Sunteți pe pagina 1din 3

Stirea de agentie.

Particularitati

Ştirea, este un gen publicistic care prezinta realitatea actuală, pe care o pune într-o formă comunicabilă, transmisă apoi, prin
intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă.
In domeniul ziaristicii, informaţia trebuie înţeleasă în dublu sens. Informaţia este un termen devenit celui de presă. Unii autori chiar
definesc informaţia drept "procesul comunicării sociale şi instituţile care asigură acest proces".1) Termenul de informaţie este folosit
şi în accepţia de gen ziaristic, dar toate genurile ziaristice implică existenţa unei informaţii. Iată de ce pentru a delimita genul în
sistemul mijloacelor de expresie ziaristică, termenul de ştire este mai corespunzător, toată presa fiind purtătoare de informaţie tratată şi
selectată, semnificativă, nouă, interesantă, de actualitate.
Este genul de presa cel mai scurt, avand maxim 10 randuri, care reda la modul sobru un eveniment supus celor cinci intrebari :
cine ? ce ? cand ? cum ? cui ? unde ?
Aceasta este o relatare a unui eveniment semnificativ a carui cunoastere este necesara in derularea ei zilnica. Relateaza despre tot
ceea ce se intampla, comprima toate activitatile curente care au inteles general. Reprezinta un text despre o relatare din diferite planuri
( politic, economic, social, cultural, deologic, sportiv, divertisment ).

Stirea poate fi :
> Hard – relateaza evenimente importante cu impact masiv, imediat si de interes major care se adreseaza unei categorii largi de
cititori;
> Soft – se adreseaza unui public redus, acest gen de stire este o relatare de fapt divers din lumea mondena;
> Anticipatoare – ce anticipeaza un eveniment ( Maine la …….)
> In desfasurare – un eveniment ce are loc in acea zi
> Post factum – un eveniment deja intamplat ( Ieri la ……)

Pentru relatarea unei stiri trebuie gasit rapid un titlu potrivit si unghiul de prezentare, abordarea corecta cu efortul de mentinere a
unei constante stilistice care individualizeaza institutia pe care o reprezinta.
Stirea este alcatuita din : supratitlu, titlu, subtitlu,shapou.
shapou = textul scurt, situat intre titlu si primul paragraf.
Stirea de agentie - agentia de presa fiind principala furnizoare de stiri pentru celelalte canale ale comunicarii de masa - este
rezultatul monitorizarii evenimentului. Principala sa caracteristica este aceea ca pe masura acumularii de noi evenimente, revine
asupra faptului relatat. Astfel, chiar si in cursul aceleiasi zile, pe masura derularii evenimentului, agentia produce, de regula, o stire de
anunt (flash), mai apoi o stire mai ampla, care adauga noi elemente care au aparut pe parcurs si, la inchiderea ..editiei", o stire de
sinteza (eventual insotita de fotografii), care epuizeaza centrele de interes legate de subiectul abordat.

Tipologia stirii

• Stiri rutiniere/rutina – cele care au frecventa cea mai mare si care se pot repeta zilnic. Exemple: meteo, radar, preturi, curs valutar;
• Stiri catastrofe (neplanificate) – cutremure, inundatii, incendii, uragane ;
• Stiri accidente – feroviare, aviatice, rutiere, navale ;
• Stiri hazard-fericit – distinctii, premii, onoruri.

Calitatile unei stiri eficiente

1. Acuratetea, obiectivitatea, exactitatea – intreaga calitate se da in primul paragraf dupa lead.


2. Rapiditatea, originalitatea, varietatea – o stire verificata si exacta trebuie sa plece imediat.
3. Stirea completa – nu se poate spune totul despre evenimet, dar trebuie sa se precizeze suficient de mult pentru ca nici o intrebare
majora sa nu ramana fara raspuns. Elementele de context fac stirea mai inteligibila pentru oamenii ce citesc / privesc rar stirile.
4. Stirea interesanta – valoarea stirii o reprezinta impactul pe care il are asupra oamenilor.Stirea care starneste un mare interes este
aceea care are ca subiect un conflict.
5. Concizia – indiferent de amploare, stirea trebuie sa aduca maximul de informatie in minimul de cuvinte. Esenta unei stiri trebuie sa
fie inclusa in primele 20 de cuvinte, adica in lead.
6. Autenticitatea – trebuie sa fie stiri adevarate, cu surse reale, verificate.
7. Corectitudinea in redactare – respectarea normelor literare de exprimare corecta scrisa si vorbita.

Exigenţe ale ştirii:


Coerenţa – nu trebuie să plecăm într-o direcţie şi să ajungem în altă parte. Trebuie să menţinem aceeaşi linie logică. O ştire trebuie să
aibă conţinut unitar. Trebuie să ţinem cont că fiecare entitate (cuvânt, propoziţie) face parte dintr-un text (ştirea), care trebuie să
comunice, să transmită ceva. Nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere acel ceva (unghiul de abordare).
Concizia – dacă putem spune acelaşi lucru cu mai puţine cuvinte, nu trebuie să ezităm să o facem. Există o regulă în jurnalism care
este formulată astfel: maxim de informaţie cu minim de cuvinte. Sunt indicate propoziţiile şi frazele scurte.
Claritatea – cititorul trebuie să înţeleagă imediat ce vrem să-i spunem. Nu folosim fraze ambigue, nu lăsăm loc interpretărilor (scriem
ştiri, nu poezii). Nu îl vom determina pe cititor să meargă la dicţionar să caute sensurile. Limbajul trebuie să fie clar, simplu.
Particularitatile stirii

1. Stirea trebuie sa para obiectiva, fara comentarii asupra evenimentelor.


2. Stirea trebuie sa contina putine nume proprii sau cuvinte rar intalnite, neologisme.
3. Numele proprii trebuie insotite de calitatile personale (Ministrul de Externe Mircea Geoana)
4. Propozitiile sunt scurte, pentru ca mesajul sa fie usor de retinut.
5. Cuvintele sunt folosite din « Fondul special de cuvinte », cuvinte cunoscute si utilizate zilnic.
6. Nu se utilizeaza serii de nume proprii si cifre.
7. Stirea se intinde pe 3 paragrafe.

Pregatirea informatiei

1. Colectarea informatiei se face :

a) in interior – pe baza semnalelor care sosesc in redactie de la agentii, comunicatori, diversi agenti economici sau medii de informare
adiacente (cititori,scrisori, telefoane)

b) in exterior – pe teren
Majoritatea informatiilor sunt prevazute, ele fac parte din arsenalul reporterului, legaturi cu surse institutionale (foruri administrative,
organizatii, nonguvernamentale, conferinte de presa, institutii sociale, culturale, educative si alte surse cuprinse in agenda personala
(nr. de telefon/fax, ore/zile de acces, apoi se fac iesiri in teren pentru completari la un mesaj insuficient argumentat, documentat,
disponibil pentru a ilustra ( fotografii,desene,grafice)

Fabricarea stirilor

Pentru ca stirea sa fie difuzata, aceasta trece printr-un proces de luare a deciziilor :
- se urmareste modul de abordare, de tratare a informatiei
- forma in care urmeaza sa fie « ambalata »

Pentru alegerea stirilor se efectueaza alegeri considerente :


- costurile de productie implicate de culegerea si procesarea informatiei ;
- constrangerile tehnice impuse de canalul si dotarile institutiei
- normele si regulile interne de lucru ale respectivei institutii
- valorile dominante ale breslei
- gusturile si preferintele consumatorului
- restrictii fixate de furnizorii de publicitate
- reguli impuse de proprietarul institutiei

Procedurile de rutina la care sunt supuse informatiile :


- identificarea evenimentelor demne sa ofere substanta unei stiri, adica intamplari importante sau interesante pentru a deveni
informatie publica
- selectarea si verificarea informatiilor, oferite de diverse surse.

Stirea, de la petrecerea evenimentului şi până când aceasta ajunge sub forma finală în faţa publicului, prin diferitele mass-medii, mai
sus amintite, trece de cele mai multe ori printr-un prim „filtru”, cel al agenţiilor de ştiri. Agenţia de ştiri este o organizaţie de jurnalişti
stabilită pentru a furniza informaţii de primă mână, contracost, pieţei media: ziare, reviste, radio şi televiziune. UNESCO definea în
1953 agenţia de presă astfel: „O agenţie de informaţii este o întreprindere care are ca principal obiect, oricare ar fi forma sa juridică, să
caute ştiri şi, de o manieră generală, documente de actualitate, (...) şi să le distribuie unui ansamblu de întreprinderi de informaţie şi, în
mod excepţional, particularilor, în vederea asigurării, contra plăţii unui abonament şi în condiţii conforme legilor şi uzanţelor
comerţului, un serviciu de informaţii cât se poate de complet şi de imparţial”.
O agenţie de presă este deci o întreprindere care comercializează pentru clienţii săi (presă, instituţii, întreprinderi în general) un
serviciu de informaţii brute sau cu valoare adăugată, ştiri neutre din punct de vedere ideologic şi politic, pe un suport definit (hârtie,
foto, informatică, audio, video).
Agenţiile de presă, ca şi mass-media în general, permit oamenilor să aibă o cunoaştere a realităţii imposibilă în absenţa acestora. O
serie de evenimente, de fapte, nu ne sunt cunoscute decât prin intermediul mediei, care desenează astfel pentru noi o realitate secundă.