5.

Sursele de informare

5.1 Informa\iile utilitare

Informa\iile utilitare cotidiene reprezint[ tot ceea ce u]ureaz[ via\a de zi cu zi a

ascult[torului. Cele mai importante domenii sunt: timpul probabil; circula\ia, comportamentul de
consum; timpul liber. Informa\iile scurte cotidiene pot fi oferite adeseori sub form[ de
scurte ]tiri. Aceast[ fortm[ este potrivit[ mai ales @n cazul informa\iilor cu un con\inut utilitar ce
apar fercvent.
O mare parte a informa\iilor cotidiene poate fi preluat[ direct de la surs[. O
scurt[ @nregistrare telefonic[ pentru o informa\ie cotidian[ util[ destinde din punct de vedere
acustic emisiunea face informa\ia mai autentic[ ]i scute]te uneori de o munc[ intens[ de
informare. Ex. Prognoza meteo c`nd trebuie transmis un num[r mare de informa\ii pe aceea]I
tem[ dar pentru localit[\i diferite este recomandabil[ gruparea @n blocuri mai mici.

5.1.1 Subiecte pentru informa\iile utilitare cotidiene

a) Informa\ii pentru consumatori. Ele se uitilizeaz[ @n emisiunile magazine din perioada

zilei ]i implic[ informa\ii despre programul magazinelor, perioada reducerilor, pre\uri etc.
b) Informa\ii ecologice. Ele implic[ informarea ascult[torului despre depozitarea corect[ a
de]eurilor sfaturi. Astfel de informa\ii se utilizea[ tot @n magazine de zi.
c) Informa\ii pentru timpul liber. Programul teatrelor, cinematografelor, ]trandurilor- se
utilizeaz[ tot @n emisiunile magazin.
d) Informa\ii pentru studen\i ]i elevi. Cele mai noi manuale ]i c[r\i etc. - se utilizea[ @n
emisiunile magazin
e) Informa\ii rutiere- @ntreruperi de trafic; radare, filtre etc- @n acela]i tip de emisiuni.
f) Informa\iile meteo- prognoza pentru localitatea respectiv[ ]i datele meteo-@n acela]i tip de
emisiuni.
g) Informa\ii pentru concediu- ora]e cu aeroport, trasee, itinerarii etc-se utilizeaz[ @n
emisiunile magazine

5.2. Teme ce trebuiesc abordate @n emisiunile radio.

5.2.1 Politica

Din punct de vedere jurnaliztic, politica unei comunit[\i locale este o chestiune nu
@ntotdeauna pl[cut[ dar delicat[. Nici un alt evenimet nu poate s[ apar[ at`t de arid precum
o ]edin\[ de consiliu local. #n acela]I timp aici se iau deciziile ce vor afecta via\a zilnic[ a
ascult[torilor.
Nu exist[ nimic mai plictisitor dec`t un reportaj structurat cronologic de la ultima ]edin\
[ de consiliu. Pentru ascult[toei nu este at`t de interesant cum a decurs aceast[ ]edin\[, ci
subiectele aflate pe ordinea de zi.
Ascult[troii ar putea fi informa\i @nainte de @nceperea ]edin\ei despre punctele aflate pe
ordinea de zi ]I li s-ar putea cere @ntreb[ri pe care jurnalistul s[ le adreseze consilierilor la ]edin\
[ iar r[spunsurile acestora s[ fie difuzate pe post sub form[ de @nregistrare. Astfel ascult[torii s-
ar sim\i b[ga\i @n seam[.
Dup[ problemele cotidiene politica r[m`ne @ns[ una din principalele teme ce fac
subiectul emisiunilor unitematice (talk-show-urilor).

5.2.2 Economia
 Clasicele relat[ri economice a]a cum apar @n paginile de profil ale ziarelor joac[ un rol
secundar @n radio. La prezentarea situa\iei politico-economice generale trebuie s[ se afle @n
centrul aten\iei @ntrebarea: #n ce m[sur[ este afectat ascult[torul? #n pla local trebuiesc supuse
aten\iei ascult[torului subiectele cu o tent[ economic[ ce @l implic[ @ntr-un anumit fel. Cel ce
realizeaz[ un reportaj sau un talk-show pe o tem[ ecomomic[ trebie s[-]I @nsu]easc[ bine anumi\
i termeni.

5.2.3 Timpul liber ]i sportul

Aceste dou[ teme sunt des @nt`lnite at`t @n emisiunile talk-show ]I @n cele de tip
magazin. C`nd sunt abordata astfel de teme trebuie avute @n vedere modalit[\ile de petrecere
pl[cut[ a timpului liber. De timpul liber \ine ]I sportul. #n redac\ii exist[ de obicei departamenete
sportive cu redactori specializa\i pe probleme sportive.

5.2.4 S[n[tatea

Talk-show-urile ce abordeaz[ ca tem[ problema s[n[t[\ii oamenilor sunt deja renumite.

Sfaturile de a duce o via\[ s[n[toas[ nu sunt doar la mod[ ci afecteaz[ direct cotidianul
ascult[torului. Chiar dac[ asemenea subiecte nu sunt @n sens propriu locale ele constituie parte
component[ a rela\iilor locale.

5.2.5 Muzic[

Un post de radio ce @]I acoper[ cea mai mare parte a duratei de emisie cu muzic[ este cel
mai potrivit media pentru a se adresa subiectului jurnalistic muzical. Reportajele despre
concertele din ora]. Informa\iile privind manifest[rile muzicale, interviurile despre manifest[rile
muzicale locale sunt standarde fire]ti pentru un program de radio local.

5.3 Sursele de informare

5.3.1 Conferin\ele de pres[

Printre repro]urile cele mai frecvente f[cute mai ales agen\iilor de ]tiri dar ]I alor media
este ]I cel al relat[rii conven\ionale a unor ac\iuni. Criticii se pl`ng @n acest caz c[ redac\iile se
limiteaz[ @n principal la transmiterea unor date de tipul conferin\elor de pres[ oferite de c[tre
autorit[\i asocia\ii ]I grupuri de interese. Punctul principal al criticii const[ @n aceea c[ anumite
evenimente care @n mod normal nu ar fi luate @n seam[ de posturile de radio ]I de ziare se
bucur[ totu]I de aten\ie datorit[ conferin\elor de pres[ reluate de agen\iile de ]tiri.
Dac[ aceast[ critic[ este sau nu @ndrept[\it[ @n cazuri izolate nu are importan\[. Jurnalismul
conven\ional reprezint[ pericolul de a se impune din exterior un subiect. O redac\ie nu se poate
susutrage acestei constr`ngeri mai ales c`nd trebuie s[ se team[ c[ alte medii concurente
recepteaz[ acea conferin\[ de pres[. Nu merge\i din simpl[ curiozitate la o conferin\[ de pres[ c[ci
ve\i fi tenta\p s[ transforma\i efortul depus ]I timpul consumat @ntr-un c`]tig redac\ional,
adic[ s[ transmite\i c`te ceva despre tema conferin\ei de pres[ @mportiva criteriilor redac\ionale.
Clarifica\i @n prealabil cu organizatorul despre ce subiect va fi vorba @n conferin\a de pres[ ]I
cine va fi prezent pentru a v[ l[muri dac[ @ntr-adev[r conferin\a prezint[ interes. Dac[ ave\i
nel[muriri ruga\i s[ vi se transmit[ informa\iile prin fax. Conferin\ele de pres[ sunt surse de
informare pentru ]tiri reporatje ]I emisiuni unitematice.
5.3.2 Comunicatele de pres[

Fiecare organiza\ie, uniune, asocia\ie, partid ]I societate comerical[ care se

respect[ r[sp`nde]te communicate de pres[ @n timp. Comunicatele de pres[ sunt o form[ esen\ial[
]I indispensabil[ a furniz[rii de informa\ii. Ca ]I redactor de ]tiri ve\i putea folosi comunicatele
de pres[ pentru informare dac[ \ine\i cont de urm[toarele aspecte:
- @ntreba\i-v[ @nainte de orice dac[ ascult[torul are de c`]tigat din ace comunicat. Un
comunicat util doar pentru cel care-l emite trebuie aruncat la co].
- Fi\i pruden\i @n afirma\ii. Tocmai @n lu[rile de pozi\ie ale partidelor ]I grupurilor de
interese se ascund adesea informa\ii ce nu trebuiesc preluate f[r[ a fi verificate. O afirma\ie
fals[ nu va deveni corect[ pentru c[ este transmis[ de o anumit[ surs[. Dac[ o afirma\ie afecteaz[ o
ter\[ persoan[ trebuie verificat dac[ cel afectat confirm[ corectitudinea afirma\iei.
- Nu da\i publicit[\ii lu[ri de pozi\ie @n acele probleme care nu intereseaz[ ascult[torii.
Tocmai grup[rile ]I partidele politice iau cu pl[cere pozi\ii nesolicitate fa\[ de cele mai diverse
teme.
- Ave\i grij[ s[ existe un echilibru @n informa\ie. #n continuare verifica\i dac[ anumite
institu\ii cu activitate de pres[ foarte intens[ nu ocup[ un spa\iu prea mare @n relat[ri. #n acest
caz @ncerca\i s[ adopta\i o pozi\ie echidistant[ ]I echilibrat[.
De multe ori comunicatele de pres[ sunt @nso\ite de termen de embargo
adic[ emitentul decide c`nd comunicatul trebuie dat publicit[\ii cel mai devreme. Termenele de
embargo trebuie @n principal respectate deoarece @n mod normal servesc la asigurarea con\
inutului de adev[r al unei ]tiri. Astfel @n cazul @n care un partid r[sp`nde]te textul discursului
unui politician cu c`teva ore @nainte de @nceputul acestuia pentru a familiariza redac\iile din
timp cu con\inutul eventual complicat ]I am[nun\it acesta nu trebuie anun\at @nainte ca el s[ fi
fost \inut. Se poate @nt`mpla ca politicianul s[ sufere un accident @n drum spre tribun[ ]I
discursul s[u ar trebui contramandat. Dac[ a\i fi anun\at deja ceea ce a spus politicianul a\i fi
r[sp`ndit o ]tire fals[. Dac[ sensul unui tremen din embargo nu poate fi recunoscut interesa\i-v[ la
cel care a emis comunicatul de pres[. A nu \ine cont de termenul din embargo este o @nc[lcare a
regulilor ]I I-ar putea indispune pe informatori.

5.3.3 Cotidienele

Citirea cotidienelor locale este o datorie de la sine @n\eleas[ pentru orice redactor de
radio. Printr-o lectur[ atent[ ]I valorificarea ziarelor, chiar ]I o mic[ redac\ie @]I creaz[ @n scurt
timp o bun[ baz[ pentru munca proprie. Utilizarea direct[ deci reproducerea unor subiecte din
ziar este cea mai contraindicat[. Un post care va reproduce @ntr-o propor\ie prea mare extrase
din ziarul local relateaz[ ascult[torilor lucruri pe care ace]tia le ]tiu deja. Mai cur`nd cotidianul ar
trebui folosit pentru munca intern[ de redac\ie. De exemplu: indica\ii privind manifest[ri,
constituirea unei arhive a ziarului, informa\ii privind anumite personalit[\i. #ntr-o redac\ie pe
l`ng[ cotiodienele local mai sunt necesare cel pu\in trei ziare
- @n primul r`nd cel mai important cotidian central
- @n al doilea r`nd un ziar monden
- @n al treilea r`nd un ziar de senza\ional.
Lectura cotidienelor pentru care exist[ abonamente este una din sarcinile fire]ti ale
fiec[rui redactor. Este o munc[ de informare serioas[ orientat[ @n func\ie de subiecte ]I datele
oferite de cotidiene.

5.3.4 Telefoanele

Apelul zilnic la serviziile de pres[ ale poli\iei este una dintre cele mai simple ]I
productive surse de informare. Pe l`ng[ leg[turile telefonice cu poli\ia trebuie telefonat zilnic
serviciilor de pres[ ale prefecturii ]I prim[riei. Alte surse de informare sunt serviciul de ambulan\
[, pompierii ]I serviciul de urgen\[ al spitalelor precum ]I birourile de pres[ ale judec[toriilor ]I
procuraturilor.