari, singura cale de venit devenind contractele publicitare.
CURENTUL 7 august 2007
O perioadă destul de mare de timp, astfel de articole au fost o raritate în presa din
România, numărul cel mai mare de astfel de materiale întâlnindu-se, în anii 2003-
2005, în suplimentul Ziua Antidrog şi în emisiunea TVR „Alege viaţa”. Din fericire,
în ultimii doi ani astfel de materiale au început să se înmulţească. Exemplificăm cu
câteva articole.
Antidrog
Agenţia Naţională Antidrog lansează astăzi proiectul "Întărirea capacităţii instituţionale a
agenţiilor române implicate în reducerea cererii de droguri". Printre obiectivele vizate se
numără înfiinţarea Centrului de Studii şi Evaluare privind Drogurile, precum şi întărirea
rolului centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi integrarea lor în
comunităţile locale. Proiectul beneficiază de o finanţare în valoare de 700.000 de euro din
partea Uniunii Europene, la care se adaugă şi o susţinere din partea Guvernului României,
în valoare de 100.000 euro. A.P. CURENTUL 30 octombrie 2006
12
Studiul nostru vizează îndeosebi modul în care presa scrisă naţională, mai uşor de
monitorizat, se raportează la problematica drogurilor. Din datele care ne stau la
dispoziţie, putem concluziona că presa audiovizuală a urmat şi urmează aceleaşi
tipare pe care le-am putut constata şi în cazul presei scrise. Pentru a întregi această
imagine, apelăm la concluziile cercetări publicate în Studii si Cercetari
Audiovizuale Nr. 1 – „Mediatizarea consumului de droguri, alcool si tutun, extrase
din studiul Centrului de Studii Media si noi Tehnologii de Comunicare al
Universitatii Bucuresti "Evaluarea reprezentarii violentei în programele de
televiziune"
Astfel, considerând ca totalul frecventelor pentru fiecare post reprezinta 100%, observam ca
principalul canal de televiziune este PRO TV (62,7%), urmat de Realitatea (13%) si Prima
(15%). Canalele care mediatizeaza cel mai putin consumul de droguri sunt TVR2 si TVR1
(0%).
În privinta mediatizarii Acces Prime Time, Antena 1 este principala televiziune care
difuzeaza scene privitoare la droguri. În intervalul 19-23, se regasesc majoritatea scenele
care includ consumul de droguri. Acest fapt nu ar implica nimic senzational, deoarece
intervalul considerat este cel mai extins dintre intervalele orare analizate. Totusi trebuie sa
luam în considerare faptul ca intervalele Acces Prime Time si Post Prime Time însumate ca
durata totala reprezinta mai putin de jumatate din durata totala a intervalului Prime Time.
Observam ca în Prime Time, cea mai intensive mediatizare este realizata de PRO TV urmat
de Realitatea si Antena1.
Este îngrijorătoare, din acest punct de vedere, atitudinea TVR care, prin funcţiile
sale, prevăzute chiar în legea de organizare nr. 41/1994, ar trebui să aibă un rol
important în ceea ce priveşte informarea şi educarea populaţiei generale în ceea ce
priveşte consumul de droguri. În locul unei asemenea reacţii, TVR a scos din grila de
programe a postului TVR 1, la 1 ianuarie 2006, singura emisiune specializată, „Alege
viaţa”, realizată de Agenţia Naţională Antidrog.
Fără a-şi abandona propriile strategii de marketing şi propriile sale politici editoriale,
ar fi bine ca mass-media româneşti să poată ţine cont de următoarele:
13
-Specializarea jurnalistică în domeniul drogurilor, prin participarea la cursurile şi
seminariile organizate de Agenţia Naţională Antidrog, de ONG-uri sau de alte
structuri europene sau internaţionale
-Introducerea în paginile publicaţiilor a unor rubrici, ediţii, materiale despre
aspecte care privesc:
14