Disertatie Final 15.03.2021

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MARKETING
Utilizarea tehnologiilor de tip database în cercetările de

marketing
-Lucrare de disertatie-
București,
2021
1
Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Tehnologiile de tip database și cercetarea de marketing

1.1. Cercetarea de marketing - concept și implementare
1.2. Tehnologiile de tip database - instrumente de colaborare, instrumente de comunicare, big data
1.3. Cercetarea cantitativă de marketing - conținut și realizare
Capitolul 2. Managementul relațiilor cu clienții în cadrul organizației Dove
2.1. Organizația Dove - scurt istoric, domeniu de activitate, misiune, valori și obiective
2.2. Dimensiuni și caracteristici ale pieței organizației Dove
2.3. Analiza portofoliului de clienți al organizației Dove
Capitolul 3. Cercetarea calitativă a organizatiei Dove
3.1. Metodologia de proiectare a cercetării
3.2. Principalele rezultate ale cercetării
3.3. Concluziile cercetării
Concluzii - impactul utilizării tehnologiilor de tip database asupra proiectării și realizării cercetării
2
Introducere
Pe Internet, marketing-ul este numit on-line şi se diferenţiază de cel tradiţional pentru că nu ţine
seama de spaţiu şi timp, este mult mai interactiv şi orientat spre dialog, puternic relaţional cu faptele,
proiectarea oricărei strategii de marketing fiind centrată permanent şi în mod direct asupra clienţilor
individualizaţi, la nivelul pieţei globale. Pentru implementarea unei strategii de marketing on-line,
trebuie ţinut cont de caracteristicile fundamentale care îl diferenţiază de cel tradiţional. În marketing-ul
on-line rolul cheie este deţinut de client, nu de către întreprinderea producătoare. Într-un timp relativ
scurt clientul poate accesa site-ul unei întreprinderi pentru a se informa în legătură cu produsele pe
care aceasta le oferă, şi. la fel de repede, acelaşi client poate vizita site-ul uneia sau al mai multor
întreprinderi concurente. O strategie de marketing on-line bine pusă la punct este absolut necesară, în
vederea determinării acelui client să petreacă cât mai mult timp pe site-ul întreprinderii şi să fie
convins de produsele oferite de aceasta, iar atunci când va accesa site-urile concurente (fapt inevitabil,
din curiozitate sau pură dorinţă de informare), să fie determinat să se reîntoarcă la produsele oferite de
întreprinderea iniţială şi, mai mult decât atât, să ia decizia de cumpărare. În acelaşi timp, datorită
amplorii pe care a căpătat-o Internetul, activităţile comerciale din mediul on-line sunt supuse unui
fenomen de globalizare, astfel încât clientul ar putea găsi un produs concurent mai bun la distanţă
foarte mare şi l-ar putea achiziţiona fără a întâmpina dificultăţi. Aceasta este o confirmare a faptului că
mediul on-line este un loc cu o concurenţă acerbă
Pentru marketeri, una dintre clasificarile frecvent utilizate este cea a dimensiunilor conform
careia avem piata efectiva si piata potentiala. Astfel, expresia dimensiunii pietei unei companii (fie ca
ne referim la ansamblul pietei proprii, fie ca ne referim la piata unuia dintre produsele sale), estimata la
un anumit moment poarta denumirea de piata efectiva, în timp ce dimensiunea dezirabila sau posibil de
atins, viitoare a pietei poarta numele de piata potentiala.
Notiunile de cumparator si consumator sunt , cel mai adesea distincte, în special în cazul
achizitiilor efectuate la nivel de întreprindere unde cumparatorul unui bun este, în majoritatea
cazurilor, diferit de utilizatorul direct al acelui bun.
Se poate vorbi despre o oarecare suprapunere a celor doua notiuni în cazul achizitiilor de bunuri
de consum curent, dar situatia difera în cazul bunurilor de folosinta îndelungata.
De aceea se impune în scopul clarificarii conceptelor enumerate anterior definirea unor termeni
de utilizare curenta, si anume consumator, nonconsumator absolut si nonconsumator relativ.
3
Lucrarea de fata se va referi in continuare la studierea analiza tehnologiilor de tip database în

cadrul studierii pieței produsului Dove. Relaţiile întreprinderii cu mediul său extern sunt relaţii de
piaţă.Acesta înseamnă că, activităţile de marketing ale oricărei unitaţi economice sunt insolubil legate
de mecanismul de funcţionare a pieţei. Ea ocupa un loc esenţial în sistemul unei economii moderne,
determinînd, întro proporţie însemnată, deciziile şi comportamentul agenţilor economici.
Înţelegerea şi definirea pieţei în viziunea de marketing pot fi realizate numai pornindu-se de la
conţinutul dat acestei noţiuni in teoria economică generală. Un astfel de demers este necesar deoarece
piaţa este suportul teoretic al gândirii de marketing, iar mecanismul ei, terenul strategic şi operaţional
al merketingului. Apariţia marketingului, pe terenul stadiului atins de economia de piaţă în secolul
nostrum, e evidenţiat necesitatea unor reconsiderări in abordarea factorilor pieţei şi in înţelegerea
acestui concept.
4
Capitolul I - Tehnologii de tip database și cercetarea de marketing
1.1 Cercetarea de marketing – concept și implementare

Cercetarea de marketing se defineşte ca fiind ansamblul mijloacelor care permit colectarea,
analiza, prezentarea şi cuantificarea informaţiilor utile demersului de marketing.
Altă definiţie a cercetării de marketing a fost enunţată de Philip Kotler care afirma că:
”cercetarea de marketing constă în proiectarea, culegerea, filtrarea, prelucrarea, analiza şi interpretarea
de informaţi care descriu o situaţie cu care se confruntă firma”.1
Cercetarea de marketing este o activitate rezervată specialiştilor, nu se efectuează la întâmplare
şi cuprinde toate domeniile marketingului.
Activitatea de cercetare de marketing este factorul care leagă consumatorul şi producătorul
prin informaţiile utilizate.
Activitatea de cercetare de marketing diferă de la un tip de economie la altul, organizându-se
şi finalizându-se în mod diferit în funcţie de domeniul aplicat. Deşi, activitatea de cercetare de
marketing prezintă particularităţi în funcţie de aceste domenii rolul acestei activităţi implică forma
unor funcţii comune şi esenţiale.2
Complexitatea proceselor şi fenomenelor vizate de cercetarea de marketing vizează
numeroase şi variate modalităţi de studiere a acestora,drept urmare au apărut şi au fost dezvoltate
numeroase variante de cercetări ce pot fi încadrate în anumite criterii specifice care formează tipologia
cercetări de marketing.
Criteriile în funcţie de care putem grupa cercetările de marketing sunt:
1. În funcţie de obiectul cercetări putem avea:
- cercetări exploratorii;
- cercetări instrumentale ;
- cercetări descriptive;
- cercetări explicative;
1
Kotler Ph. , Armstrong G. , Saunders J. , Wong V. , Principiile marketingului, Ediţia Europeană,
Editura Teora, Bucureşti 1998
2
Prutianu S., Anastasiei B. , Jijie T. Cercetarea de marketing. Studiul pieţei pur şi simplu, 2005
5
- cercetări predictive.

Cercetările exploratorii acestea urmăresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat,
definirea variabilelor şi ipotezelor care stau la baza unor cercetări ulterioare.
2. În funcţie de locul desfăşurări întâlnim:
- cercetarea de birou;
- cercetarea de teren.
Cercetarea de birou aceasta se realizează în interiorul unei firme şi are ca surse de informare
statistici, rapoarte, publicitate de specialitate care pot fi uşor obţinute şi studiate în birou.
Cercetarea de birou presupune deplasarea cercetărilor spre furnizorul de informaţii. Etapa de
început a oricărei cercetări de teren este constituită de cercetarea de birou.

3. În funcţie de frecvenţa desfăşurări cercetări de marketing:
- cercetări permanente;
- cercetări periodice;
- cercetări ocazionale.
Cercetări permanente, acestea se desfăşoară fără întreruperi. Cercetări periodice, acestea se
desfăşoară la anumite intervale de timp. Cercetări ocazionale, acestea se desfăşoară mai rar şi nu se
repetă.
4 . În funcţie de tipul informaţiilor generate întâlnim:

- cercetări calitative;
- cercetări cantitative.
Cercetările calitative se mai numesc şi cercetări primare şi sunt utilizate în scopul exploatării şi
diagnosticării oferind informaţii necesare constituiri unui chestionar structurat. Rolul acestei cercetări
este de a pătrunde în interiorul unui proces şi de a oferi într-o măsură mai redusă concluziile cu privire
la acest proces.3
Cercetările cantitative pot fi complete (informaţiile se obţin de la toate componentele unei
unităţi cercetate) şi selective (informaţiile se obţin de la unele compartimente ale unităţi supuse
cercetări).
3
Kotler Philip (2002-05-01) Hardcover Marketing Management – January 1, 1600
6
1.2 Tehnologii de tip database – Instrumente de colaborare, instrumente de comunicare,

big data
Modul în care datele sunt retransformate în informaţii şi apoi în cunoştinţe este de fapt un
proces de valorificare a datelor care se realizează prin sintetizarea şi analiza lor şi, în final, prin
interpretare. Procesul de sintetizare a datelor presupune centralizarea lor, având în vedere diverse
criterii şi este utilizat în crearea situaţiilor de sinteză necesare informării managerilor ca suport
pentru luarea deciziilor. Soluţiile oferite de informatică pentru procesul de sintetizare a datelor
sunt: programe specifice şi dedicate; interogări care dau posibilitatea grupării datelor după criterii
stabilite şi oferă funcţii pentru domeniile astfel create; funcţiile de total şi subtotal oferite de
generatoarele de rapoarte care permit indicarea ierarhiilor criteriilor de grupare. În ultimul timp,
problema centralizării datelor a rămas aceeaşi, însă volumul de date de explorat este imens, ceea ce
duce la faptul ca metodele clasice să devină ineficiente.
De aceea câştigă tot mai mult teren tehnologii moderne ca Data Warehousing (depozitarea
datelor) şi OLAP (On-Line Analytical Processing) pe măsură ce suporturile soft devin suport de
date pentru sistemele tranzacţionale. Depozitele de date (Data Warehouse) ajută la: 4
- îmbunătăţirea valorii performanţelor organizaţiei economice cu management centrat pe client,
printr-o mai bună înţelegere a nevoilor clientului;
- analiza percepţiilor clienţilor asupra valorii produselor şi serviciilor care sunt oferite sau care ar
putea fi oferite în viitor;
- integrarea marketingului cu tehnologiile informaţiei şi ale comunicaţiilor (IT&C), cu sursele de
date operaţionale, obţinându-se depozitul de date de tip întreprindere, EDW (Enterprise Data
Warehouse);
- contribuie la creşterea valorii strategice a organizaţiei economice. Într-un cadru mai larg, se
aplică noul concept de cercetare (inteligentă) a afacerilor, BI (Business Intellgence) ce devine o
componentă critică a ansamblului de operaţiuni zilnice ale organizaţiei economice, astfel încât se
dezvoltă depozite de date în timp real ce asigură utlizatorilor finali actualizări rapide şi emiterea
unor semnale de alarmă (alerte) generate din cadrul sistemelor tranzacţionale (TPS).
4
Thomsen E., OLAP Solutions: Building Multidimensional Information Systems
7
Depozitele de date în timp real, RTDW (Real-Time Data Warehouse), şi BI sprijină

îndeplinirea planului de afaceri al organizaţiei economice. Aplicaţiile RTDW ale organizaţiei
economice cuprind:
- managementul şi contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor;
- managementul relaţiilor cu clienţii, CRM (Customer Relationship Management);
- operaţiuni şi bilanţuri la nivel de echipă;
- managementul securităţii informatice;
- managementul activităţilor specifice îndeplinirii obiectivelor organizaţiei economice.
Pentru administrarea eficientă a afacerilor sunt necesare RTDW, SIAD (DSS) şi
instrumente BI. OLAP reprezintă o categorie de tehnologie software care permite analiştilor,
managerilor şi persoanelor de execuţie din organizaţia economică să beneficieze de un acces rapid,
consistent şi interactiv la depozitul de date; acest lucru se obţine printr-o varietate de vizualizări
posibile ale informaţiilor ce au fost transformate din datele operaţionale şi reflectă
dimensionalitatea reală a organizaţiei din punctul de vedere al utilizatorului. Ca urmare, prin
tehnologiile de centralizare se transformă datele în informaţii de sinteză şi se asigură analiza lor.
Analiza datelor presupune a găsi relaţii între datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelaţii
structurale, cauzale sau funcţionale.
Funcţionalitatea OLAP este caracterizată de o analiză dinamică multidimensională
dinamică a datelor consolidate ale organizaţiei economice ce sprijină activităţile analitice şi de
căutare şi regăsire a informaţiilor (prin navigare sau browsing) desfăşurate de utlizatorul final:
• calcule şi modele aplicate dimensiunilor transversale prin intermediul ierarhiilor sau membrilor;
• analize asupra tendinţelor din perioade de timp secvenţiale;
• submulţimi obţinute prin secţionare (slicing) pentru vizualizările prezentate pe ecranul
monitorului calculatorului;
• efectuarea unor operaţiuni de drill-down pentru adâncirea nivelurilor de consolidare a datelor;
• efectuarea operaţiunii de rotaţie (rotation) pentru obţinerea unor noi comparaţii dimensionale în
zona de vizualizare a datelor.
O formă simplă de analiză a datelor este compararea datelor cu date similare, comparare
care se face păstrând toate criteriile identice, doar unul singur având valori diferite. Comparare se
face între seturi de date comparabile, iar tehnologiile de comparaţie sunt dotate cu tehnici de
observare pentru semnalizarea tiparelor, corelaţiilor, asocierilor prin similitudini sau sesizează
abateri, excepţii. Informatica a venit în întâmpinarea acestor cerinţe cu tehnicile de prezentare
8
grafică care transformă informaţia cantitativă în informaţie calitativă. Au apărut şi tehnici de

observare analitică a datelor care au la bază teorii matematice prin care datele reale sunt comparate
cu date teoretice produse de un model ipotetic.
Dezvoltarea tehnicilor de observare a dus la apariţia tehnicilor de observare automată bazate
pe data-driven. Rezultatul unor astfel de tehnici se regăsesc într-un model cu caracter general.
Tehnicile de observare analitică a datelor se regăsesc într-o tehnologie modernă denumită Data
Mining (în traducere liberă “Mineritul datelor”). Rezultatul procesului de observare analitică este
obţinerea unor tipare, corelaţii şi uneori modele din care se pot deduce tendinţe sau se poate
previziona cu o anumită probabilitate cum vor arăta datele pe o perioadă ulterioară. Modelul
permite interpretarea datelor, ce reprezintă un proces cognitiv cu o apreciere generală a situaţiei, şi
identifică probleme, oportunităţi sau potenţiale cauze de eşec.
De remarcat este faptul că interpretarea datelor duce la apariţia de cunoştinţe noi care se vor
cumula la cele deja existente. Instrumentele soft clasice pentru asistarea deciziei au avut ca
principal scop asigurarea tehnicilor de analiză, optimizare şi simulare precum şi reprezentarea
grafică a rezultatelor. Dintre aceste instrumente se amintesc procesoarele de tabele Lotus şi Excel
orientate pe volume mici de date, cele referitoare la sistemele de gestiune a bazelor de date Access,
Visual Foxpro, capabile să lucreze cu volume mari de date cu structură uniformă. Principalul
dezavantaj al acestor instrumente clasice este că operează numai asupra acelor date care au o
structură prestabilită şi provin dintr-o sursă unică. Noile sisteme de asistare a deciziei folosesc
tehnici speciale de comasare a datelor stocate în structuri neuniforme, pentru a utiliza informaţii
implicite care nu sunt specificate în datele existente. Suporturile software de asistare a deciziei
oferă utilizatorilor o serie de facilităţi cum ar fi: interogarea în limbaj natural, accesul la modele
conceptuale, sisteme de gestiune OLAP şi servicii de integrare cu alte suporturi soft.
Factori care permit utilizarea bazelor de date
Factorii care au determinat dezvoltarea sistemelor informatice pentru inteligenta afacerilor sunt:
 utilizarea depozitelor de date specific proiectate pentru a sustine procesul decizional dintr-o
organizatie si optimizate pentru interogari on-line rapide si pentru agregari complexe; ß
utilizarea Internetului ce permite unui numar mare de utilizatori sa acceseze aplic atiile BI;
 cresterea substantiala a competitiei între organizatii; pentru a face fata acestei competitii
acerbe, managerii trebuie sa ia decizii strategice corecte, bazate pe informatii reale, informatia
9
devenind astfel un factor de productie esential, iar utilizarea aplicatiilor BI o necesitate. La ora
actuala exista o gama variata de produse software pentru a dezvolta solutii BI.
 Instrumentele de raportare. Cele mai multe organizatii utilizeaza instrumente de raportare nu
foarte complexe, pentru a accesa datele stocate în depozitele de date. Aplicatiile BI construite
cu astfel de instrumente:
i) furnizeaza rapoarte statice sau parametrizate de stinate unui numar mare de utilizatori din
organizatie;
ii) ofera putine facilitati analitice;
iii) utilizeaza de regula baze de da te relationale (depozite de date/centre de date) si limbajul SQL.
 Instrumentele de analiza si interogare adhoc. Aplicatiile BI construite cu astfel de instrumente:
i) permit un nivel ridicat de interactiune cu utilizatorul (tehnici de navigare si selectie a datelor);
ii) utilizeaza de regula baze de date relationale si limbajul SQL;
iii) ofera unele facilitati analitice;
iv) utilizeaza adesea modelul de date multidimensional (schema stea sau fulg de zapada);
v) permit interogari „unidimensionale” cum ar fi „Care sunt primii 10 clienti?” .
 Instrumentele OLAP (de analiza multid imensionala). Asa cum indica cuvintele folosite pentru
a construi acronimul (on-line, analytic, processing) rolul instrumentelor OLAP într-o
organizatie este de a oferi un acces interactiv si usor la resursele analitice necesare procesului
decizional si de conducere.
Instrumentele OLAP utilizeaza tehnici analitice simple (analiza multidimensionala a datelor) pentru
a analiza seturi mari de date. Majoritatea specialistilor sunt de ac ord ca depozitele de date împreuna cu
instrumentele OLAP ofera posibilitatea de a transforma cantitatile uriase de date din firme, în
informatii utile procesului decizional. De asemenea, folosirea tehnicilor analitice oferite de
instrumentele OLAP împreuna cu depozitele de date si facilitatile oferite de Web, permit un acces mai
usor si mai rapid la informatiile necesare procesului decizional modern. Cele mai multe aplicatii BI
construite cu instrumente OLAP (de exemplu, pentru analiza costurilor, analiza profitului, analiza
vânzarilor, analize de marketing etc .) utilizeaza baze de date multidimensionale care permit cereri
multidimensionale complexe (de exemplu „Care a fost procentul de crestere a volumului vânzarilor
anul acesta fata de anul trecut, pentru fiecare din primele 10 produse vândute?”). Utilizarea acestor
baze de date este costisitoare si sunt destinate de regula managerilor si analistilor (deci unui numar
restrâns de utilizatori).
10
1.3 Cercetarea cantitativă de marketing – conținut și realizare
Cercetarea cantitativa este axata pe masuratori si cifre, iar cercetarea calitativa este preocupata
de intelegere si de cuvinte. Cercetarea cantitativa este utilizata pentru a cuantifica problema. Scopul ei
principal este acela de a genera date numerice sau date care pot fi transformate in statistici. Utilizeaza
date masurabile pentru a formula adevaruri si a descoperi tipare in cercetare. Metodele cantitative de
colectare a datelor includ diferite forme de sondaje (online, pe hartie, mobile, la chioscuri, etc.),
interviuri fata in fata, interviuri telefonice, studii longitudinale, interceptori de website-uri, sondaje
online si observatii sistematice.
Pe de alta parte, cercetarea calitativa este utilizata pentru a intelege motivele, opiniile si
motivatiile de baza. Ea ofera informatii despre problema sau ajuta la dezvoltarea de idei sau ipoteze
pentru potentiale cercetari cantitative. Metodele calitative de colectare a datelor includ focus-grupuri
(discutii de grup), interviuri individuale si participare/observare.
Metodele de cercetare calitativa sunt concepute in asa fel incat ajuta la dezvaluirea
comportamentului si perceptiei publicului-tinta, cu privire la un anumit subiect. Cele mai frecvent
utilizate metode de cercetare calitativa sunt interviurile 1 la 1, focus-grupurile, cercetarea etnografica,
cercetarea studiilor de caz, pastrarea documentatiei si observatia calitativa.
1. Interviuri individuale
Efectuarea interviurilor individuale este una dintre cele mai comune metode de cercetare
calitativa. Unul dintre avantajele acestei metode este ca ofera o oportunitate excelenta de a aduna date
precise despre ceea ce cred oamenii si despre motivatiile lor. A petrece timp discutand cu clientii ii ajuta
pe marketeri sa inteleaga cine sunt clientii lor, dar ajuta si la relatiile cu clientii: acestora le place sa fie
bagti in seama de un brand. Acest lucru consolideaza relatia dintre un brand si clientii sai si deschide
calea pentru testimonialele clientelare.
Aceste interviuri pot fi realizate fata in fata sau la telefon si, de obicei, dureaza intre o jumatate
de ora si 2 ore sau mai mult. Atunci cand un interviu 1 la 1 este realizat fata in fata, ii ofera
angajatullui din echipa de marketing si sansa de a citi limbajul corporal al respondentului si a-l potrivi
cu raspunsurile.
2. Focus-grupuri
11
Focus-grupurile sunt o alta metoda de cercetare calitativa frecvent utilizata. Dimensiunea ideala
a unui focus-grup este, de obicei, intre 5 si 8 participanti. Daca subiectul este o preocupare minora
pentru participanti si daca au putina experientain legatura cu subiectul, atunci un grup de 10 persoane
ar putea fi mai productiv. Dar, pe masura ce subiectul devine mai important, daca oamenii au mai
multa expertiza in acea privinta sau daca este probabil sa aiba sentimente puternice cu privire la acel
subiect, atunci dimensiunea grupului ar trebui sa fie limitata la 5 sau 6 persoane.
Principalul obiectiv al unui focus-grup este de a gasi raspunsuri la intrebarile „de ce”, „ce” si „cum”.
Un avantaj pe care il au focus-grupurile este ca marketerul nu trebuie sa interactioneze neaparat cu
grupul. Focus-grupurile pot fi trimise clientilor sub forma de sondaje online, pe diverse dispozitive.
Focus-grupurile sunt o optiune scumpa, in comparatie cu celelalte metode de cercetare calitativa, de
aceea sunt utilizate, de obicei, pentru a explica procesele complexe. Focus-grupurile sunt utile in
special in cercetarea de piata a noilor produse si testarea de noi concepte.
3. Cercetare etnografica
Cercetarea etnografica este cea mai aprofundata metoda observationala, care studiaza indivizii
in mediul lor natural. Aceasta metoda urmareste sa inteleaga culturile, provocarile, motivatiile si
conjuncturile care apar. Cercetarea etnografica impune ca marketerul sa se adapteze mediilor
publicului-tinta (o organizatie diferita, un oras diferit sau chiar o locatie indepartata), motiv pentru care
constrangerile geografice pot fi o problema in timp ce colecteaza date.
Acest tip de cercetare poate dura de la cateva zile, la cativa ani. Este dificila, consuma timp si
depinde exclusiv de expertiza marketerului, pentru a putea analiza, observa si deduce datele.
4. Studii de caz
Metoda studiului de caz a devenit o metoda de cercetare calitativa valoroasa. Acest tip de
cercetare este, de obicei, utilizat in educatie sau stiinte sociale. Studiul de caz poate parea dificil de
facut, dar este – de fapt – unul dintre cele mai simple moduri de efectuare a cercetarii, deoarece
implica o implicare profunda si o intelegere completa a metodelor de colectare si deducere a datelor.
5. Pastrarea documentatiei
Pastrarea documentatiei este similara mersului la biblioteca: treci pin carti sau orice alt
materiale de referinta, pentru a colecta date relevante. Aceasta metoda foloseste documente fiabile deja
existente si surse similare de informatii, ca sursa de date.
6. Observarea calitativa
Observarea calitativa este o metoda care foloseste metodologii subiective, pentru a aduna
informatii sau date sistematice. Aceasta metoda trateaza cele 5 organe senzoriale majore si
12
functionarea lor: vazul, mirosul, atingerea, gustul si auzul. Observarea calitativa nu implica masuratori
sau numere, ci caracteristici.
Metode şi tehnici de culegere a informaţiilor în cadrul cercetărilor de marketing

Informaţiile de marketing pot fi clasificate după următoarele criterii:
1. După natura şi conţinutul lor:
a) informaţii cantitative – se referă la observarea comportamentului general al consumatorului.
b) informaţii calitative – se referă la comportamentul individual, iar aceste informaţii se obţin de regulă
prin răspunsuri la întrebări de tip „de ce” şi aceste răspunsuri au un caracter subiectiv.
2. După localizarea lor:
a) informaţii interne – acele informaţii care provin din interiorul firmei.
b) informaţii externe – acele informaţii care sunt obţinute din surse din afara firmei.
3. După importanţa mediului de obţinere:
a) informaţii primare – acele informaţii care se obţin în urma realizări unei cercetări.
b) informaţii secundare – acele informaţii care se bazează pe o serie de date stabilite anterior.
4. După tipul lor:
a) informaţii care servesc pentru cercetarea unor relaţii cauzale între variabilele cercetate.
b) informaţii cu ajutorul cărora se stabilesc relaţii de asociere între diferite variabile cercetate.
5. După modul de culegere a informaţiilor avem:
a) informaţii obţinute în secţiune transversală – sunt acele care se obţin o singură dată.
b) informaţii obţinute în secţiune longitudinală – aceeaşi informaţie este obţinută în mod repetat şi în
momente diferite fie de la acelaşi individ fie de la subiecţi diferiţi.
6. După punctul de vedere al formei lor iniţiale:
a) informaţii scrise
b) informaţii orale
Profilul consumatorilor prezenți pe piață

Consumatorul personal - cumpără bunuri şi servicii pentru uzul său propriu, pentru folosinţă în
gospodărie, pentru un anumit membru al gospodăriei, sau un cadou pentru un prieten.
În literatura de specialitate se întâlneşte sub denumirea de „consumator final”. Consumatorul
organizaţional cuprinde atât firme cu profit cât şi organizaţii non-profit, agenţii guvernamentale şi
13
instituţii care cumpără produse, echipament şi servicii pentru administrarea şi funcţionarea în direcţia
scopului specific. De regulă, ne referim prin termenul de „comportamentul consumatorului” la
comportamentul primei categorii, şi anume a consumatorului personal sau individual.
1) Consumatorul este suveran

În virtutea acestui principiu, consumatorul nu este un „pion negânditor” care să fie manipulat
pentru a cumpăra orice va oferi comerciantul convingător. De regulă, comportamentul consumatorului
este hotărât şi este orientat spre un scop. Produsele sau serviciile sunt acceptate sau respinse pe baza
extinderii la care ele sunt percepute ca fiind relevante pentru nevoile şi stilul de viaţă propriu. Altfel
spus, este posibil ca individul să ignore şi să zădărnicească toate eforturile de promovare făcute de
marketing.
2) Comportamentul şi motivaţia consumatorului pot fi înţelese prin cercetare
Comportamentul consumatorului este un proces în care cumpărarea este numai o etapă.
Asupra acestui proces există multe influenţe ale diverşilor factori endogeni şi exogeni, a căror acţiune
poate fi înţeleasă prin cercetare. Desigur, niciodată în urma unei cercetări nu se va putea face o
predicţie perfectă a comportamentului consumatorului, dar o proiectare corectă şi eforturile de
cercetare bine orientate pot dezvălui, în mod semnificativ, greşeli de marketing şi pot orienta această
activitate pentru viitor.
3) Consumatorul poate fi influenţat
Suveranitatea consumatorului prezintă o formidabilă provocare, dar publicitatea bine făcută a
unui produs poate afecta atât motivaţia cât şi comportamentul, dacă produsul sau serviciul oferit este
capabil să satisfacă nevoile consumatorului. Un succes al vânzărilor există numai atunci când cererea
există deja, dar ea este latentă şi aşteaptă activarea, pe care programele de marketing o pot face.
Influenţarea consumatorului este social legitimă. Din moment ce nevoile consumatorului sunt reale şi
există un beneficiu de necontestat din produsele sau serviciile ce oferă utilitate veritabilă,
consumatorul beneficiază ca urmare a faptului că este influenţat să le consume, în timp ce sistemul
economic care le oferă este energizat prin vânzarea produselor.
Comportamentul consumatorului este rezultanta a două grupe de variabile (stimuli sau factori):
· de natură endogenă: cuprinde caracteristicile personale ale individului şi câmpul personalităţii
sale, reprezentările sale privitoare la bunurile şi serviciile menite să-i satisfacă trebuinţele,
procesele de percepţie, învăţare şi gândire ce au loc la nivel mental;
14
· de natură exogenă: cuprinde ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăieşte şi

acţionează:
1. factori socio-demografici
2. veniturile
3. preţul mărfurilor şi tarifelor, serviciilor
4. influenţa grupurilor sociale
5. influenţa relaţiilor interpersonale
6. influenţa mijloacelor de comunicare în masă
7. influenţa liderilor de opinie asupra consumatorilor
Percepţia consumatorului nu este nicidecum, aşa cum ne-am aştepta o simplă captare, obiectivă
a stimulilor din mediul său. Dimpotrivă există doi factori care împreună generează o anumită
percepţie: caracteristicile consumatorului şi caracteristicile stimulului. 5
Contextul în care stimulii se manifestă are şi el un efect de influenţare asupra manierei în care
aceştia sunt percepuţi. Preferinţa consumatorilor fată de produse este influenţată şi de contextul
(imaginea ) pe care îl evocă numele de marcă.
Capitolul II – Managementul relațiilor cu clienții în cadrul companiei Dove

5
Rodica Boier, Comportamentul consumatorului, Editura Gheorghe Zâne, Iaşi, 2001.
15
2.1 Descrierea companiei. Scurt istoric, domeniu de activitate, misiune, valori și obiective
Nascuta în 1957 în Statele Unite, Dove este o marca a brandului Unilever ce s-a impus imediat pe
piata multumita sapunului Dove Beauty Bar Acesta era diferit de alte sapunuri prin faptul ca se
foloseau ingredientele slabe, obisnuite ale sapunului si ¼ crema hidratanta Săpunul-crema Dove
promitea femeilor că nu le va usca pielea, aşa cum fac săpunurile obişnuite
Femeile l-au încercat şi au văzut că Dove este o marcă onestă, care face exact ceea ce promite. Aşa
a început relaţia de încredere profundă dintre marca Dove şi consumatoarele sale. Ulterior Dove s-a
lansat şi pe alte pieţe, iar de la mijlocul anilor ’90 s-a extins şi în alte categorii de produse, lansând
gelul de duş hidratant. Acum Dove este prezent în peste 80 de tări, iar portofoliul sau cuprinde produse
de igiena personală (săpun-cremă, geluri de duş), de îngrijire a pielii (creme, loţiuni, geluri) şi a părului
(şampoane şi tratamente pentru păr), deodorante.
Cu trecerea timpului Dove a crescut de la statutul de distribuitor al sapunurilor în unul dintre cele
mai mari branduri globale Unilever. Este brandul nr.1 în lumea întreaga în materie de produse pentru
igiena personala.
Pe piata romaneasca, Dove s-a lansat in 1997, cu produsul care este, si astazi, "inima marcii":
sapunul-crema care curata si hidrateaza in acelasi timp, mentinand pH-ul si bariera naturala a pielii
impotriva deshidratarii, si a fost pozitionat ca un produs premium.
Dove este cel mai important brand din portofoliul Unilever South Central Europe, care se bucura
de un real succes fiind puternic sustinut de activitati de promovare.Unilever coordoneaza de la
Bucuresti regiunea Europei Centrale si de Sud, formata din Romania, Bulgaria, Serbia, Muntenegru,
Albania, Macedonia, Bosnia-Hertegovina si Republica Moldova.
La aparitia pe piata, acum 50 de ani, era un sapun care oferea o formula revolutionara de o 1/4
crema hidratanta. In timp a devenit un simbol al frumusetii femeii americane. Astazi, Dove continua sa
fie cel mai bine vandut sapun, iar in paralel, brandul Dove se mentine in topul celor mai iubite marci.
Cele mai recente campanii isi propun sa redefineasca perceptia asupra frumusetii si sa contribuie la
cresterea increderii femeilor in ele insele.
 Campania ” FRUMUSETE FARA ARTIFICII”
16
Intr-o aglomerare de reclame lipsite de originalitate in segmentul produselor de infrumusetare,

campania Dove “ Frumusete fara artificii “a schimba regulile. Pana acum sablonul de promovare era
astfel incat frumusetea sa se potriveasca pe o coperta «glossy» si sa se reflecte doar in imaginea unor
celebritati sau modele profesioniste. Pana acum , sablonul stabilea standarde presupus aspirationale,
dar nerealiste si promova un ideal de frumusete fizica in care majoritatea consumatoarelor nu se
regaseau. La fel cum in viata o femeie perfecta poate sa nu iti spuna nimic si in comunicare,
campaniile construite pe promisiunea unei frumuseti perfecte isi pierd din mesaj.
Campania Dove aduce un ton proaspat si deschide discutia despre o frumusete care nu se supune
unor stereotipuri, ci promoveaza «imperfectiunile» firesti, de zi cu zi, ale fiecareia dintre noi.
Intr-o lume in care ideea despre frumusetea feminina este dominata de imaginile - stereotip care
impun niste modele perfecte si ireale, Dove le reda femeilor increderea in propria frumusete.
Mesajul campaniei
Acesta doreste sa transmita femeilor sa se îngrijeasca si sa se rasfete, sa se simta bine cu ele
însele si astfel sa-si descopere frumusetea.Dove a inceput sa le transmite clientilor ca „femeile
adevarate au forme rotunjite“.Dove le face pe femei sa se simta frumoase, fiindca le indeamna sa se
ingrijeasca si are o abordare noua asupra frumusetii feminine. Dove ofera femeii incredere in propria ei
frumusete si in ceea ce o face unica si adevarata. Un sentiment subtil, intim si, tocmai de aceea, cu atat
mai important si mai plin de semnificatii pentru o femeie.De aceea este Dove atat de aproape de
sufletul unei femei
.„Campania Frumusete fara artificii “, , indeamna femeile sa isi iubeasca corpul asa cum este, in
timp ce promoveaza subtil noi linii de lotiuni anticelulitice si autobronzante.Dove crede ca frumusetea
unei femei trebuie apreciata in intregime, fiindca este data nu doar de felul in care arata ea, ci si de
frumusetea ei interioara, care vine din taria de caracter reflectata in ochii unei femei, din puterea si
vitalitatea personalitatii ei. Dove crede ca fiecare femeie este frumoasa cand se ingrijeste si are
incredere in ea. De altfel, in campaniile sale de comunicare, Dove a prezentat intotdeauna femei
obisnuite, nu fotomodele.
Portofoliul Unilever in Romania cuprinde:
- produse alimentare: supe, sosuri si condimente sub brandul Knorr, margarinele Rama si Delma;
- produse de ingrijire personala: deodorantele Rexona, Axe, gama de produse Dove, sampoanele
Sunsilk si Timotei;
17
- produse de ingrijirea locuintei: detergentii pentru rufe Dero si Omo, balsamul de rufe Coccolino,
produsele Cif si Domestos.
Una din gamele din portofoliul Unilever care se bucura de un real succes este cea a produselor
cosmetice Dove de ingrijire a pielii si parului.
Prin filosofia sa, si prin produsele cu un beneficiu real pentru frumusete - hidratarea intensa - pe
care le promoveaza mereu, Dove le reda femeilor increderea in propria frumusete.
Gama Dove se confrunta cu o concurenta acerba pe piata produselor cosmetice de ingrijire a
pielii si a parului. Principalii concurenti sunt: gama de produse NIVEA, produsele firmei AVON,
ORIFLAME, PROCTER & GAMBLE. Fiecare dintre acestia aplica o strategie propie si acopera in
mai mica sau in mai mare parte piata, fapt ce reprezinta o amenintare pentru dezvoltarea viitoare a
gamei.
2.2 Dimensiuni și caracteristici ale pieței
Dove este prezent pe piaţa din întreaga lume în peste 80 de ţări. Acesta este un brand foarte
puternic, numărându-se printre primele firme de profil din ţările respective şi de aceea este mai puţin
vulnerabil la schimbări. Există de mai mult timp pe piaţă şi a reuşit să-şi formeze bine publicul ţintă,
fiind orientat către consumator.
Mediul economic influenţează creşterea sau scăderea puterii de cumpărare a populaţiei datorită
nivelului salariului minim şi mediu pe economie şi prin influenţa pe care o are elasticitatea cererii în
raport cu preţul produsului. Targetul Dove este alcătuit în mare parte din persoane cu venituri medii
sau mari şi de aceea sensibilitatea acestora la schimbările de preţ este foarte mică.
a) Evoluţie
Numărul persoanelor care folosesc gel de duş în favoarea vechiului săpun creşte în fiecare zi
datorită proprietăţilor mai blânde şi mult mai hidratante a ingredientelor pentru pielea sensibilă.
Femeile au inceput să se îngrijească şi să se preocupe din ce în ce mai mult de sănătatea şi frumuseţea
lor. Acestea doresc o piele moale, catifelată şi mătăsoasă toată ziua şi cu ajutorul gelului care creează o
spumă bogată ce pătrunde prin piele pot reuşi acest lucru. Astfel îşi intensifică experienţa când fac duş,
produsul fiind creat pentru a ajuta această experienţă să fie cât mai plăcută, satisfăcătoare şi relaxantă.
18
b) Perspective de dezvoltare
În următorii ani vor apărea pe piaţă cât mai multe tipuri de gel de duş, plecându-se de la
modelul gelului Firming de la Nivea ce are un dispozitiv ataşat. Vor exista din ce in ce mai multe
branduri dispuse să satisfacă cerinţele femeilor, mai ales a celor care au anumite probleme de sănătate
cum ar fi boli de piele sau alergii şi vor trebui să se axeze pe spiritul inovator şi creator al angajaţilor.
Pe piaţă există deja o multitudine de arome, respectiv ingrediente naturale ce vor trebui înlocuite
pentru a ajuta consumatorii să-şi mentină mult mai bine sănătatea, frumuseţea şi tinereţea pielii.
c) Structura
Piaţa este formată din nonconsumatorii absoluţi, cum ar fi bărbaţii sau copii; din
nonconsumatorii relativi, reprezentaţi de cei care încă folosesc săpunul, din motive financiare sau sunt
fideli unei alte mărci (Nivea, Palmolive, Fa) şi din consumatorii efectivi ai produsului.
d) Segmentarea pieţei (alegerea segmentului ţintă - justificare);
Gelurile au fost special concepute pentru orice femeie care ştie să-şi îngrijească şi să-şi întreţină
corpul cu tot ce este mai bun. Astfel piaţa poate fi segmentată după venitul consumatoarelor. Pentru aţi
putea permite, în România, achiziţionarea unui astfel de produs trebuie să ai un salar net cuprins între
450 şi 600 Ron.
Deoarece Dove este un brand mondial piaţa poate fi segmentată şi după criterii geografice cum
ar fi zone teritoriale: ţări, provincii, regiuni, localităţi; după categorii de localităţi: mari, mijlocii, mici
sau chiar după tipul de climat: tropical-meridional, oceanic-continental.
Se mai poate segmenta şi după criterii socio-demografice de tipul vârstă, mărimea familiei,
ciclul de viaţă familial, naţionalitate sau religie.
O altă segmentare face referire la avantajele căutate cum ar fi: hidratare; miros plăcut, ce
conferă prospeţime; economic; natural; uşor de găsit; ambalaj atractiv; preţ accesibil.
Segmentul ţintă este reprezentat de femeile cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu un venit
mediu, din toate ţările în care este lansat acest brand, deoarece preţul acestui gel nu este chiar foarte
mare şi de regulă femeile tinere şi cele cu activităţi zilnice sunt mult mai preocupate de aspectul lor.
19
2.3 Analiza portofoliului de clienți
1.Cumpărătorul
a) Profilul cumpărătorului
Orice persoană poate cumpăra gelul de duş, fie ea femeie sau bărbat. Dar cum femeile sunt cele
care se ocupă de cumpărături, în general, şi mai ales la cele de uz casnic acestea vor fi cumpărătoarele.
De obicei, femeile care cumpără sunt şi consumatoarele produsului, însă sunt şi femei (într-un număr
mai mic), bărbaţi sau copii care îl pot cumpăra pentru a-l face cadou sau la sugestia unei
consumatoare.
b) Motivarea posesiei produsului (piramida nevoilor);
Cumpărând acest produs, consumatorii îşi satisfac nevoile fiziologice (de la baza piramidei)
deoarece trăim într-o societate modernă, în care aspectul fizic contează foarte mult. Astfel senzaţia de
îngrijire şi prospeţime se va păstra pe piele toată ziua, aducând o stare de relaxare, bună dispoziţie şi
succes în tot ceea ce se interprinde.
c) Piedici pentru posesia produsului;
20
Cea mai importantă piedică pentru posesia produsului este cea legată de preţ, deoarece oricând
va exista pe piaţă un produs la un preţ mai scăzut, însă nu neapărat la o calitate măcar la fel de bună.
Dacă venitul consumatorului este mai limitat atunci acesta va cauta să-şi satisfacă această nevoie prin
procurarea unui produs la un preţ mai acesibil.
O altă piedică ar fi legată de disponibilitatea acestuia deoarece se comercializează în mai multe
locuri, gelul nu este distribuit în cantităţi foarte mari. Astfel există situaţia în care acesta să fie vândut
până la terminarea stocului din magazin, iar un potenţial cumpărător să nu îl mai găsească, fiind nevoit
să aleagă o altă marcă.
d) obiceiuri de cumpărare (frecvenţa, anotimpuri şi ocazii speciale, ore şi zile de cumpărare);
Gelul este cumpărat cu o frecvenţă destul de mare având în vedere că trebuie folosit zilnic,
indiferent de anotimp, oră şi zi. Poate fi procurat şi cu ocazii speciale cum ar fi zilele de naştere sau de
nume, sărbătorile de iarnă, ziua femeii sau oricând se cere cumpărarea unui cadou, acesta fiind ideal şi
practic.
2. Consumatorul
e) cine utilizează produsul ? (vârsta, sexul, categoria socio-profesională, tipul de locuinţă,

profesia, educaţia, regiunea, raţiuni de neutilizare de către celelalte categorii de consumatori)
Produsul este utilizat de femei, de regulă cu vârsta cuprinsă între 14-60 de ani, din zona urbană,
din toate regiunile ţării, indiferent de educaţie şi religie, categorie socio-profesională sau profesie,
deoarece orice femeie are dreptul să se răsfeţe şi să se simtă bine indiferent de studii. Este un produs ce
se adresează persoanelor cu un venit mediu şi de aceea, în general, locuiesc în apartamente cu cel puţin
două camere.
Celelalte categorii de persoane nu utilizează acest produs datorită percepţiei că acesta este prea
scump, putând folosi o altă marcă sau chiar produse de substituţie. Un segment mai mic din aceştia au
diferite alergii, fiind sensibili la anumite ingrediente şi aleg să folosească alte tipuri de geluri.
 Concurenţa
21
a) Principalele societăţi concurente;
Principalele societăţi concurente sunt Nivea, Palmolive, Fa.

Principalul concurent este Nivea care produce 3 game de gel de duş:
 îngrijire de bază: Clipe de Caşmir, Lapte şi Vitamine, Hidratant, Lapte şi Caise, Glacier Blue
(pentru bărbaţi), Energizant (pentru bărbaţi), Isotonic, Aroma Elements (Foc, Pământ, Aer şi
Apă);
 îngrijire specială: Gomaj Orez şi Lotus, Ulei de duş;
 îngrijire pentru fermitate: Gel de duş masaj - fermitatea pielii.
Palmolive produce 4 game de gel de duş:
 palmolive naturals: Milk and Honey, Almond Milk;
 palmolive aromatherapy: Vitality, Anti-Stress, Sensual;
 palmolive thermal spa: Hydrating, Firming, Massage, Purifying, Smoothing, Softening
 palmolive aroma creme: Comfort, Exotic.
Fa aduce pe piaţă următoarele tipuri: Fa Fresh/Green Shower Gel, Fa Marine/Blue Shower Gel,
Fa For Men/Sport Shower Gel, Fa Aqua Shower Gel, Fa Sunset Mambo Shower Gel, Fa Spring
Flower Shower Gel, Fa Sunny Melon Shower Gel, Fa Green Tea Shower Gel, Fa Tropical Breeze
Shower Gel, Fa Fresh/Green Shower Gel Travel, Fa Soft/Blue Shower Gel Travel, Fa Beauty/Pink
Shower Gel Travel.
b) Diferențierea produsului de concurenţi (calitate, aspect, reputaţie, preţ);
Gelul de duş Dove are un „moisturizer” natural, în timp ce alte geluri conţin unul gros, vâscos
şi greoi. Acesta este absorbit rapid şi uşor. Cu o formulă de trei ori mai mult „moisturizer” natural,
Dove Deep Moisture Body Wash îţi lasă pielea moale şi frumoasă, îţi învigorează simţurile şi
relaxează.
Aspectul etichetei Dove este foarte atractivă în primul rând prin numărul variat de culori mai
deschise şi prin logo-ul Dove, care este un porumbel, al cărui culoare variază adesea.
Astăzi Dove continuă să-şi păstreze formula „mild”, moale. Dermatologii şi alţi profesionişti
din domeniul sănătăţii îl recomandă pacienţilor cu piele sensibilă. Cei ce folosesc Dove iubesc modul
în care se simte pielea lor şi sunt mândri de acest produs care îşi ţine promisiunile.
22
Din punct de vedere al preţului pe piaţa internă acesta este mai accesibil decât Nivea care
variează între 8 şi 19 Ron şi mai ridicat pentru Palmolive- 8 Ron şi pentru Fa- 6 Ron.
c) Publicitatea concurenţilor (teme şi argumente);
Campania cea mai recentă de la Nivea -Chic in the City- a avut ca scop descoperirea noilor
produse, cum ar fi gelul de duş firming. Prin înscrierea la promoţie se putea câştiga unul din cele 3
weekend-uri pentru două persoane la Milano sau Paris. „Nu trebuie decât să-ţi faci bagajele, de restul
ne ocupăm noi. Pentru că vara asta eşti chic alături de Nivea.” Cu ajutorul gelului de duş firming
descoperi secretul Nivea pentru o piele mai netedă, acesta fiind combinaţia perfectă între îngrijirea în
profunzime şi dispozitivul unic pentru masaj. Conţine extract de gonkgo biloba pentru elasticitatea
pielii, formula Aquasoft pentru hidratare şi dispozitivul reglabil de masaj care stimulează absorbţia
ingredientelor active.
Palmolive Aroma Therapy te invită să desoperi noul gel de duş cu trupul şi sufletul datorită
componentelor de levănţică, ylang ylang şi patchuli şi să te laşi in voia simţurilor când faci duş-
”Masajul simţurilor tale”. Formula cu extract de măsline de la Palmolive Naturals Olive Milk te ajută
la hidratarea pielii, lăsând-o moale şi mătăsoasă-„Răsfăţ de zeiţă pentru pielea ta”.
Noile geluri de duş Fa Yoghurt combină beneficiile iaurtului - proteine, enzime şi acid lactic
care curăţă, hidratează şi catifelează pielea - cu doua ingrediente naturale: extract de nucă de cocos şi
lapte de aloe vera. Rezultatul fiind un gel de duş cu textură cremoasă, lejeră, şi arome delicate.
Varianta “Coconut” e destinată tuturor tipurilor de piele, iar “Aloe Vera” – celei uscate şi sensibile.
„Cu Fa Yoghurt, pielea ta primeşte cu fiecare duş o porţie de îngrijire şi prospeţime!Fa- spiritul
prospeţimii.” Noul gel de duş Fa Cool Dive cu minerale marine îţi face plinul cu energie şi prospeţime
pentru întreaga zi. “În dimineţile în care abia îţi poţi ţine ochii deschişi, ţi-ar prinde bine o revitalizare
instant, nu-i aşa? Şi de ce n-ar fi cu arome marine, proaspete şi revigorante? Fa Cool Dive - vitalitate
cu miresme marine.”
d) produsele de substituţie;
În lipsa produselor Dove, consumatorul ar putea alege fie între diferite tipuri de săpunuri sau
creme de duş ajungând la spumante de baie, ce satisfac latura utilitară. În ceea ce priveşte latura
hedonică se poate folosi lapte pentru hidratare şi catifelare.
23
 Descrierea web-site-ului al magazinului “C-Market” în care este promovat Dove
Semnificaţia denumirii paginii “C-Market” provine de la faptul că pagina dată este destinată
colectării şi publicării informaţiei despre calculatoare şi componente (de unde vine litera C) cu
posibilitatea comandării unor produse alese de la diferiţi comercianţi de pe piaţa noastră internă care
îşi dau acordul de a publica datele lor conform unor condiţii puse în prealabil de conducătorii
proiectului dat. Pagina este destinată tuturor celor care au acces la Internet şi o adresă de livrare. S-a
încercat o abordare cît mai simplă şi structurată a construcţiei paginii pentru oferi celor care au accesat
pagina o interactivitate cît mai mare, care este oferită de limbajul PHP în care a fost elaborat site-ul.
Se propune o structură “asemănătoare” a pagini cu un program obişnuit Windows. Deci există
un top-meniu, opţiunile căruia sunt următoarele:
 Prima;
 Market;
 Publicum;
 Cautare.
Opţiunea “Prima”
Pe prima pagină al site-ului se află desenul logotip al site-ului (fig. 13), care constă din textul
“VIRTUAL MARKET computers AND components.”, de asemenea există un tabel cu cursul valutar
şi cu data curentă.
Orice meniu al site-ului are un “lateral-meniu”, cu funcţie de submeniu. Opţiunea dată are
următoarele componente:
 Info-Site
 Cumpărare
 Livrare
 Autor
24
“Info-Site” conţine informaţii generale despre acest site, un fel de “ce, unde, cum” al site-ului.
Explicaţii despre cum se fac căutările sau inserările de date, fiecare opţiune al meniului ce prezintă.
“Cumpărare” prezintă informaţii cum se poate face cumpărarea.
“Livrare” ne oferă informaţii despre livrarea şi termii de livrare a produselor comandate.
“Autor” conţine informaţii despre autorul situ-lui.
Fig. 2.1 Prima pagină a site-ului
Opţiunea “Market”
Opţiunea dată este cea mai importantă al acestui site (fig. 14), care de fapt este destinată afişării
informaţiei din baza de date despre ale comercianţilor înregistraţi în sistem, produsele cărora vor putea
fi comandate. Este de menţionat că în baza de date se păstrează şi date fără o plată prealabilă a taxei de
înregistrare al unor clienţi doritori, dar produsele lor nu vor putea fi comandate şi livrate la domiciliu.
Componentele meniului lateral sunt următoarele:
 Computere  Componente
25
 Printere  Modeme
 Scanere  Monitoare
 Back-UPS
Fiecare componentă, avînd denumire semnificativă, afişează produsele din compartimentele
respective. Datele sunt afişate într-o manieră simplistă: într-un tabel cu cîmpurile:
 Denumire  Pret en detail
 Categoria  Pret en gros
 Comerciant  Garantie
 Stoc
Fig.2.2 Pagina Market
În cîmpul Denumire sunt afişate denumirile produselor sub formă de link-uri, pentru a putea fi
vizionate caracteristicile produselor, apăsînd link-ul respectiv (rezultatul este prezentat în fig.15).
În cîmpul Categoria care se afişează în bara de titlu se va afişa categoria respectivă al
produsului. Categoriile pentru fiecare compartiment sunt următoarele:
Computere  Audio  Video

 Notebook  CD-ROM
 PC  CPU Printere
 Server  HDD  Jet
 MB  Laser
Componente  RAM  Matrix
26
Back-UPS
 Back-UPS
 Filtru
Scanere
 Externe
 Interne
Monitoare
 D15
 D17
 D19
 D24
27
Fig. 2.3 Vizionarea caracteristicilor produsului
În câmpul Comerciant se afişează comerciantul sub formă de link, apasînd-ul se vor

afişa date despre comerciant (fig. 16):
Fig. 2.4 Informaţii despre comerciant
Denumirile câmpurilor următoare sunt semnificative şi nu sunt necesare explicaţii

adăugătoare.
Produsele pentru a fi comandate se adaugă la început în coş şi trebuie de menţionat
că acest lucru încă nu obligă clientul la nimic. Adăugarea se face la vi zionarea
caracteristicilor produselor în compartimentul respectiv, unde se indică cantitatea care se
doreşte să fi adăugate în coş(fig. 2.5).
28
Fig. 2.5 Adăugare în coş
Vizionarea coşului se face apăsînd link-ul “vizionare” din compartimentul “Cos” al

pagini Market, rezultatul va fi cel prezentat din figura 18.
Se observă că datele sunt afişate în acelaşi format cu excepţia unui cîmp adăugător,
care are funcţia de a şterge produsul din coş.
Fig. 2.6 - Vizionare coş
Pentru a se reîntoarce la poziţia precedentă se apasă link-ul “Sfirsit vizionare”.

Pentru a efectua comanda se alege link-ul “Efectuarea comenzii”, în rezultat avem
completarea unui formular(fig. 19)
După completarea formularului şi verificări respective comanda este memorizată şi
produsele vor fi livrate în termini stabiliţi.
Opţiunea “Publicum”
În principiu, această opţiune se deosebeşte de cea precedentă numai prin faptul că

aici sunt afişate doar produsele persoanelor fizice fără posibilitate de fi comandate şi livrate.
Produsele ce se publică aici sunt introduse prin apăsarea “Inserare” din compartimentul
“Service”. La apăsare va apărea nişte formulare de tipul celui prezentat în fig. 19.
29
Fig.2.7 - Formular
Opţiunea “Cautare”
În această opţiune se permite căutarea de produse pe compartimente. Pentru căutare

se completează formularul din fig. 20.
Căutarea se efectuează pe mai multe cîmpuri: Denumirea, Categoria, Producător,
Preţ. Pentru a implica cîmpurile se setează check-box-urile din dreptul fiecărui cîmp, iar în
cazul preţului la “selectul” respectiv se alege o opţiunea diferită de cea vidă.
Este evident că în cîmpurile Denumirea şi Producător se scrie textul respectiv. La
categorie se alege din lista prezentată.
Căutările după preţ sunt destul de flexibile în sens că se oferă posibilităţi largi de
manevrare. Astfel avem: minim, maxim (în cazurile date textul de alături nu se ia în
considerare) şi avem semnele: <, <=, >, => şi =.
30
Fig. 2.8 Inserarea indicilor de căutare
După verificările respective datele vor fi afişate în maniera obişnuită.
Formulare database în cadrul companiei Dove
- I
dentificarea categoriilor
S-au creat patru categorii:
- Clienti
- Comenzi
- Continut comanda
- Produse
Fiecare categorie contine un numar de atribute dupa cum urmeaza :
Categoria CLIENTI atribute :

❑ Cod client
❑ Nume client
❑ Tara
❑ Localitatea
❑ Adresa
❑ Cod postal
31
❑ Telefon
Categoria COMENZI atribute :

- Numar comanda
- Data comanda
- Termen
- Data livrare
- Cod client
Caategoria CONTINUT COMANDA atribute :

- Numar comanda
- Cod produs
- Cantitate
- Pret unitar
Categoria PRODUSE atribute:

- Cod produs
- Denumire
- Unitate masura
- Categorie de calitate
A. Crearea si popularea bazei de date în cadrul companiei Dove

S-a creat Baza de date de către compania Dove cu ajutorul programului
MICROSOFT ACCESS utilizand obtiunea “New-Blank Data Base”. S-a salvat baza de date
intr-un fisier numit “Proiect Access.mdb”.
B. Crearea tabelelor
S-a deschis baza de date nou create; s-a selectat obtiunea “Table” si s-au creat sase
tabele cu ajutorul obtiuni “Create with Design View”:Clienti, Clienti2, Clienti 3, Comenzi,
Continut comanda, Produse.
Dezvoltatorul web al acestui program din cadrul ompaniei Dove a creat in fiecare
tabel mai multe campuri dupa cum urmeaza:
Tabelul Clienti campuri :
❑ Cod client
32
❑ Nume client
❑ Tara
❑ Localitatea
❑ Adresa
❑ Cod postal
❑ Telefon
Tabelul Clienti 2 campuri :

- Cod client
- Nume client
- Telefon
- Tara
Tabelul Clienti 3 campuri:

- Nume client
- Cod client
- Tara
Tabelul Comenzi campuri :

- Numar comanda
- Data comanda
- Termen
- Data livrare
- Cod client
Tabelul Continut Comanda campuri :

- Numar comanda
- Cod produs
- Cantitate
- Pret unitar
Tabelul Produse campuri:

- Cod produs
- Denumire
33
- Unitate masura
- Categorie de calitate
C. Editare relatii
Au fost realizate relatii intre tabele dupa cum urmeaza:
- intre categoria Comenzi si categoria Continut comanda relatie de tipul “unul-la-
unul”(1,∞);
- intre categoria Continut comanda si categoria produs relatie de tipul “multi-la-unul” (1,∞);
- intre categoria Comenzi si categoria clienti relatie de tipul “multi –la-unul” (1,∞);
D. Populare cu date
S-au introdus date in categoriile creatr deschizandu-le pe rand, dupa cum urmeaza:
-in categoria Clienti s-au introdus 9 entitati:
-in categoria Clienti 2 s-au introdus 6 entitati:
-in categoria Clienti 3 s-au introdus 4 entitati:
34
-in categoria Comenzi 11 intrari:
-in categoria Continut Comanda 6 intrari:
-in categoria Produse 8 intrari:
35
• Crearea opțiunii QUERIES(Cereri SQL)
Dupa ce s-a selectat optiunea “QUERIES” din meniul “OBJECTS” cu ajutorul
comenzii “Create with Design View” în cadrul programului utilizat de către compania Dove
s-au realizat o serie de cereri utilizand obtiunea “SQL View” in prealabil fiind selectate
tabelele dorite pentru realizarea cererilor.
• Crearea formularelor
S-au creat 6 formulare dupa cum urmeaza:
- cate unul pentru fiecare categorie in parte utilizand obtiunea “FORM” din meniul
“OBJECT” cu ajutorul comenzii”Create Form using Wizard” si alegerea formei dorite prin
selectarea unei variante oferite de Microsoft Access;
- un formular cu ajutorul caruia se poate deschide cele sase formulare anterioare; acesta fost
creat utilizand comanda “Create Form With Desing View”; s-au introdus sase butoane
selectand comanta”Command Button” din meniul “Toolbar”.
• Crearea de rapoarte
S-a creat cate o secțiune pentru fiecare categorie utilizand obtiunea “REPORTS”
din meniul”OBJECTS”.S-a selectat fiecare categorie pe rand si s-a adaugat o varianta de
afisare pentru ea urmand instructiunile de pe ecran.
• Proiectare
a schemei conceptuale
36
S-a proiectat urmatoarea schema conceptuala în cadrul programului database
utilizat de către compania Dove :
FN1 R1(Cod client, Nume client, Tara, Localitatea, Adresa, Cod postal, Telefon)
FN2 R1(Numar comanda, Data comanda, Termen, Data livrare, Cod client)
FN3 R1(Numar comanda, Cod produs, Cantitate, Pret unitar)
37
Figura nr.3.1 - Schema logică a bazei de date Magazinul Murfatlar
38
Figura nr.3.2 - Schema-bloc a Web-aplicaţiei
START
PRIMA
Da
Ieşir
e?
Nu STOP
Opţiunea
?
MARKET PUBLICUM CĂUTARE
Funcţia principală
39
START
Afişare Nu
date?
Da
Afişare Nu
Alegere coş?
compartim
Da
ent
Efectuare Nu
Interpelare comanda?
SQL Da
Interpelare
SQL
Alegere
produs
Afişare coş
Afişare date
Interpelare
SQL
Nu Sfîrşit ?
Da
STOP
Funcţia MARKET
40
START START
Afişare Nu Alegere
date? compartim
ent
Da
Inserare Nu
produs?
Alegere Completare
compartim formular
ent Da
Completare
formular
Interpelare Interpelare
SQL SQL
Interpelare
SQL
Afişare date Afişare date
Nu Nu Sfîrşit ?
Sfîrşit ?
Da Da
STOP STOP
Funcţiile PUBLICUM şi CĂUTARE
41
Capitolul III – Cercetare cantitativă
3.2 Metodologia de proiectare a cercetării
3.2.1 Scopul cercetării

Cercetarea efectuată permite studierea pieței consumatorului de produse cosmetice
Dove prin utilizarea tehnologiilor database și creșterea satisfacției consumatorilor pentru a
pătrunde pe noi segmente de piață reprezentând punctul de plecare în diversificarea şi
adaptarea ofertei pentru creşterea atractivităţii produselor.
3.2.2 Obiectivele cercetării

Obiectivul principal al prezentei lucrări îl reprezintă studierea pieței consumatorului
de produse cosmetice Dove prin utilizarea tehnologiilor database şi creşterea satisfacției
cosnumatorilor. Pentru atingerea acestui obiectiv au fost stabilite următoarele direcţii:
➢Identificarea gradului de satisfacţie clienţilor cu privire la acţiunile
companiei Dove precum şi gradul de mulţumire faţă de calitatea produselor
oferite prin utilizarea ehnologiilor database;
➢Studierea segmentului de piață al consumatorului de produse cosmetice Dove
şi a aşteptărilor acestora referitoare la produsele oferite de către companie
precum şi identificarea percepţiilor asupra calităţii produselor de care au
beneficiat.
În efectuarea cercetării s-au parcurs următoarele etape :
· Ide
ntificarea nivelului calitativ al produselor cosmetice oferite de către compania Dove;
· Rel
iefarea modului în care sunt percepute de către consumatori aspectele pozitive şi
negative ale produsului ales;
· Evi
denţierea principalelor probleme cu care se confruntă cosmeticele companiei Dove în
privinţa calităţii serviciilor oferite ;
42
· Ela
borarea unei strategii de creştere a calităţii produselor companiei Dove prin utilizarea
ehnologiilor database.
3.2.3 Ipotezele cercetării

Ipoteza 1 :Aşteptările clienţilor sunt egale sau mai mari decât percepţiile clienţilor
cu privire la calitatea produselor
Ipoteza 2 : Calitatea produselor cosmetice ale companiei Unilevel, brandul Dove
corespunde cu aşteptările clienţilor privind calitatea acestora
Ipoteza 3: Compania Unilevel, brandul Dove are implementat un sistem de
management al calităţii sigur şi eficient și utilizează tehnologiile database
3.2.4 Metoda cercetării
Ca metodă de culegere a datelor a fost aleasă ancheta, având ca şi instrument de

cercetare chestionarul online.
Prima metodă aleasă, SERVQUAL, reprezintă o metodă de măsurare a calităţii
serviciilor de către consumatori. Această metodă are două secţiuni distincte şi anume:
· Pri
mă secţiune care reuneşte 22 de afirmaţii pe baza cărora consumatorii trebuie să îşi
exprime părerea la modul general privind aşteptările şi percepţiilor lor cu privire la
calitatea serviciilor turistice din cadrul Companiei Unilevel, brandul Dove.
· o a
doua secţiune, care reuneşte 22 de afirmaţii ca în prima secţiune cu specificaţia că în
această parte consumatorii trebuie să îşi exprime părerea cu privire la modul în care
le-a fost furnizat produsul de către Compania Unilevel, brandul Dove.
Cercetarea s-a efectuat în perioada 1 februarie -31 martie 2019, fiind vizata
Compania Unilevel, brandul Dove, gama de cosmetice. Chestionarele au fost aplicate unui
grup de 60 de persoane.
43
3.2 Principalele rezultate ale cercetării
3.3.1 Cercetare directă a factorilor care influențează direct preferințele consumatorilor

de produse cosmetice Dove
1. Chestionar
1. Cumpărati produse cosmetice Dove?
A. Da
B. Nu
2. Dumneavoastra, un membru al familiei dumneavoastra lucreaza in domeniul

productiei sau distributiei de produse cosmetice?
❑ Da
❑ Nu
3. Numele si prenumele
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
44
4. Adresa si numărul de telefon:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
5. Cat de des cumpăraţi produse cosmetice Dove?
- Zilnic
- De 2-3 ori pe
- O dată pe săp
- O dată la dou
- O dată pe lun
6. Ce tip de ambalaj preferaţi? (este vorba de capacitate ambalajului)
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
7. Sunteţi fidel(a) unei anumite mărci de produse cosmetice?
1. Da
2. Nu
45
7. Care este aceasta?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
9. De ce preferaţi aceasta marcă?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
10. Reclama televizata va influenţează opţiunea pentru produse cosmetice Dove?
1. Da
2. Nu
11. Dar ofertele promoţionale?
❑ Da
❑ Nu
12. Sunteţi mulţumit de oferta de produse cosmetice Dove comercializata in reţeaua

magazinelor Aliment Murfatlar?
1. Foarte mulţumit
46
2. Mulţumit
3. Indiferent
4. Nemulţumit
5. Foarte nemulţumit
13. Tehnologia database identifică mai rapid opţiunea dumneavoastră pentru un

anumit tip de produs ?
❑ Da
❑ Nu
14. Ce fel de technologii database considerați că sunt eficiente ?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
15. In ce grupă de venit lunar se încadrează familia dumneavoastră? (este vorba de

venitul net al tuturor membrilor care locuiesc in gospodaria dumneavoastra).
❑ Sub 1 000 00
❑ 1 000 000 - 1
❑ 1 500 000 - 2
❑ 2 500 000 - 5
❑ Peste 5 000 0
16. Cate persoane inclusiv dumneavoastră locuiesc in gospodăria dumneavoastră?
1. Persoana
2. 2 persoane
47
3. 3 persoane
4. 4 persoane
5. 5 persoane si mai mult
3.3.2 Analiza și interpretarea întrebarilor chestionarului
Cercetarea are la bază un chestionar considerându-se o eroare de +3 % şi o

probabilitate de garantare a rezultatelor de 0,95%.
În ceea ce priveşte modul de comunicare cu subiecţii cercetării, s-a realizat
antrenarea subiecţilor printr-o formă structurată de comunicare, întrebările chestionarului
fiind prezentate in aceeaşi ordine si cu aceeaşi formulare, tuturor persoanelor.
Obiectivele urmărite prin efectuarea acestei cercetări de piaţa sunt:
1. Cercetarea factorilor care influențează direct preferinţele cumpărătorilor
pentru cosmetice Dove și impactul tehnologiilor database;
2. Stabilirea in termeni optimi a volumului si structurii gamei de cosmetice Dove
comercializaţi in reţeaua magazinelor Aliment Murfatlar;
3. Dimensionarea corespunzătoare a gamei de cosmetice Dove pentru a da ofertei
un caracter permanent, dincolo de fluctuaţiile aprovizionării.
Primele doua întrebări ale chestionarului sunt întrebări filtru. Persoanele care au
răspuns afirmativ la intrebarea Nr.1 – “Cumpăraţi produse cosmetice Dove?" si respectiv
negativ la cea de-a doua: „Dumneavoastră, un membru al familiei dumneavoastra
lucrează în domeniul producţiei sau distribuţiei de produse cosmetice?” sunt recrutate
pentru a continua chestionarul, fiind considerate in măsură să ofere informaţiile necesare
cercetării. Persoanele care au furnizat un răspuns afirmativ la această a doua întrebare nu pot
furniza informaţii relevante studiului, deoarece opţiunea lor de a cumpăra o anumită marcă
de cosmetice poate fi influenţată de înrudirea cu o persoană care lucrează în domeniul
producţiei sau distribuţiei de produse cosmetice.
48
Numele, prenumele, adresa si numărul de telefon sunt solicitate pentru clasificarea
datelor si pentru controlul ulterior al calitaţii chestionarului, facilitând verificarea muncii
operatorilor de interviu.
Întrebarea Nr.5 ”Cat de des cumparaţi produse cosmetice Dove?" este pusă pentru a
se afla frecvenţa de cumpărare manifestată pe piaţa produselor cosmetice. Răspunsurile
subiecţilor la această întrebare pot fi grupate astfel:
FRECVENŢA NR. PONDEREA
PERSOANE ÎN TOTAL
Zilnic 1 1,73%
De 2-3 ori pe săptămână 4 13%
O dată pe săptămână 41 50%
O dată la două săptămâni 9 38 %
O dată pe lună 5 25%
Total 60 100%
49
50
25
0
Nr.persoane
Zilnic De 2-3 ori pe săptămână

O dată pe săptămână O dată la două săptămâni
O dată pe lună
Întrebarea Nr.6 – „Ce tip de ambalaj preferati?" este o întrebare deschisa, aflata in
stransa corelatie cu întrebarea precedenta referitoare la frecventa de cumparare a gamei de
cosmetice Dove. Interlocutorii au indicat in proportii diferite toate variantele de ambalaje
vehiculate pe piata produselor cosmetice. 61%, au afirmat ca prefera ambalajele de
capacitati mai mici - 100g, 23% le-au indicat pe cele de 250g, 11% au înclinat spre cel de
1500g, in timp ce restul respectiv 6% au afirmat ca prefera sa cumpere cosmetice Dove in
cantitati mai mari – 500g – 1000g
La întrebarea Nr.7 – „Ce tip de cosmetice Dove preferaţi dumneavoastră?",

interlocutorii au dat următoarele răspunsuri:
TIPUL CAFELEI NR. PONDEREA
PERSOANE ÎN TOTAL
Produse consacrate Dove 19 38,82%
50
Produse noi Dove 41 61,18%
Total 60 100%
50
25
0
Nr. persoane
Produse consacrate Dove Produse noi Dove
Întrebarea Nr.8 – „Ce vă determină să cumpăraţi produse care apartin brandului

de cosmetice Dove?" este o întrebare ce implica mai multe opţiuni. Răspunsurile persoanelor
intervievate se pot clasifica astfel:
ATRIBUTUL NR. PONDEREA
PERSOANE ÎN TOTAL
Calitatea 28 43,45%
Ambalajul 6 14,73%
51
Reclama 2 5,9%
Preţul 25 35,92%
Total 60 100%
30
23
15
8
0
Nr. persoane
Calitatea Ambalajul Reclama Preţul
Frecvenţ Procente Procente

e Procente Valide Cumulate
Valid calitatea 28 39,0 39,0 39,0
ambalajuș 6 15,0 15,0 54,0
reclama 2 46,0 46,0 100,0
pretul 25 15% 15% 15%
Total 60 100,0 100,0 100,00
52
Întrebarea Nr.9 – „Sunteţi fidel(ă) unei anumite mărci de produse cosmetice?"
este o întrebare cu optiune simpla. 82% din total au răspuns afirmativ, in timp ce 18%, au
dat un răspuns negativ.
Întrebarea Nr. 10 – „Care este brandul de produse cosmetice preferat?" vizeaza

atingerea obiectivului central al cercetării şi anume aflarea preferinţelor cumpărătorilor
pentru diferitele mărci de produse cosmetice comercializate pe piata autohtonă.
Răspunsurile interlocutorilor se pot grupa astfel:
40
30
20
10
0
Nr. persoane
Dove Nivea Farmec Bioderma Avene Vichy
Chestionarul continua cu întrebarea Nr.11 - „De ce preferati produsele cosmetice

Dove?", o întrebare deschisa care are drept scop aflarea motivelor care i-au determinat pe
subiecţii cercetării sa catalogheze un anumit produs cosmetic drept ,produs preferat".
Aceasta întrebare urmareste de asemenea verificarea corectitudinii răspunsurilor
interlocutorilor la întrebarea Nr.8. 45,12%, au indicat calitatea; 26, 06%, au indicat preţul ca
factor determinant, 10, 64% au indicat ambalajul ca motiv principal; r 6, 88% au indicat
reclama, iar 11, 3% au indicat un complex de factori drept motiv pentru achiziţionarea unei
anumite cafele.
53
Pentru întrebarea Nr.13 - Tehnologia database identifică mai rapid opţiunea
dumneavoastră pentru un anumit tip de produs, răspunsurile celor 60 de intervievaţi pot fi
clasificate astfel:
OPTIUNEA NR. PONDEREA

PERSOANE ÎN TOTAL
Da 50 83,27%
Nu 10 16,73%
Total 60 100%
Procente
Frecvenţe Procente Procente Valide cumulate
Valid nu 10 2,0 2,1 2,1
da 50 93,0 97,9 100,0
Total 60 95,0 100,0
Missing System
0 0
Total 60 100,0
54
50
38
25
13
0
Nr, persoane
Da Nu
La întrebarea Nr.13 referitoare la influenta ofertelor promotionale asupra deciziei de

cumpărare a brandului de produse cosmetice Dove, din cei 60 de subiecţi ai cercetării, 7 68,
36% din total,au afirmat că sunt influenţaţi în achiziţionarea unui anumit produs cosmetic
dove de ofertele promoţionale, in timp ce 31, 64%, au dat un raspuns negativ la aceasta
întrebare.
Întrebarea Nr. 14 - „Sunteti multumit de oferta de produse cosmetice Dove

comercializată in reţeaua magazinelor Aliment Murfatlar?" este o întrebare în scară ce
foloseşte o scală cu cinci nivele, care se află între perechea de atribute bipolare: foarte
multumit si foarte nemultumit.
Răspunsurile celor 60 de persoane intervievate se pot clasifica astfel:
ATRIBUTUL NR. PONDEREA

PERSOANE ÎN TOTAL
Foarte mulţumit 27 52,64%
Mulţumit 15 36,18%
Indiferent 4 5,82%
Nemulţumit 3 3,91%
Foarte nemulţumit 2 1,45%
55
Total 60 100%
Frecvenţ Procente Procente

e Procente Valide Cumulate
Valid nu 14 5,0 5,0 5,0

da 46 95,0 95,0 100,0
Total 60 100,0 100,0
30
15
0
Nr. persoane
Foarte mulţumit Mulţumit Indiferent Nemulţumit

Foarte nemulţumit
Întrebarea Nr.15 – „Consideraţi că trebuie îmbunătăţită oferta de produse
cosmetice Dove?" este o întrebare cu opţiune simplă la care au răspuns toti cei 60 de
subiecţi ai cercetării. 68% din total, au răspuns negativ la aceasta întrebare, în timp ce restul,
respectiv 32%, au declarat că oferta de produse cosmetice necesită ameliorări.
Întrebarea Nr.16 – „Cu ce produse?" (consideraţi că trebuie îmbunătaţită oferta de
produse cosmetice Dove existentă in magazinel) este în legătură directă cu întrebarea Nr. 14.
Este o întrebare deschisa ce oferă posibilitatea interlocutorilor sa-şi afirme liber nevoile
56
speciale pe care le au, pentru a obţine maximum de satisfacţie de la produsele Dove pe care
le achizitioneaza. Răspunsurile interlocutorilor sunt din cele mai diverse. Cele mai multe
vizează îmbunătăţirea ofertei cu sortimente noi.
GRUPA NR. PONDEREA

PERSOANE ÎN TOTAL
Sub 2000 2 1,36%
2000–3000 8 15,64%
3000–4000 27 40,1%
4000– 5000 18 29,72%
Peste 5000 5 13,18%
Total 60 100%
Întrebarea Nr.17 - „În ce grupă de venit lunar se încadrează familia
dumneavoastră?" este folosita pentru clasificarea datelor si pentru identificarea unei
corelaţii intre veniturile populaţiei si particularităţile consumului de produse cosmetice
Dove.
57
500
375
250
125
0
Nr.persoane
Sub 2000 4000-5000 2000-3000 Peste 5000 3000-4000
Care este preţul

maxim pe care
sunteţi sau aţi fi
dispus să-l plătiţi
pentru produse
cosmetice
Dove?
58
59
Modalitatea de plată
60
Alegeţi
intervalul de vârstă
în care vă
încadraţi:
61
Precizaţi care
este
domeniul
dumneavoastră de activitate:
Venitul mediu lunar net al familiei dumneavoastră se încadrează în intervalul:
62
Mediul de reședință
Sexul respondenților
63
Ultimul nivel de studii absolvit:
Starea civilă
64
Concluzii
La ora actuală, studiul pieţei necesită utilizarea cu mult profesionalism a cercetărilor de

marketing, acestea îndeplinind un rol esenţial în programele de marketing deoarece ele
asigură informaţiile necesare realizării lor. Pe baza acestora sunt cunoscute oportunităţile de
piaţă şi problemele cu care se confruntă agenţii economici (Goffman, E, 1997).
Plecând de la importanţa care se poate pune în cadrul unei cercetări pe aspectele de
ordin calitativ sau cantitativ, mai putem distinge alte două tipuri de cercetări (Dubois şi
Jolibert, 1993) care, aşa cum arată practica, sunt corelate şi nu opuse: cercetări calitative şi
cercetări cantitative.
Cererea de mărfuri nu este o mărime fixă. Sensibilitatea acesteia fată de variatia
pretului sau a venitului reprezintă elasticitatea cererii. Coeficientul de elasticitate a cererii în
raport de pret (calculat ca raport între variatia cantitătii cerute şi variatia pretului, în
principiu, este negativ, deoarece atunci când pretul creşte, cererea scade, iar raportul dintre
două semne diferite dă semnul negativ. Comportamentul atipic al cererii se produce în mai
multe cazuri: efectul Giffen, efectul de anticipare din partea consumatorilor, efectul de venit
nul în cazul bunurilor de lux foarte scumpe, efectul de ostentatie şi snobism din partea unor
consumatori, efectul de informare imperfectă, dar şi în cazul bunurilor importante fără
înlocuitori, când mărimea pretului, în general, nu atrage după sine o diminuare a cererii.
65
Elasticitatea ofertei în raport de pret reprezintă reactia ofertei la modificările pretului.
Ea se măsoară prin coeficientul de elasticitate a ofertei, calculate prin raportarea modificării
cantitătilor oferite la modificarea pretului de vânzare.Echilibrul pietei reflectă situatia în care
cantitătile oferite şi cele cerute sunt egale, la pretul pietei. Se poate spune că piata este în
echilibru la pretul care permite egalitatea cantitătii cerute de consumatori cu cea oferită de
producători. Atunci când se ia în calcul o singură piată a unui produs, vorbim despre un
echilibru partial, iar când sunt luate în calcul toate pietele, tinând seama de interdependenta
lor, vorbim despre echilibru general.
Suveranitatea consumatorului prezintă o formidabilă provocare, dar publicitatea bine
făcută a unui produs poate afecta atât motivaţia cât şi comportamentul, dacă produsul sau
serviciul oferit este capabil să satisfacă nevoile consumatorului. Un succes al vânzărilor
există numai atunci când cererea există deja, dar ea este latentă şi aşteaptă activarea, pe care
programele de marketing o pot face. Influenţarea consumatorului este social legitimă. Din
moment ce nevoile consumatorului sunt reale şi există un beneficiu de necontestat din
produsele sau serviciile ce oferă utilitate veritabilă, consumatorul beneficiază ca urmare a
faptului că este influenţat să le consume, în timp ce sistemul economic care le oferă este
energizat prin vânzarea produselor.
Piata ţintă constituie segmentul din piaţa disponibilă calificată, adică acei
consumatori care întrunesc anumite particularități considerate importante pentru o
companie, cărora compania se adresează prin activitatea sa. În privința serviciilor, piața țintă
trebuie să fie selectată încă de la demararea procesului de proiectare și management al
serviciului pentru a nu fi compromisă strategia de marketing. Dupa acesta importanta etapa,
este pozitionarea firmei pe piata prin identificarea serviciilor prestate de ea prin evaluarea
distinctiilor dintre aceste si serviciile prestate de firmele concurente pret, imagine,
comunicare etc. Pozitionarea reflecta practice modalitatea in care o anumita marca de
serviciu se reflecta in mintea consumatorilor in raport cu marcile concurente .Se impune
analizarea si parcurgerea tuturor acestor etape pentru realizarea si aplicarea unei strategii de
piata care sa se finalizeze cu rezultate pozitive atat pentru consummator cat si pentru
prestatorul de servicii.
Strategii de piaţă, în cadrul unei nișe de piață, companiile participante și-au fixat
obiective diferite de dezvoltare, resurse diferite precum şi marimi care diferă motiv pentru
care şi cotele de piaţă pe care le deţin sunt diferite. Aceste companii pot ocupa poziţii
diferite pe piaţă pornind de la poziţia de lider, de challenger, de urmăritor sau de occupant a
unei nișe distincte de piaţă.
66
Dove este cel mai important brand din portofoliul Unilever South Central Europe, care
se bucura de un real succes fiind puternic sustinut de activitati de promovare.Unilever
coordoneaza de la Bucuresti regiunea Europei Centrale si de Sud, formata din Romania,
Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Bosnia-Hertegovina si Republica
Moldova.
Cercetarea s-a efectuat în perioada 1 februarie -31 martie 2019, fiind vizata
Compania Unilevel, brandul Dove, gama de cosmetice. Chestionarele au fost aplicate unui
grup de 60 de persoane.
Bibliografie
Aaker, D., Strategia portofoliului de brand, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2006
Ansoff I. , Mc Donnell E. , Implanting Strategic Management, Prentince Hall , N.Y. London

1990
Bonoma T.V. , Making your marketing strategy work, Harvard Business Review 2007
Bacali L. , Promovarea marketingului în managementul românesc, Ed.Economică

Bucureşti,
2010
Prutianu S., Anastasiei B. , Jijie T. Cercetarea de marketing. Studiul pieţei pur şi simplu,
2005
Thomsen E., OLAP Solutions: Building Multidimensional Information Systems
Cătoiu I., Teodorescu N., Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, 2014
Clifton, R., Simmons J., Brands and Branding, The Economist&Profile Books ltd., London,
2013
Davis K. , Marketing-Management, N. York , John Wiley and Sons Inc.
Florescu C., Mâlcomete P., Pop N. Al., Marketing, Editura Economică, București, 2013
Greenley G.E., Strategic Management, N.Y. Prentice Hall , New York, 2009
67
Kotler Ph. , Armstrong G. , Saunders J. , Wong V. , Principiile marketingului, Ediţia
Europeană, Editura Teora, Bucureşti 1998
Kotler Philip (2002-05-01) Hardcover Marketing Management – January 1, 1600
Kotler Ph., Principiile marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1998
Micu Adrian , Bazele comerţului, Ed. Gaudeamus, Constanța, 2012
Micu Adrian , Marketing internaţional, Ed. Rao, Bucureşti ,2011
Olaru, S. Gârdan, D.A, Geangu P.I, Marketing – teorie și aplicații, Editura Lumin Lex,
București, 2006.
Patriche D. , Marketing în economia de piaţă , Ed. Optimal , Bucureşti, 2003
Pistol Gh. M., Marketing, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2010
Schiffman L., Kanuk L, Hansen H, Consumer behavior, Ed. Pearson, 2012
Solomon M., Consumer behaviour. Buying, Having and Being, Ed. Pearson, 2007
68
Anexa 1 (Clienţi “ultrafini” în arhitectura client/server)
Principiile de lucru ale Web–aplicaţiilor
69
Anexa 2 (Schema logică a bazei de date “CMarket”)
Relaţiile dintre tabelele bazei de date “CMarket”
70
Anexa 3 (Schema-bloc a Web-aplicaţiei)
START
PRIMA
Da
Ieşi
re?
Nu
STOP
Opţiunea
?
MARKET PUBLICUM CĂUTARE
Funcţia principală
71
Funcţia MARKET
START
Afişare Nu
date?
Da
Afişare Nu
Alegere coş?
compartim
Da
ent
Efectuare Nu
Interpelare comanda?
SQL Da
Interpelare
SQL
Alegere
produs
Afişare coş
Afişare date
Interpelare
SQL
Nu Sfîrşit ?
Da
STOP
72
START START
Afişare Nu Alegere
date? compartim
ent
Da
Inserare Nu
produs?
Alegere Completar
compartim e formular
ent Da
Completar
e formular
Interpelare Interpelare
SQL SQL
Interpelare
SQL
Afişare date Afişare date
Nu Nu Sfîrşit ?
Sfîrşit ?
Da Da
STOP STOP
Funcţiile PUBLICUM şi CĂUTARE
73
Anexa 4 (Listingul Web-aplicaţiei)
Fişierul index.php
<? require ( "cookie.php"); ?>

<html><head>
<title>www.c-market.md</title>
<LINK href="c-market.css" type=text/css rel=stylesheet>
<SCRIPT language=JavaScript src="c-market.js"></SCRIPT></head>
<center>
<body bgcolor=#fdfdd8 bottommargin=0 leftmargin=0 topmargin=0 rightmargin=0 marginheight="0"
marginwidth="0" link=#ffd8ce>

<TABLE cellspacing=0 cellpadding=0 border=0>
<tr>
<td valign=bottom><img src=_pic_/cmtitlu_1.jpg></td>
<td valign=top>
<table cellspacing=0 cellpadding=0 align=center background="_pic_/lightback.jpg" border=0>
<tr><td height=25 colspan=6 valign=top>
<img height=29 src=_pic_/cmtitlu_2_top.gif>
</td></tr>
<tr>
<td height=36 width=20% align=center background="_pic_/lightback.jpg">
<? if($m=='PRIMA' || !isset($m))echo "<center><font color=green
size=4><b>Prima</b></center></font>";
else echo "<a class=alink href=?m=PRIMA>Prima</a>";
?>
</td>
<? if($m=='MARKET') echo "<center><font color=green size=4><b>Market</b></center></font>";
else echo "<a class=alink href=?m=MARKET>Market</a>";
?>
</td>
<? if($m=='PUBLICUM') echo "<center><font color=green
size=4><b>Publicum</b></center></font>";
else echo "<a class=alink href=?m=PUBLICUM>Publicum</a>";
?>
</td>
<? if($m=='CAUTARE') echo "<center><font color=green size=4><b>Cautare</b></center></font>";
else echo "<a class=alink href=?m=CAUTARE>Cautare</a>";
?> </td></tr>
</table>
</td> <td><img src=_pic_/cmtitlu_3.jpg></td> </tr>
</TABLE>


<TABLE cellspacing=0 cellpadding=0 width=770 align=center border=0>
<tbody>
<tr>

<td>
<?
switch ($m){
case PRIMA : include("prima.php"); break;
case MARKET : include("market.php"); break;
case PUBLICUM : include("publicum.php"); break;
case CAUTARE : include("cautare.php"); break;
default: include("prima.php");}
?>
74
</td>
</tr></tbody></table> 
</center></body>
</html>
Fişierul prima.PHP
<TABLE width=769 cellspacing=0 cellpadding=0 border=0 bordercolor=black align=center>

<tbody>
<tr>
<td width=2 rowspan=8>
<img src=_pic_/dot.gif width=1 height=3>
</td>

<td width=134 valign=top>
<table cellspacing=0 cellpadding=0 border=0>
<tr>
<td background="_pic_/lightback.jpg" height=29 width=132 align=center>
<?if($pm=='INFO') echo"<center><font size=4 color=#424598><b><u>Info-
Site</u><b></font></center>";
else echo "<a class=alink href=?m=PRIMA&pm=INFO>Info-Site</a></font>";?></td></tr>
<tr>
<td background="_pic_/bblue.gif" height=29 width=132 align=center>
<?if($pm=='CUMPARARE') echo"<center><font size=4
color=#dcddef><b><u>Cumparare</u><b></font></center>";
else echo "<a class=blink href=?m=PRIMA&pm=CUMPARARE>Cumparare</a></font>";?
></td></tr>
<tr>
<?if($pm=='PLATA') echo"<center><font size=4
color=#424598><b><u>Plata</u><b></font></center>";
else echo "<a class=alink href=?m=PRIMA&pm=PLATA>Plata</a></font>";?></td></tr>
<tr> <td background="_pic_/bblue.gif" height=29 width=132 align=center>
<? if($pm=='LIVRARE') echo"<center><font size=4
color=#dcddef><b><u>Livrare</u><b></font></center>";
else echo "<a class=blink href=?m=PRIMA&pm=LIVRARE>Livrare</a></font>";?></td></tr>
<tr>
<? if($pm=='AUTOR') echo"<center><font size=4
color=#424598><b><u>Autor</u><b></font></center>";
else echo "<a class=alink href=?m=PRIMA&pm=AUTOR>Autor</a></font>";?></td></tr>
<tr>
<td background="_pic_/endblue.gif" height=32 width=132></td></tr>
</table></td>
<!- width=490 -!>
<td valign=top rowspan=8>
<?
if(!isset($pm)) include("logo.php");
if($pm=='CUMPARARE') include("cumcumpara.php");
if($pm=='PLATA') include("cumplateste.php");
if($pm=='LIVRARE') include("cumlivreaza.php");
if($pm=='STIRI') include("stiri.php");
if($pm=='AUTOR') include("autor.php");
?>
</td>
<?
if(!isset($pm)){
echo "<td width=134 valign=top>";
include("curs.php");
}
else echo " <td width=1 valign=top> <img src=_pic_/dot.gif>";
?></td></tr></tbody></TABLE>
75
Fişierul market.PHP
<?
Error_Reporting(1+2+4);
define("DBName","cmarket");
define("HostName","server");
define("UserName","root");
define("Password","");
if(!mysql_connect(HostName,UserName,Password))
{
echo "Nu este posibila conectarea cu baza ".DBName."!<br>";
exit;
}
?>
<TABLE cellspacing=0 cellpadding=0 width=765 align=left border=0>
<TBODY>
<TR>
<td width=2>
</td>
<tr>
<? if(!isset($mm)) $mm='COMPUTERS';
if($mm=='COMPUTERS') echo"<center><font size=4
color=#424598><b><u>Computere</u><b></font></center>";
else echo "<a class=alink href=?m=MARKET&mm=COMPUTERS>Computere</a></font>";?
></td></tr>
<tr>
<? if($mm=='COMPONENTS') echo"<center><font size=4
color=#dcddef><b><u>Componente</u><b></font></center>";
else echo "<a class=blink href=?m=MARKET&mm=COMPONENTS>Componente</a></font>";?
></td></tr>
<tr>
<? if($mm=='PRINTERS') echo"<center><font size=4
color=#424598><b><u>Printere</u><b></font></center>";
else echo "<a class=alink href=?m=MARKET&mm=PRINTERS>Printere</a></font>";?></td></tr>
<tr>
<? if($mm=='SCANERS') echo"<center><font size=4
color=#dcddef><b><u>Scanere</u><b></font></center>";
else echo "<a class=blink href=?m=MARKET&mm=SCANERS>Scanere</a></font>";?></td></tr>
<tr>
<? if($mm=='BUPS') echo"<center><font size=4 color=#424598><b><u>Back-
UPS</u><b></font></center>";
else echo "<a class=alink href=?m=MARKET&mm=BUPS>Back-UPS</a></font>";?></td></tr>
<tr>
<? if($mm=='DUPS') echo"<center><font size=4
color=#dcddef><b><u>Modeme</u><b></font></center>";
else echo "<a class=blink href=?m=MARKET&mm=DUPS>Modeme</a></font>";?></td></tr>
<tr>
<? if($mm=='MONITORS') echo"<center><font size=4
color=#424598><b><u>Monitoare</u><b></font></center>";
76
else echo "<a class=alink href=?m=MARKET&mm=MONITORS>Monitoare</a></font>";?
></td></tr>
<tr>
<td background="_pic_/endblue.gif" height=32 width=132></td>
</tr>
</table>
</td>
<td valign=top align=center>
<?
if(isset($mm)) /*include("logo.php");*/
{
if(!isset($categoria))
{ switch ($mm){
case COMPUTERS : $table="computers"; break;
case COMPONENTS: $table="components"; break;
case PRINTERS : $table="printers"; break;
case SCANERS : $table="scaners"; break;
case BUPS : $table="backups"; break;
case DUPS : $table="dialups"; break;
case MONITORS : $table="monitors"; break;
}
$rcat=mysql(DBName,"select distinct categoria from $table");
$categoria=mysql_result($rcat,0,0);
}
if($service=="inserare") { echo "<script language=javascript> print('print.php?
categoria=inserare');</script>";}
if($categoria=="cos" || $categoria=="sterge") {include("cosh.php");}
else if(isset($idprodus)) {include("caracteristici.php");}
else if(isset($idcomer)){include("firme.php");}
else{
echo "
<table align=right border=0>
<tbody>
<tr><td width=550 align=center>";
include("marfa.php");
echo " </td>
<td width=75 valign=top>";
include("categorii.php");
echo "<img src=_pic_/dot.gif height=3>";
include("cosh_item.php");
echo "</td></tr>
</tbody></table>";
}}?>
</td></TR></TBODY></TABLE>
Fişierul Publicum.PHP
<?
{
exit;
}
?>
77
<TBODY>
<TR>
<td width=2>
</td>
<tr>
else echo "<a class=alink href=?m=$m&mm=COMPUTERS>Computere</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=blink href=?m=$m&mm=COMPONENTS>Componente</a></font>";?
></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=alink href=?m=$m&mm=PRINTERS>Printere</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=blink href=?m=$m&mm=SCANERS>Scanere</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=alink href=?m=$m&mm=BUPS>Back-UPS</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=blink href=?m=$m&mm=DUPS>Modeme</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=alink href=?m=$m&mm=MONITORS>Monitoare</a></font>";?></td></tr>
<tr>
</table>
</td>
<td valign=top align=center>
<?
if(isset($mm)) /*include("logo.php");*/
{ if(!isset($categoria))
{ switch ($mm){
78
}
if($categoria!=inserare){
$rcat=mysql(DBName,"select distinct categoria from $table");
$categoria=mysql_result($rcat,0,0);
}}
if(isset($idprodus)) {include("caracteristici.php");}
else if(isset($idcomer)){include("firme.php");}
else{
echo "
<table align=right border=0>
<tbody>
<tr><td width=550 align=center valign=top>";
switch ($categoria) {
case control : include("control.php"); break;
case pcontrol : include("controlp.php"); break;
case inserare : include("insert_data.php"); break;
case pinserare: include("insert_prod.php"); break;
case dinOK :{include("in_COM.php");
include("insert_prod.php"); break;}
case inOK : include("in_PROD.php"); break;
default : include("pmarfa.php");
}
echo " $idcome </td>
<td width=75 valign=top>";
include("categorii.php");
echo "<BR>";
include("ins_item.php");
echo "</td></tr>
</tbody></table>";
}
}
?>
</td></TR></TBODY></TABLE>
Fişierul Cautare.PHP
<?
{
exit;
}
?>
<TBODY>
<TR>
<td width=2 rowspan=4>
</td>
<td width=133 valign=top rowspan=4>
<tr>
79
else echo "<a class=alink href=?m=$m&mm=COMPUTERS>Computere</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=blink href=?m=$m&mm=COMPONENTS>Componente</a></font>";?
></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=alink href=?m=$m&mm=PRINTERS>Printere</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=blink href=?m=$m&mm=SCANERS>Scanere</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=alink href=?m=$m&mm=BUPS>Back-UPS</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=blink href=?m=$m&mm=DUPS>Modeme</a></font>";?></td></tr>
<tr>
else echo "<a class=alink href=?m=$m&mm=MONITORS>Monitoare</a></font>";?></td></tr>
<tr>
</table>
</td>
<td valign=top align=center rowspan=4>
<?
if(!isset($categoria)) {if(isset($idcomer)) {include("firme.php");}
else {include("caut_prod.php");}}
else{
switch($categoria){
case reset : include("caut_prod.php"); break;
case control : include("controlc.php"); break;
case inOK :{include("save_in_file.php");include("marfac.php"); break;}
default : include("marfac.php");
}
}
?> </td>
<td valign=top width=80> <? include("c_item.php"); ?></td>
</TR></TBODY></TABLE>
Fişierul connect.PHP
<?PHP
{$dbname = "cmarket";
$host = "server";
$user = "root";
80
$password = "";
mysql_connect($host,$user,$password);
mysql_select_db($dbname) or die( "Unable to select database");
}?>
Fişierul marfa.PHP
<?
switch ($mm){
}
$tablem=$table."m";
$query="select distinct producator from $table, $tablem, comerciant
where $table.categoria='$categoria'
and $table.idprodus=$tablem.codprodus
and $tablem.codcomer=comerciant.id
and comerciant.codfiscal<>''";
$r=mysql(DBName,$query);
$numdis=mysql_numrows($r);
//------------------------- Valoare DISTINCTA ------------------
for($i=0; $i<$numdis; $i++)
$array[$i]=mysql_result($r,$i,0);
for($i=0; $i<$numdis; $i++)
{ $valoare=strtoupper($array[$i]);
for($j=$i+1; $j<$numdis; $j++)
if($valoare==strtoupper($array[$j])) $array[$j]="";
}
for($i=0,$k=0; $i<$numdis; $i++)
if($array[$i]!="") {$distinct[$k++]=$array[$i];}
//------------------- Afisare dupa producator ----------------------
if (!isset($page)) $page=$distinct[0];
//for($ci=0;$ci<$numdis;$ci++)
{
$query="
SELECT $table.idprodus as codprodus,$table.nume AS nume,
$table.categoria AS categorie, $table.producator AS producator,
comerciant.id AS codcomer,
comerciant.nume AS comerciant, $tablem.stoc as stoc,
$tablem.preted as preted, $tablem.preteg as preteg,
$tablem.garantie as garantie
FROM $table,comerciant,$tablem
WHERE $table.idprodus=$tablem.codprodus
AND left(concat($table.producator,' '),length('$page')+1)=concat('$page',' ')
AND comerciant.id=$tablem.codcomer AND $table.categoria='$categoria' and comerciant.codfiscal<>''";
$page=mysql_result($r,0,3);
$numecat=strtoupper($categoria[0]);
$l=strlen($categoria);
for($i=1;$i<$l;$i++) $numecat.="$categoria[$i]";
echo "<div align=Center><font size=5 color=#424598> <i>$numecat<b> </i>$page</i></b></font>
</div> <br>";
echo " <table cellspacing=0 cellpadding=0 border=1 bordercolor=#424598>
<tbody> <tr><td> <table cellspacing=0 cellpadding=0 border=0 bordercolor=#424598 width=510>
<tbody>
81
<th bgcolor=#dcddef width=145 align=left><font color=#424598> Denumire
$numecat</font></th>
<th bgcolor=#dcddef width=115><font color=#424598>Comerciant</font></th>
<th bgcolor=#dcddef width=30><font color=#424598>Stoc</font></th>
<th bgcolor=#dcddef width=80><font color=#424598> Pret en detail</font></th>
<th bgcolor=#dcddef width=75><font color=#424598> Pret en gros</font></th>
<th bgcolor=#dcddef width=55><font color=#424598> Garantie</font></th>
</tbody> </table> </td></tr> </tbody> </table>
<tbody align=center>
<tr><td width=510><img src=dot.gif width=1 height=2></td></tr>
</tbody> </table>";
echo " <table cellspacing=0 cellpadding=0 border=1 bordercolor=#424598> <tbody> <tr><td>
<table cellspacing=0 cellpadding=0 border=0 bgcolor=white width=510>
<tbody>";
$numver=mysql_numrows($r);
for($i=0; $i<$numver; $i++)
{
echo "<tr id=prod align=center>";
$f=mysql_fetch_array($r);
echo " <td width=145 align=left> <a class=produs href=?
m=$m&mm=$mm&idprodus=$f[codprodus]&idcomer=$f[codcomer]>$f[nume]</a></td>
<td width=115><a class=produs href=?
m=$m&mm=$mm&idcomer=$f[codcomer]>$f[comerciant]</font></td>
<td width=30><font color=#424598>$f[stoc]</font></td>
<td width=80><font color=#424598>$f[preted]</font></td>
<td width=75><font color=#424598>$f[preteg]</font></td>
<td width=55><font color=#424598>$f[garantie]</font></td>";
echo " </tr>";
if($i<$numver-1) echo "<tr bgcolor=#424598><td colspan=7><img width=1 height=1
src=dot.gif></td></tr>";
}
echo "</tbody></table>
</td></tr> </tbody> </table>";
} //sfirsit afisare dupa producator
//-----------------------
echo "<br> <table><tr>";
for($ci=0;$ci<$numdis;$ci++){
if($page!=$distinct[$ci]) echo "<td><center><a class=produs href=?
m=$m&mm=$mm&categoria=$categoria&page=$distinct[$ci]><font size=3><b>$distinct[$ci]</a></td>";
else echo "<td><center><font size=3 color=#424598><b>$distinct[$ci]</font></td>";;
}
echo" </tr></table>";
?>
Fişierul caracteristici.PHP
<?
//include("cookie.php");
switch ($mm){
}
$tablem=$table."m";
$tablec=$table.'c';
$query="select nume from $table where idprodus=$idprodus";
$result=mysql(DBName,$query);
82
$numepro=mysql_result($result,0,0);
$query="select denumire, context from $tablec where codprodus=$idprodus";
?>
<TABLE cellspacing=0 cellpadding=0 border=0 align=right>

<TBODY> <TR><TD height=25 valign=top>
<center><font size=4 color=#424598> <b> Caracteristica produsului</b></font></TD></TR>
<TR><TD width=500>
<table cellspacing=0 cellpadding=0 border=1 bordercolor=#424598 align=center>
<tr><td bgcolor=#dcddef>
<tr bgcolor=#dcddef><td width=300><font color=#424598><b><?echo"$numepro";?
></b></font></td></tr>
</tbody>
</table>
</tr></td></tbody></table>
<tr><td width=300><img src="_pic_/dot.gif" width=1 height=3></td></tr>
</tbody></table>
<table cellspacing=0 cellpadding=0 border=1 bordercolor=#424598 bgcolor=white align=center width=70>
<tbody><tr><td>
<table cellspacing=0 cellpadding=0 border=0 bgcolor=white align=center width=300>
<?
$numcol=mysql_numrows($result);
for($i=0; $i<$numcol; $i++)
{ $val=mysql_fetch_array($result);
echo "<tr align=left id=prod><td width=95> <font color=#424598>  $val[denumire] </td>";
echo "<td bgcolor=#424598 width=1><img src=_pic_/dot.gif></td>";
echo "<td> <font color=#424598>  $val[context]</td></tr>";
echo "<tr width=300 bgcolor=#424598><td colspan=3></td></tr>";
}
?>
</tbody> </table></td></tr></tbody></table>
</tbody></table>
<tr bgcolor=#dcddef><td width=300 height=14><img src="_pic_/dot.gif"></td></tr>
</tbody>
</table></tr></td></tbody></table>
</TD><TD valign=top>
<?//************************?>
<TABLE cellspacing=0 cellpadding=1 width=56 align=center border=1 BORDERCOLOR=#424598>
<TBODY>
<TR><TD bgcolor=#F1F1F1 width=65 align=center>
<?echo " <form action=/?m=$m&mm=$mm&idprodus=$idprodus&idcomer=$idcomer method=post>";?>
<TABLE cellspacing=0 cellpadding=1 width=60 align=center border=0>
<TBODY> <input type=hidden name=cosactiv value="activat">
<TR><TD valign=center align=center><FONT color=#424598><B>Adauga</TD></TR>
<TR ALIGN=CENTER><TD valign=center align=center><input STYLE="WIDTH=40" type="text"
name="cantitate" value="1" maxlength="4" size=4></TD></TR>
<TR><TD valign=center align=center><FONT color=#424598><B>bucati in</TD></TR>
83
<TR><TD valign=center align=center><INPUT type=image src="_pic_/cos.jpg"
name=Action></TD></TR>
</TBODY> </TABLE> </TD></FORM></TR></TBODY></TABLE>
</TD></TR>
<TR><TD height=30 >
<? echo "<center><a class=produs href=/?m=$m&mm=$mm><font size=4><b>Sfirsit
vizionare</a></center>";?>
</TD></TR>
</TBODY></TABLE>
<?
//-------------____adaugare in cos_____------------
if(isset($cosactiv) && $cosactiv=="activat"){
$timp=time();
$query="select cantitate from cosh where codprodus=$idprodus and codcomer=$idcomer and
tname=\"$table\"";
$numrows=mysql_numrows($r);
if($numrows!=0) {$c=mysql_result($r,0,0); $exist=1;}
$cantitate+=$c;
if($cantitate<=7) $pretm="preted";
else $pretm="preteg";
$query="select $pretm from $tablem where codprodus=$idprodus and codcomer=$idcomer";
$pret=mysql_result($r,0,0);
$pret*=$cantitate;
if(!$exist){
$query="insert into cosh values('',$timp,\"$uid\",$idprodus,$idcomer,\"$table\",\"$pret\",$cantitate)";
} else{
$query="update cosh set cantitate=$cantitate, pret=$pret where uid=\"$uid\" and codprodus=$idprodus and
codcomer=$idcomer and tname=\"$table\"";
}}
if(isset($cosactiv) && $cosactiv=="activat") {$cosactiv="neactiv";}
?>
Fişierul control.PHP
<?
//*****************************
if (!eregi("^[a-z\x20]+\$", $nume)){$nume_error=1;}
else {$nume_error=0;}
if ($oras=="") { $oras_error=0;}
else if(!eregi("^[a-z\x20-]+\$", $oras)) {$oras_error=1;}
else {$oras_error=0;}
if ($adresa1==""){ $adresa1_error=0;}
else if(!eregi("^[a-z0-9\x20./-]+\$", $adresa1)){$adresa1_error=1;}
else {$adresa1_error=0;}
if ($adresa2==""){$adresa2_error=0;}
else if(!eregi("^[a-z0-9\x20./-]+\$",$adresa2)){$adresa2_error=1;}
else {$adresa2_error=0;}
if (!eregi("^[0-9\x20-()]+\$", $telefon)){$telefon_error=1;}
else {$telefon_error=0;}
if ($fax==""){$fax_error=0; }
else if (!eregi("^[0-9\x20-()]+\$", $fax)) {$fax_error=1;}
else {$fax_error=0;}
//*****************************
echo"<table cellspacing=0 cellpadding=0 border=1 bordercolor=#424598 align=center>
84
<tr bgcolor=#dcddef><td width=296><font color=#424598 size=4><b>Numele si coordonatele
dvs.</b></font></td></tr> </tbody></table>
<tbody align=center><tr><td width=300><img src=_pic_/dot.gif width=1 height=3></td></tr>
</tbody></table>
<table width=300 height=240 cellspacing=0 cellpadding=0 border=1 bordercolor=#424598 bgcolor=white
align=center>
<tbody align=center><tr><td>
align=center>
<tbody align=center> ";
//<!--GRAND--!>
echo " <tr><td colspan=3><img src=_pic_/dot.gif width=1 height=10></td></tr>";
if($nume_error || $oras_error || $adresa1_error || $adresa2_error || $telefon_error || $fax_error)
echo "<form action=/?m=$m&mm=$mm&categoria=control method=\"POST\">\n ";
if($nume_error) echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Nume, prenume : </td> <td
width=160 height=25 align=left>  <input type=\"text\" name=\"nume\"
value=\"$nume\"></td></tr>\n";
else echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Nume, prenume : </td> <td width=160
height=25 align=left><font color=#424598>  <b>$nume</font><input type=\"hidden\"
name=\"nume\" value=\"$nume\">\n</td></tr>";
if($oras_error) echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Oras : </td> <td width=160 height=25
align=left>  <input type=\"text\" name=oras value=\"$oras\"></td></tr>";
else if($oras!="") echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Oras : </td> <td
width=160 height=25 align=left><font color=#424598>  <b>$oras</font><input type=\"hidden\"
name=oras value=\"$oras\">\n</td></tr>";
if($adresa1_error) echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Adresa : </td> <td width=160
height=25 align=left>  <input type=\"text\" name=adresa1 value=\"$adresa1\"></td></tr>";
else if($adresa1!="") echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Adresa : </td> <td
width=160 height=25 align=left><font color=#424598>  <b>$adresa1</font><input
type=\"hidden\" name=adresa1 value=\"$adresa1\">\n</td></tr>";
if($adresa2_error) echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Adresa(opt.) : </td> <td

width=160 height=25 align=left>  <input type=\"text\" name=adresa2
value=\"$adresa2\"></td></tr>";
else if($adresa2!="") echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Adresa : </td> <td
width=160 height=25 align=left><font color=#424598>  <b>$adresa2</font><input
type=\"hidden\" name=adresa2 value=\"$adresa2\">\n</td></tr>";
if($telefon_error) echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Telefon : </td><td width=160 height=25

align=left>  <input type=\"text\" name=\"telefon\" value=\"$telefon\"></td></tr>\n";
else echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Telefon :</td><td width=160 height=25
align=left><font color=#424598>  <b>$telefon</font><input type=\"hidden\" name=\"telefon\"
value=\"$telefon\">\n</td></tr>";
if($fax_error) echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Fax/Telefon : </td> <td width=160

height=25 align=left>  <input type=\"text\" name=fax value=\"$fax\"></td></tr>";
else if($fax!="") echo "<tr><td align=right> <font color=#424598>Fax/Telefon : </td> <td
width=160 height=25 align=left><font color=#424598>  <b>$fax</font><input type=\"hidden\"
name=fax value=\"$fax\">\n</td></tr>";
if(!$nume_error && !$oras_error && !$adresa1_error && !$adresa2_error && !$telefon_error && !
$fax_error)
{ echo "
<form action=\"/?m=$m&mm=$mm&categoria=inserare\" method=\"POST\">
<input type=\"hidden\" name=\"nume\" value=\"$nume\">\n
<input type=hidden name=oras value=\"$oras\">\n
<input type=hidden name=adresa1 value=\"$adresa1\">\n
<input type=hidden name=telefon value=\"$telefon\">\n
85
<input type=hidden name=fax value=\"$fax\">\n
<tr valign=bottom><td lign=left>
<input type=\"image\" name=\"action\" src=\"_pic_/back.jpg\">\n</td>
</form>\n
<form action=/?m=$m&mm=$mm&categoria=dinOK method=POST>
<input type=hidden name=nume value=\"$nume\">\n
<input type=hidden name=oras value=\"$oras\">\n
<input type=hidden name=telefon value=\"$telefon\">\n
<input type=hidden name=fax value=\"$fax\">\n
<td lign=right><input type=image name=action src='_pic_/ok.jpg'>\n</td></tr>
</form>";
}else
{ echo "
<tr><td align=right colspan=3 valign=bottom>
<input type=image name=action src='_pic_/next.jpg'></td></tr>
</form>";
}//<!--GRAND--!>
echo "<tr><td colspan=3><img src=_pic_/dot.gif width=1 height=3></td></tr>";
echo "</tbody></table></tr></td></tbody></table>
<tr><td width=300><img src=_pic_/dot.gif width=1 height=3></td></tr></tbody></table>
<tr bgcolor=#dcddef><td width=296 height=15><img src=_pic_/dot.gif width=1></td></tr>
</tbody></table></tr></td></tbody></table>";
Fişierul insert_data.PHP
<?echo"
<tr bgcolor=#dcddef><td width=296><font color=#424598 size=4><b>Inserati numele si
coordonatele dvs.</b></font></td></tr>
</tbody></table>
<tr><td width=300><img src=_pic_/dot.gif width=1 height=3></td></tr>
</tbody>
</table>

align=center>
<tr><td>
align=center>
<tbody align=center> ";
//<!--GRAND--!>
echo "
<tr><td><img src=_pic_/dot.gif width=1 height=3></td></tr>
<form name=comerciant action=/?m=$m&mm=$mm&categoria=control method=POST>
86
<tr><td align=right> <font color=#424598>Nume, prenume : </td> <td width=150 height=30 ><input
type=text name=\"nume\" value=\"$nume\"></td></tr>
<tr><td align=right> <font color=#424598>Orasul : </td> <td width=150 height=30><input
type=text name=\"oras\" value=\"$oras\"></td></tr>
<tr><td align=right> <font color=#424598>Adresa : </td> <td width=150 height=30><input
type=text name=\"adresa1\" value=\"$adresa1\"></td></tr>
<tr><td align=right> <font color=#424598>Adresa (opt.) : </td> <td width=150 height=30><input
type=text name=\"adresa2\" value=\"$adresa2\"></td></tr>
<tr><td align=right> <font color=#424598>Telefon : </td> <td width=150 height=30><input
type=text name=\"telefon\" value=\"$telefon\"></td></tr>
<tr><td align=right> <font color=#424598>Fax/Telefon : </td> <td width=150 height=30><input
type=text name=\"fax\" value=\"$fax\"></td></tr>
<tr><td colspan=3 align=right><input type=image name=action src=\"_pic_/next.jpg\"></td></tr>
</form>";
//<!--GRAND--!>
echo "</tbody></table></tr></td></tbody></table>
<tr><td width=300><img src=_pic_/dot.gif width=1 height=3></td></tr>
</tbody></table>

<table cellspacing=0 cellpadding=0 border=0 align=center>
<tbody align=center> <tr bgcolor=#dcddef>
<td width=296 height=15><img src=_pic_/dot.gif width=1></td></tr>
</tbody></table>
</tr></td></tbody></table>";
?>
Fişierul firme.PHP
<?
$query="select nume, oras, adresa1, adresa2, tel, fax from comerciant where id=$idcomer";
$f=mysql_fetch_array($result);
?>
<center><font size=4 color=#424598> <b> Info comerciant</b></font><br><br>

<tr bgcolor=#dcddef><td width=300 height=14><font color=#424598><b><?echo "$f[nume]";?
></font></td></tr>
</tbody></table>

</tbody>
</table>
<table cellspacing=0 cellpadding=0 border=1 bordercolor=#424598 bgcolor=white align=center width=70>
<tbody>
<tr><td>
<table cellspacing=0 cellpadding=0 border=0 bgcolor=white align=center width=300>
<?
87
if($f[oras]!=""){
echo "<tr align=left id=prod><td width=95> <font color=#424598>  Oras</td>";
echo "<td> <font color=#424598>  $f[oras] </td></tr>";
}
if($f[adresa1]!=""){
echo "<tr align=left id=prod><td width=95> <font color=#424598>  Adresa</td>";
echo "<td> <font color=#424598>  $f[adresa1] </td></tr>";
}
if($f[adresa2]!=""){
echo "<tr align=left id=prod><td width=95> <font color=#424598>  Adresa optinala</td>";
echo "<td> <font color=#424598>  $f[adresa2] </td></tr>";
}
if($f[tel]!=""){
echo "<tr align=left id=prod><td width=95> <font color=#424598>  Telefon</td>";
echo "<td> <font color=#424598>  $f[tel] </td></tr>";
}
if($f[fax]!=""){
echo "<tr align=left id=prod><td width=95> <font color=#424598>  Telefon / fax</td>";
echo "<td> <font color=#424598>  $f[fax] </td></tr>";
// echo "<tr width=300 bgcolor=#424598><td colspan=3></td></tr>";
}
?>
</tbody> </table></td></tr></tbody></table>

</tbody>
</table>

<tr bgcolor=#dcddef><td width=300 height=14><img src="_pic_/dot.gif"></td></tr>
</tbody>
</table>
</tr></td>
</tbody>
</table>
<? echo "<br><center><a class=produs href=javascript:history.go(-1);><font size=4><b>Sfirsit
88
89

Disertatie Final 15.03.2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie Final 15.03.2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Utilizarea tehnologiilor de tip database în cercetările de

Capitolul 1. Tehnologiile de tip database și cercetarea de marketing

Lucrarea de fata se va referi in continuare la studierea analiza tehnologiilor de tip database în

Capitolul I - Tehnologii de tip database și cercetarea de marketing

1.1 Cercetarea de marketing – concept și implementare

- cercetări predictive.

4 . În funcţie de tipul informaţiilor generate întâlnim:

1.2 Tehnologii de tip database – Instrumente de colaborare, instrumente de comunicare,

Depozitele de date în timp real, RTDW (Real-Time Data Warehouse), şi BI sprijină

grafică care transformă informaţia cantitativă în informaţie calitativă. Au apărut şi tehnici de

Factori care permit utilizarea bazelor de date

1.3 Cercetarea cantitativă de marketing – conținut și realizare

Metode şi tehnici de culegere a informaţiilor în cadrul cercetărilor de marketing

Profilul consumatorilor prezenți pe piață

1) Consumatorul este suveran

· de natură exogenă: cuprinde ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăieşte şi

Capitolul II – Managementul relațiilor cu clienții în cadrul companiei Dove

 Campania ” FRUMUSETE FARA ARTIFICII”

Intr-o aglomerare de reclame lipsite de originalitate in segmentul produselor de infrumusetare,

2.2 Dimensiuni și caracteristici ale pieței

d) Segmentarea pieţei (alegerea segmentului ţintă - justificare);

2.3 Analiza portofoliului de clienți

b) Motivarea posesiei produsului (piramida nevoilor);

c) Piedici pentru posesia produsului;

d) obiceiuri de cumpărare (frecvenţa, anotimpuri şi ocazii speciale, ore şi zile de cumpărare);

e) cine utilizează produsul ? (vârsta, sexul, categoria socio-profesională, tipul de locuinţă,

a) Principalele societăţi concurente;

Principalele societăţi concurente sunt Nivea, Palmolive, Fa.

b) Diferențierea produsului de concurenţi (calitate, aspect, reputaţie, preţ);

c) Publicitatea concurenţilor (teme şi argumente);

 Descrierea web-site-ului al magazinului “C-Market” în care este promovat Dove

Fig. 2.1 Prima pagină a site-ului

Fig.2.2 Pagina Market

Computere  Audio  Video

În câmpul Comerciant se afişează comerciantul sub formă de link, apasînd-ul se vor

Fig. 2.4 Informaţii despre comerciant

Denumirile câmpurilor următoare sunt semnificative şi nu sunt necesare explicaţii

Vizionarea coşului se face apăsînd link-ul “vizionare” din compartimentul “Cos” al

Fig. 2.6 - Vizionare coş

Pentru a se reîntoarce la poziţia precedentă se apasă link-ul “Sfirsit vizionare”.

În principiu, această opţiune se deosebeşte de cea precedentă numai prin faptul că

În această opţiune se permite căutarea de produse pe compartimente. Pentru căutare

După verificările respective datele vor fi afişate în maniera obişnuită.

Formulare database în cadrul companiei Dove

Fiecare categorie contine un numar de atribute dupa cum urmeaza :

Categoria CLIENTI atribute :

Categoria COMENZI atribute :

Caategoria CONTINUT COMANDA atribute :

Categoria PRODUSE atribute:

A. Crearea si popularea bazei de date în cadrul companiei Dove

Tabelul Clienti 2 campuri :

Tabelul Clienti 3 campuri:

Tabelul Comenzi campuri :

Tabelul Continut Comanda campuri :

Tabelul Produse campuri:

-in categoria Clienti 2 s-au introdus 6 entitati:

-in categoria Clienti 3 s-au introdus 4 entitati:

-in categoria Continut Comanda 6 intrari:

-in categoria Produse 8 intrari:

FN3 R1(Numar comanda, Cod produs, Cantitate, Pret unitar)

MARKET PUBLICUM CĂUTARE

Funcţiile PUBLICUM şi CĂUTARE