MIJLOACE ȘI TEHNICI DE

COMUNICARE: relațiile cu
media

Blidaru Andreea
Dumitru Adina Victorita
Grama Georgiana
ARPAM AN II SEM. 1
MEDIA ȘI CARACTERISTICILE LOR

 Mass-media este considerată ca reprezentând a patra putere în stat.

Agenţiile de ştiri, presa scrisă, posturile de televiziune şi de radio
funcţionează ca nişte „amplificatoare” ale informaţiei. După cum ştim cu
toţii, numărul de persoane la care ajunge un mesaj transmis de mass-
media este, de regulă, mult mai mare decât limita maximă de receptori
la care poate ajunge organizaţia prin eforturi proprii.
 Media nu constituie un ansamblu omogen. Fieare media are un concept
redacțional propriu, un ritm specific, nevoi diferite de informatii și
documente. Media acopera realități variate, cu reguli coduri, logică
specifice. Dacă le cunoaștem mai bine caracteristicile, putem sa
pregatim mai bine acele activități.
 INSTRUMENTE DE LUCRU CU PRESA

 COMUNICATUL DE PRESĂ
 CONFERINȚA DE PRESĂ
 DOSARUL DE PRESĂ
 ȘTIRE DE PRESA
 ARTICOLUL
 INTERVIUL
 ALERTELE MEDIA
 PUNCTUL/ÎNTALNIREA DE PRESĂ
 ORGANIZAREA UNEI VIZITE/CĂLĂTORII
 1. COMUNICATUL DE PRESĂ
 Comunicatul de presă este un text scurt, o paginã,
informând despre un eveniment, manifestație,
decizie, etc. El oferã o informație de bazã ce poate
suscita interesul mediei s-o dezvolte.
 Comunicatul de presã este des utilizat în
comunicarea publicã pentru cã ne permite sã oferim
cu rapiditate o informație sinteticã asupra unui
subiect (numirea unei persoane, decizia unei
autoritãți, eveniment particular etc.)
 Pe baza acestei informãri, instrumentele media pot
difuza aceastã informație fãrã o tratare particularã a
ei sau o aprofundare a subiectului cãutând alte
informaii, întrebând alte persoane. Informația trimisã
într-un comunicat trebuie sã fie nouã și de interes
pentru media și publicul sãu. Informația transmisã
trebuie sã poatã fi ușor înțeleasã fãrã cercetãri
suplimentare.
 2. CONFERINȚA DE PRESĂ

 Conferința de presă este o întâlnire organizatã pentru a informa cu privire la un

subiect de actualitate și deschis tuturor jurnaliștilor.
 Acest instrument este util atunci când informația ne duce la un subiect important
sau necesitã explicații dificile de transmis printr-un comunicat de presã (cum ar fi
impact politic, temã cu mare sensibilitate, date complexe înainte de a fi
interpretate etc.)
 Pornind de la faptul cã numeroase comunicate de presã nu sunt reluate de cãtre
media, se observã tendința creșterii numãrului conferințelor de presã pentru a
asigura o anumitã vizibilitate evenimentului sau informației.
3. DOSARUL DE PRESĂ
 Dosarul de presă este o documentație pusã la
dispoziția jurnaliștilor cu ocazia conferinței de
presã sau altei manifestãri, sau trimiterea
acestuia dacã jurnaliștii lipsesc de la
eveniment. Dosarul cuprinde texte, expuneri,
comunicat recapitulativ, fotografii, grafice etc.
 Dosarul de presã trebuie sã fie atractiv,
agreabil de citit, cu intertitluri și culori. El
poate fi actualizat periodic. De aceea, dosarul
poate fi conceput pe douã secțiuni: prima,
care nu necesitã revizuiri frecvente, va fi o
prezentare a organizației, cea de-a doua parte
va conține cifrele semnificative, iar paginile
sale vor fi ușor de modificat și inserate ca
anexe la documentul principal.
4. ȘTIREA DE PRESĂ

 Ştirea de presă reprezintă modalitatea cea mai la îndemână pentru

difuzarea informatiilor de actualitate (evenimente care tocmai s-au
petrecut, care sunt în desfăşurare sau care urmează să aibă loc în
viitorul apropiat). Ea este destinată exclusiv publicării şi, de obicei, este
preluată şi difuzată ca atare de mass-media interesate.
 Dictionarele oferă şi ele versiuni diferite: „veste, informatie, noutate”
(DEX, 1998);
 Atât jurnaliştii, cât şi consumatorii produselor de presă în general,
vorbesc adesea despre„ştirea de presă”. Ce este, de fapt, „ştirea de
presă”? O definitie empirică afirmă că ştirea este „orice lucru nou pe
care îl înveti astăzi şi pe care ieri nu-l ştiai”.
 5. ARTICOLUL

 Ştirea de presă reprezintă modalitatea cea mai la

îndemână pentru difuzarea informatiilor de
actualitate (evenimente care tocmai s-au petrecut,
care sunt în desfăşurare sau care urmează să aibă
loc în viitorul apropiat). Ea este destinată exclusiv
publicării şi, de obicei, este preluată şi difuzată ca
atare de mass-media interesate.
 Dictionarele oferă şi ele versiuni diferite: „veste,
informatie, noutate” (DEX, 1998);
 Atât jurnaliştii, cât şi consumatorii produselor de
presă în general, vorbesc adesea despre„ştirea de
presă”. Ce este, de fapt, „ştirea de presă”? O
definitie empirică afirmă că ştirea este „orice lucru
nou pe care îl înveti astăzi şi pe care ieri nu-l ştiai”.
 6. INTERVIUL
 Interviul permite obținerea unei informații
personalizate. El reprezintã un vector de
informație prețios, mai bogat decât dosarul de
presã, mai puțin dificil decât conferința de
presã. Interviul trebuie pregãtit din punctul de
vedere al contextului: - studiați publicația:
tipul, caracteristicile, țintele; - citiți articolele
de acelaș gen; - încercați sã cunoașteți
jurnalistul: personalitatea, temele de interes,
cele mai recente articole.
 De asemenea, trebuie pregãtit din punctul de
vedere al conținutului – reflectați asupra a
ceea ce veți spune la un triplu nivel: al
informației brute, al argumentației, al
exemplelor ilustrative.
7. ALERTELE MEDIA
 Pot fi considerate o variantă mai simplificată a
comunicatelor de presă, mai ales a celor care
anuntă un eveniment. În fapt, o alertă media este
un anunt sumar cu privire la un eveniment sau
element neprevăzut care urmează să se producă –
sau dimpotrivă, să nu se producă, aşa cum fusese
planificat şi anuntat – într-un timp foarte scurt.
 Este de preferat ca alertele media să fie utilizate
doar accidental, nu să se transforme într-o practică
uzuală care să suplinească lipsa planificării sau
planificarea defectuoasă. O alertă media trebuie să
fie concisă, mai scurtă decât un comunicat de
presă obişnuit.
 Este bine ca titlul alertei, precum şi specificatia
„alertă media” să fie scrise cu un font mare la
începutul paginii, pentru ca, în acest fel, să se
distingă de alte informatii de presă pe care le
primesc jurnaliştii.
 8. PUNCT DE PRESĂ
 Întâlnirea sau punctul de presã este organizat în
cadrul marilor proiecte, când realizarea anumitor
politici publice este de lungã duratã și complexã,
sau când o administrație sau instituție trateazã
dosare variate, sensibile. O asemenea întâlnire
permite prezentarea realizãrilor (pașilor înainte)
din cadrul unui proiect, dosare, explicarea
recordurilor, dialogul critic cu privire la felul în
care sunt tratate anumite teme.
 Punctul de presã este de asemenea apreciat de
jurnaliști pentru cã el îi ține la curent cu evoluția,
schimbãrile importante într-o atmosferã destinsã.
9. ORGANIZAREA UNEI VIZITE

 Organizarea unui vizite, cãlãtorii sau a unui

reportaj la locul acțiunii publice vine din faptul cã
anumite teme trebuie ilustrate pentru a fi înțelese
și pentru a deveni interesante. Putem așadar sã
convingem media sã facã un reportaj, ce va
permite tratarea subiectului respectiv cu
profunzime. Organizația trebuie sã suscite un
interes particular din partea mediei sau unui
jurnalist, sã prepare documentația necesarã
pentru a permite vizita și sã vegheze la
disponibilitatea persoanelor atinse de realizarea
reportajului.
 Sunt invitați într-un sejur de câteva zile pânã într-o
sãptãmânã într-o regiune sau țarã și este planificat
un program specific (prezentãri, vizite, întâlniri cu
personalitãþi, etc.). Obiectivul acestor vizite este
ca acești jurnaliști sã scrie dupã aceea articole, sã
difuzeze reportaje cu privire la regiuni, țãri, etc.
pentru a pune în evidențã diferite atuuri ale lor.
CONTROLUL EFICIENȚEI RELAȚIILOR
CU PRESA
 Măsurarea eficienței relațiilor cu media este mai complexă decât la cea
mai mare parte a instrumentelor de comunicare din mai multe rațiuni.
Mai intai pentru că organizația nu are control asupra informației efectiv
difuzate, este dificil sa luam cunoștință de tot ce a fost comunicat
despre organizație. Apoi, analiza concretă a materialului colectt nu este
o alegere ușoară având în vedere diversitatea suporturilor (texte,
imagini, sunete, desene în resă etc.). În cele din urma, chiar daca
structura efectelor este aceeași pentru toate intrumentele, este necesar
să dezvoltăm indicatori specifici, distincți de ai altor instrumente.
LOGICA JURNALISTICA

 Alegerea unui suport media de a trata un subiect sau altul depinde de numeroși factori :
-Noutatea și originalitatea temei
-Rezonanța psihologică
-Proximitatea
-Caracterul spectacular al evenimentului
-Suivisme
-Posibilitatea de a ilustra evenimentul
-Inteligibilitatea
-Actori cunoscuți și reprezentativi pentru public
CONCLUZII

Argumente PRO social media

 Accesibilitate
 Relaționare
 Comunitate
 Informare
 Reputație
 Eficacitate
 Creativitate – vei întalni multe persoane creative
 Interacțiunea cu clienții și menținerea contactului direct - poți să oferi
sprijin prin răspunsuri la întrebări, sugestii , idei
CONCLUZII

Argumente CONTRA social media

 Prea mult zgomot; Accesibilitatea social media are si un revers negativ :
toata lumea publica informatii, dar multe dintre ele nu sunt de calitate si
nu merita atentie
 Anonimatul- Furtul de identitate este o practica depasita pe internet
doar de numarul mare de identitați false
 Activitatea cronofaga – social media consuma prea mult timp
 Reactiile nadorite - este posibil să intalnesti reactii ale unor utilizatori
care au trecut prin experiente neplacute cu brandul tau
BIBLIOGRAFIE

 Corina Rădulescu, Imaginea institutiei publice, Ed. Universitară, București, 2015

 Cristina Coman, Relații publie și mass media, Ed. Polirom, București, 2004
 George David, Tehnici de relații publice. Comunicarea cu mass media, Ed. Polirom, 2008
 https://dexonline.net/definitie-mass-media 22.11.2019
 https://educatiecivica.ro/mass-media/ 22.11.2019