3.

CONCEPTUL DE EMISIUNE

Emisiunea radio reprezinta un miniprogram realizat pentru un segment mai mare sau mai
mic de ascultatori cu o structura bine alcatuita și o delimitare în timp precisa. În funcție de tipul
de emisiune (magazin, monotematica, interactiva, muzicala) se stabilește structura emisiunii.
Structura emisiunii se realizeaza pe ore și poarta denumirea de desfașurator.

3.1 Desfașuratorul unei emisiuni radio

Unul dintre secretele cel mai bine pazite ale unui post de radio se refera la hotclocks
adica ceasurile de emisie. Ele reflecta structura unei ore de emisie și maniera în care sunt
structurate conținuturile, succesiunea elementelor de program conform definiției formatului de
program respectiv. Înainte ca aceste structuri să prindă formă, trebuie aflate răspunsurile la
următoarele întrebări:
- Se va recurge sau nu la elemente vorbite / informație? Care va fi ponderea acestor
elemente
- Vor fi introduse în interiorul unei ore de emisie spoturi publicitare? Dacă da timp de
câte minute ?
- Ce alte elemente ar mai trebui să fie prezente pe parcursul unei ore ? (Informații
meteo ? Buletine rutiere ? Alte tipuri de materiale ? Oferte speciale muzicale ? Consursuri cu
premii ? etc).
Calupurile publicitare sunt adesea elementul cel mai greu de introdus într-un hotclock
deoarece orele la care urmează să fie difuzate spoturile publicitare sunt convenite pe bază de
contract, de comun acord cu clienții. Calupurile reprezintă din puctul de vedere al ascultătorilor
elementul program cel mai puțin îndrăgit și cel mai adesea cauza numărul 1 pentru comutarea pe
alt post sau închiderea radioului. Dar și elementele vorbite pot deveni un «  factor de comutare »
dacă sunt prost plasate în program sau prost realizate. Tot ceea ce întrerupe fluxul muzical
trebuie tratat cu atenție și trebuie să asigure continuitatea sfertului de oră.
«  Continuitatea sfertului de oră  » este o regulă ce reflectă metodologia de determinare a
cotelor de audiență.
Un ascultător ce urmărește programul timp de cel puțin 5 minute în cursul unui sfert de
oră este considerat « o persoană ». Dacă același ascultător va mai asculta emisiunea același post
pe parcursul unui alt sfert de oră, timp de alte cel puțin 5 minute va fi considerat « o a doua
persoană ». Cu alte cuvinte un ascultător ce recepționează emisiunea între :00 și :10 va fi
contabilizat o singură dată. Un alt ascultător ce recepționează emisiunea între :10 și :20, adica tot
timp de 10 minute va conta dublu. O dată ca ascultător al sfertului de oră cuprins Între :00 si :15
a doua oară ca ascultător al sfertului de oră dintre :15 și :30. De aceea, de mai mulți ani se
încearcă amplasarea calupurilor publicitare cât mai departe de granițele dintre sferturile de oră
( :00, :15 ,  :30, :45) pentru ca ascultătorul să poată fi ademenit printr-o ofertă ușor digerabilă și
să asculte emisiunea și În « sfertul următor ».
Exemplu general format :
știri 00

pubublicitate 50 10 vorbA

vorbA 40 20 publicitate

știri  30

După ce s-a decis care va fi amplasarea elementelor vorbite / publicitare în program,

urmează să se stabilească unde și la ce tip de comperaj se va apela și unde se va recurge la

1
elemente de producție pentru a servi cât mai bine obiectivul pe care programul respectiv îl
urmărește. Următorul pas în schițarea unui hotclok îl constituie amplasarea muzicii. Prin
aceasta se stabilește ce categorii muzicale vor ocupa anumite poziții și ce condiții suplimentare
(intensitate, ritm) vor trebui să îndeplinească aceste piese muzicale.
Desfășurătorul unei emisiuni diferă în funcție de :
1) tipul emisiunii ;
2) poziționarea în timp a dimensiunii și durata acesteia.
În funcție de tipul emisiunii, avem emisiuni magazine zilnice cu rubrici fixe pe care
ascultătorul este obișnuit să le asculte la o anumită oră. Astfel de rubrici trebuiesc difuzate la ora
la care sunt prevăzute în desfășurător și atenție : zilnic, în cazul în care emisiunea este zilnică și
la aceeași oră.
În emisiunile muzicale, partea vorbită se diminuează foarte mult. Intenția este de a-l lăsa
pe ascultător în compania muzicii ce îi place.
Ai în cazul emisiunilor monotematice cu invitat, desfășurătorul nu este foarte strict. În
cazul în care invitatul spune ceva extrem de interesant și nu poate fi întrerupt se amână cu un
minut, doua chiar, intrarea calupului publicitar.
Există situații speciale când un realizator de emisiuni poate să se abată de la desfășurător
și anume în cazul în care apar evenimente neprevăzute ce necesită o relatare imediată de la fața
locului și anume : o știre de senzație.
În ceea ce privește poziționarea emisiunii și durata se recomandă ca în desfășurătorul
emisiunilor matinale, partea vorbită să cuprindă 60% din program Însă în emisiunile de seară,
partea vorbită trebuie să fie cam 20% din program.
De asemenea, în cazul unei emisiuni de o oră, partea vorbită și cea muzicală se
recomandă a fi de 50% fiecare.
Desfășurătorul unei emisiuni se realizează de obicei de către directorul de programe ce
trebuie să se facă foarte bine înțeles de către realizatori.
Există și cazuri în care desfășurătorul se întocmește chiar de către realizatorul emisiunii.
Este vorba despre o idee de realizare a unui anumit tip de emisiune, idee ce vine din partea unui
redactor. În asemenea cazuri, el este acela ce întocmește și desfășurătorul emisiunii și îl prezintă
directorului de programe.

3.2. Intervențiile redacționale în cadrul unei emisiuni

Pentru un ascultător, prezentatorul este interlocutorul său. El este întruchiparea

informației pe care o dă. Prin prezentare, o informație își capătă credibilitatea, importanța și
utilitatea pentru ascultător.
Ascultătorii sunt de obicei nemiloși. Cele povestite de un prieten le poți asculta vreme
îndelungată chiar dacă te plictisesc. Ascultătorul radio este o făptură cam nepoliticoasă ; el ne
urmărește rareori cu maximă atenție, în plus își vede de treburile sale, se enervează, își pierde
răbdarea și ne părăsește fără nici un fel de explicație. Și dacă puțin mai târziu ni se alătură din
nou, are pretenția să fie tratat tot atât de prietenos și prevenitor, de parcă nu s-ar fi întâmplat
nimic. Ascultarea radioului este un act individual nu unul colectiv. Chiar dacă este probabil ca o
emisiune să fie urmărită de mii și mii de persoane, fiecare ascultător o face pentru sine (radioul
asigură o comunicare de la om la om). De aceea moderatorul vorbește cu ascultătorul său pe
care nu-l cunoaște și nici ascultătorul nu-l cunoaște pe moderator, dar moderatorul îi pretinde
ascultătorului o atenție pe care, în mod normal, nu ai aștepta-o de la un străin. Moderarea este
arta de a povesti unui om, complet străin, lucruri despre care el nu și-a pus niciodată întrebări, în
așa fel încât să se mire cum de-a putut trăi fără să le știe. Iată câteva indicații privind moderarea
sau intervenția într-o emisiune:
1) încercați întotdeauna să vă adresați unui anume ascultător. Folosiți chiar persoana a-II-
a singular. Creați-vă o imagine despre ascultătorul căruia vă adresați. Astfel, moderarea va

2
deveni mai directă și mai personală. Gândiți-vă la anumiți oameni și creați-văun interlocutor
vizual.
2) Dezoltați-vă stitul propriu în cadrul profilului postului dumneavoastră. Ascultătorii știu
să aprecieze când un moderator pare autentic, nu afectat. Nu vă transformați în clovn, dacă nu vi
se potrivește. Si un stil de moderare calm, poate fi modul reușit.
3) Evitați trecerile forțate. Moderatorii sunt întotdeauna de părere că trebuie efort ca să
construiască punți de la o temă la alta sau de la o știre oarecare la melodia următoare. Trei din
patru treceri sunt de prisos. Nu lipiți împreună ceea ce nu se potrivește.
4) Nu comentați reclama nici pozitiv, nici negativ. Că urmează o reclamă observă
ascultătorii și singuri. Indicația acum trebuie să câștigăm niște bani este inutilă. Un moderator
ce își permite aforisme de genul aveți 5 minute să fumați o țigară poate evident să renunțe la
salariul său provenit din veniturile publicitare.
5) Nu comentați niciodată greșelile colegilor. Dacă vreodată se încurcă, nu rebuie să
faceți glume. Bâlbâielile sunt supărătoare și oricum neplăcute crainicilor. De critică se ocupă
ascultătorii.

3.2.1. Prezentarea faptelor diverse într-o emisiune

Faptele diverse pot fi considerate o latură amuzantă a emisiunilor atunci când :

- posedă o mare valoare de comunicare, o știre importantă și în același timp haioasă sau
curioasă. Exemplu: Un copil dorea să meargă la bunicul în satul învecinat dar s-a urcat în alt tren
și a ajuns la Istambul, etc.
- când pot fi redate în puține propoziții și nu trebuie explicate.
Faptele diverse nu trebuie să pară forțate ci să se impună de la sine. Atunci când o
citește, redactorul trebuie să reflecteze dacă este sau nu potrivită. Faptele diverse sunt o
componentă de program ce trebuie pregătită. Cea mai prețioasă soluție este să introduci, pur și
simplu, știrea agenției în emisiune. Ca redactor faceți-vă timp ca la fiecare fapt divers să vă
puneți întrebări :
- consideră ascultătorii știrea într-adevăr amuzantă ? Nu faceți glume pe seama destinului
oamenilor.
Dacă într-un eveniment un om este destul de serios afectat fizic și psihic, acesta nu este
un bun material pentru un fapt divers.
- Știrea nu era deja În ziare ?
- Există În arhivă efecte sonore ? Am sunet potrivit ce poate fi introdus înainte sau după
faptul divers ? Chiar dacă pentru prezentatori tentația este mare aceștia nu trebuie să mai adauge
nimic de la ei. O poantă bună există prin ea însăși. Vă jigniți ascultătorii dacă, după o glumă mai
adăugați o propoziție ce o explică și celui mai prost. Dacă gluma are nevoie de explicație nu a
fost știre bună. În care cazuri, o știre poate fi îmbunătățită printr-o propoziție scurtă și promptă.

3.2.2. Prezentarea (forme de prezentare) în cazul emisiunilor unitematice cu invitat

Emisiunile unitematice cu invitat se realizează prin discuții pe tema abordată. O astfel de

discuție trebuie pregătită de moderator (realizator) în sensul că acesta trebuie să-și alcătuiască un
set de întrebări clare și care să aibă legătură directă cu tema abordată în emisiune. Niciodată
moderatorul nu trebuie să-i dezvăluie invitatului întrebările la care acesta va trebui să răspundă.
În cazul în care invitatul știe deja întrebările, se va pregăti cu răspunsuri artificiale. Pe lângă setul
de întrebări, moderatorul trebuie , dacă este cazul, să adreseze și alte întrebări într-un anume
moment (în funcție de dezvăluirile pe care le face invitatul). Niciodată un invitat nu trebuie lăsat
să calomnieze alte persoane într-o emisiune. De asemenea nu trebuie lăsat să facă acuze fără a
aduce dovezi esențiale. Întotdeauna este de preferat ca moderatorul să se adreseze invitatului cu
apelativul « dumneavoastră », chiar dacă acest invitat este în relații mult mai apropiate cu
moderatorul.

3
 Niciodată nu trebuie pierdut din vedere faptul că, discuția este ascultată de ascultători.
Cofundarea într-un anumit domeniu și folosirea unor termeni care nu sunt pe înțelesul tutoror,
pot face ca, emisiunea să plictisească. Invitatul nu trebuie foarte des întrerupt, cu alte cuvinte,
trebuie lîsat sî-și termine ideile dar totodatî trebuie atenționat pentru a rîspunde întrebărilor
adresate, deci nu trebuie lăsat să evite sau să ocolească întrebarea.

3.2.3. Recomandări pentru realizatori (moderatori)

1. Să înregistreze fiecare emisiune și să mai asculte o dată, după difuzare;

2. Să își impună câte o îmbunătățire la fiecare emisiune;
3. Să respecte principiul importanței notițelor scrise. Dacă informațiile sunt scrise
pe hârtie și se întâmplă să pierdeți șirul gândurilor, notițele sunt cele ce vă salvează.
4. Străduiți-vă să luați prin surprindere. Ascultătorul nu trebuie să știe foarte exact ce se
întâmplă în emisiune. Comprenajul introductiv nu trebuie decât să trezească interesul pentru ceea
ce urmează.
5. Supravegheați-vă concurența. Fiecare moderator ar trebui să urmărească ce face
concurența, nu doar înainte ci și după ce iese din emisie și chiar în timpul emisiei. Există
ascultători care, pe parcursul derulării unei emisiuni, schimbă postul și compară programele Între
ele.
6. Dacă vă pregătiți emisiunea vă creați « o plasă de protecție ».
Cu cât prezentatorul este mai bine pregătit cu atât reușește să fie mai spontan. Mulți
prezentatori care par spontani și spirituali sunt astfel pentru că sunt bine pregătiți. Prin «  a
pregăti » o emisiune se înțelege a te gândi din timp la toate. Ascultătorul ghicește, din tonul
prezentatorului (moderatorului) dacă acesta pune sau nu suflet în ceea ce face.
7. Nu vorbiți o limbă «străină» . Folosiți vocabularul propriilor ascultători și nu vă
subestimați ascultătorii.
8. Doar o idee de break (intervenție, moment) . Prezentatorul nu trebuie să spună tot ce
știe într-un singur break. O asemenea încercare nu poate decât să plictisească și să sporească
neatenția ascultătorului.
9. Nu faceți reclamă numai propriilor emisiuni. În cursul zilei se pot difuza anunțuri
promoționale, atât pentru emisiunea din ziua respectivă cât și pentru emisiuni din alte zile.
10. Fiecare post de radio ar trebui să își amenajeze o bibliotecă pentru prezentatori.
Această bibliotecă ar trebui să cuprindă o serie de lucrări relevante, reviste de specialitate, care
se referă la activitatea prezentatorului și la sectorul de divertisment. Această bibliotecă ar trebui
să păstreze arhiva tuturor acțiunilor speciale ale respectivului post de radio. Ar trebui alcătuit un
registru cu sloganurile utilizate în acțiunile anterioare.

3.3. Promovarea unei emisiuni

Promo reprezintă publicitatea în interes propriu pe care o practică un post de radio pentru
emisiuni. Anunțurile folosite pentru promovarea unei emisiuni se aseamănă în privința structurii
și evidenței cu spoturile publicitare. Ele se fac pentru a atrage cât mai mulți ascultători pentru
emisiunea respectivă. Astfel de promo nu trebuie să depășească un minut și trebuie lucrate astfel
încât să trezească interesul ascultătorului pentru emisiune.
Dintr-un promo nu trebuie să lipsească titlul emisiunii, ora și ziua când se va difuza.
Pentru a avea impact, un promo, se difuzează cât mai des. Nu numai emisiunile sunt
promovate ci și elemente ale unei emisiuni și anume rubrici.
Pentru promo-urile rubricilor se aplică aceleași reguli. De obicei se promovează o rubrică
nouă din cadrul unei emisiuni.
Promovarea unei emisiuni radio se face, în special, pentru programele postului de radio
respectiv dar în cazul în care se poate, se apelează și la alte mijloace media : TV, presă scrisă.
O bunăA promovare a unei emisiuni poate atrage un plus de ascultători.