Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Riscuri:
-transformarea interviului intr-un moment de curtoazie
- conversatie previzibila
-agresiune verbala
Jurnalistul-intervievator:
-se face vazut ca reprezentant al opiniei publice care are dreptul la informatii si explicatii si, concomitent, la
spectacol mediatic
-isi asuma rolul de delegat al canalului de televiziune care difuzeaza interviul.
-jurnalistul isi asuma rolul de evaluator
Reguli pentru un interviu reusit
1.
2.
3.
4.
Regula mesajului limpede numai atunci cand totul e clar pt jurnalist, devine clar si pt cel
intervievat+ cel din fata ecranului
5.
6.
Mai bine obraznic decat plin de mila- exista interviu interfata- cu tema si chestionarul prestabilite- si
interviu critic in care intervatorul si intervievatul sunt intr-o oarecare competetie de argumente si pozitii.
7.
8.
9.
10. A nu face dintr-un mantou o palarie- are in vedere interviurile inregistrate, care trebuie tinute sub control
pana la finalul post-procesarii. Montajul poate denatura mesajul initial.
-interviul considerat perfect este acea care reuseste sa raspunda la cele sase intrebari fundamentale ale
jurnalimului
-se recomanda a se respecta succesiunea : o idee, o intrebare
-daca ai intrebari pregatite, esti legat de ele din punct de vedere psihologic si devine mai greu sa asculti
raspunsurile. Mai bine se urmareste succesiunea logica a raspunsurilor, dupa ce se reflecta indelungat asupra
intrebarile, inainte de inceperea interviului
-nu te teme sa lansezi intrebari simple
-fara intrebari cu raspuns inchis
-nu aproba raspunsurile interlocutorului cu Ok, am inteles, in regula.
-nu te scuza cand adresezi o intrebare si nici nu o lansa folosind optativul: as vrea sa va intreb daca.
-daca interlocutorul te avertizeaza ca exista restrictii legate de ceea ce se poate declara, este mai productiv sa
negociezi ceea ce se precizeaza, decat sa incerci sa extragi informatia
-daca, pe parcursul interviului, interlocutorul lanseaza o informatie importanta si neasteptata, schimba-ti
planul din mers, adaptandu-l noii situatii.
-nu subestima rolul atat de important al intrebarii de ce?.
-cand interviul s-a indepartat de la subiect, incearca sa centrezi din nou interesul printr-o intrebare de
relansare
- telespectatorul stie sa faca diferenta intre politete si persistenta pozitiva, asa ca intrerupe-ti interlocutorul ori
de cate ori raspunsul e prea lung.
-fara intrebari ipotetice de genul ce s-ar fi intamplat daca?
-pusa cu discernamant si masura, cate o interogatie provocatoare, care sa duca, pentru scurt timp,
interlocutorul spre o falsa problema, poate aduce informatii si marturisiri neasteptate
Functii ale interviului:
-relatarii- vizibila in formula de interview- recit: obiectivitate minima, minimum factual, plus de coloratura
-depozitie- valorifica rolul de martor al interlocutorului, intre-un interviu-marturie: plus de factual,
subiectivitate variabila, obiectivitate partiala
-explicativa- interviurile cu un expert sau cu un specialist: plus de credibilitate acordat jurnalistului, plus de
obiectivitate
-evaluare- specifica interviului de opinie si il are in vedere pe interlocutorul-analist, care nu relateaza, ci
lanseaza comentarii si estimari asupra unor evenimente: subiectivitatea sa nu depaseasca un nivel de
pertinenta, jurnalistul are in vedere experti sau observatori specializati care emit opinii asupra unui caz.
-descriere- atributul interviului-potret: minimum de factual si i importanta incarcatura subiectiva.
Tipologii ale interviului de telviziune ( Larue-Langlois) in functie de continut:
-
Interviu de promovare
2
Interviu informativ
Interviu de celebritate