Sinteză curs

Tehnici de lucru specializate. Agenţia de presă

Agenţia de presă
Definiţie: Instituţie specializată în colectarea, prelucrarea şi difuzarea informaţiilor de
actualitate.

Caracteristiciile agenţiei de presă:

 Este o bancă de informaţii (angrosişti de informaţii)
 Informaţia este difuzată cu mare rapiditate, în timp real chiar.
 Acoperă multe domenii şi o arie geografică vastă
 O dată cu progesul tehnologiilor are loc diversificarea produselor oferite de
agenţiile de presă (pachete complete de servicii, produse multimedia)

Funcţiile agenţiei
 Informativă
 De intermediere pe piaţa de informaţii. Consumatorul direct nu este publicul, ci
alte suporturi media (alte instituţii de media: presă scrisă. Radio, TV, media
online). Influneţa asupra publicului este indirectă. Se spune ca agenţiile de presă
sunt „ziare pentru ziarişti”. Ele sunt beneficiarii informaţiilor de agenţie, care
prelucreaza informaţiile primite de la agenţie potrivit specificului fiecărui suport
şi le oferă consumatorului direct. Multiplicarea informaţiei de agenţie implică o
reponsabilitate crescută din partea agenţiilor de presă.

Specificul informaţiei de agenţie:

 Conţinutul - multe detalii (legate de subiect)
- informaţii bazate pe fapte
- informaţii obiective, în concordanţă cu adevărul
 Forma de „ambalare” a informaţiei: în diferite genuri jurnalistice
 Stil: - rigurozitate (ştire seacă)
- accesibilitate

Istoric
 Primele agenţii de presă: mijlocul sec. XIX
1835, Franţa, Agenţia Havas. Informaţia de presă să fie credibilă şi transmisă constant.
Informaţia ca marfă. Din 1940, Agence France Presse (FP)
 1839, Germania, Wolff.
 1851, Anglia, Reuters.
 SUA: 1848, New York Associated Press; 1850 Westen Associated Press, care
va deveni în 1892 AP (Associated Press); 1907 UPA (United Press
Association), care va deveni în 1958 UPI (United Press International)
 Din 1866 – agenţii de presă naţionale
 După Primul război mondial: agenţiile americane devin agenţii internaţionale
(mondiale); se dezvoltă agenţiile naţionale; apare agenţia oficială de ştiri (URSS
– Rosta, devenită în 1925 TASS)

1
  Azi, agenţiile de presă sunt indispensabile celorlalte mass-media. Acoperă, prin
mijloace proprii, actualitatea naţională şi internaţională. Pachete de servicii,
inclusiv produse multimedia. Redactare în mai multe limbi.
 Cel mai mari agenţii de presă din lume (agenţii mondiale):
 France Presse (Franţa)
 Reuters (Marea Britanie)
 Associated Press (AP) şi United Press International (UPI) în
SUA.
 Mari agenţii internaţionale: ANSA (Italia), DPA (Germania), EFE (Spania),
Lusa (Portugalia), Interfax (Rusia, CSI, Ţările Baltice)
 Agenţii naţionale.
 Europa: MTI (Ungaria), BTA (Bulgaria), CTK (Cehia), PAP
(Polonia), TANIUG (Serbia), MOLDPRES (Moldova), Itar-
Tass (Rusia), APA (Austria), ANP (Olanda), BELGA (Belgia),
ANA (Grecia) etc.
 Asia: ANADOLU (Turcia), XINHUA (China), JIJI Press,
Kyodo (Japonia), PTI (India), IRNA (Iran).
 Africa: MENA (Egipt), TAP (Tunisia), MAP (Maroc)
 America Centrală şi de Sud,: Prensa Latina (Cuba)
 Australia: AAP

România
 1877, filială Havas numită Agenţia Havas a României
 1889, prima agenţie naţională de presă Agenţia Telegrafică Română-
Roumagence
 1921, Orient-Radio (RADOR), cea mai importantă după Primul război mondial
 1949, RADOR a fost transformată în agenţia oficială a statului Agerpres.
 1990 Agerpres devine Rompres. Agenţie naţională, oficială, a statului român. În
2008, a revenit la numele de Agerpres
 După 1990, Rador, agenţie de stat, reînfiinţată de Societatea Română de
Radiodifuziune, cu activitate preponderent de monitorizare a radiourilor.
 1991, Mediafax, agenţie cu capital privat, devenită, din 1995, lider pe piaţa
românească de informaţii.

Tipologii
 Generaliste
 Specializate, pe domenii de activitate: economic, financiar, piaţa de capital
(Bloomberg), sport.
 Ale unor comunităţi: religioase, etnice (FIDES, la Roma, Jewish Telegraphic,
în Israel)
 De publicistică (transmiterea de corespondenţe)
 Fotografice si video
 De media radio sau TV

Particularităţile jurnalismului de agenţie de presă

 Actualitate/ noutate
 Factualitate/concreteţe. Ştirea de agenţie se referă la realitatea imediată,
precisă, nu la o realitate ipotetică. Prezintă exact locul şi momentul

2
 evenimentului descris, identifică subiecţii implicaţi, prezintă cauzele şi
consecinţele evenimentului.
 Obiectivitate. Redarea exactă a faptelor, a evenimentelor. Verificarea
informaţiilor, prezentarea lor corectă, imparţială. Citarea surselor. Se reflectă
inclusiv prin limbaj: substantive cu un conţinut concret, uşor de înţeles (Ex. „a
fost rănit un cal” nu „un animal”)
 Accesibilitate. Pe înţelesul cât mai multor oameni. Limbaj cotidian. Fără
preţiozităţi. Cuvinte simple şi construcţie logică firească. Propoziiţii/fraze scurte,
fără subordonate.
 Claritate. Pentru a evita confuziile. Atenţie la utilizarea pronumelor (acesta,
acela, el ea, ele, lor). Ex. „a folosit o lopată” şi nu „ a folosit agregate”
 Concizie. Cu detalii, dar nu inutile. Eliminarea bruiajului semantic, a
redundanţelor, a clişeelor, a înfrumuseţărilor stilistice. A nu se folosi mai multe
cuvinte decât este necesar. Ex. „a demisionat”, în loc de „şi-a prezentat demisia”.
Imperativul rapidităţii.

Structura informaţiei de agenţie

 Piramida inversată. Introducerea informaţiilor în ordinea descrescătoare a
importanţei lor. Se începe cu ceea ce este esenţial şi se continuă cu aspecte din
ce în ce mai puţin importante în raport cu subiectul.
 Sunt importante unghiul de abordare şi mesajul esenţial.
 Răspunsuri le cei 5 W: cine?, ce?, unde? când? de ce? + cum?
 Lead + sublead + paragrafe complementare. Fiecare are doar câteva rânduri
(maximum trei)
 Titlul trebuie să fie informativ (descriptiv), să rezume în câteva cuvinte
conţinutul textului. Nu trebuie să fie neapărat incitant, atractiv, dar trebuie
neapărat să aibă legătură cu textul.

Genuri jurnalistice de agenţie (a se vedea cursul separat)

 Ştire: breaking news, flash, spot, sinteză/update
 Focus: un articol plasat în context, completat cu elemente de background şi
comentariu; un reportaj de culoare; o analiză obiectivă
 Comentariu
 Interviu
 Cronologie
 Biografie

Alte tipuri de texte de agenţie

 Exclusivităţi
 Erată
 Embargou

GENURILE REDACTIONALE ALE MATERIALELOR DE

PRESA SI MODUL LOR DE IDENTIFICARE

Materialele jurnalistice - de informatie sau de opinie - sunt rezultatul prelucrarii si

verificarii de catre reporteri a informatiilor de pe teren, care sunt ulterior exprimate intr-

3
o forma care sa corespunda cerintelor care decurg din normele jurnalistice, dar si din
politica editoriala a agentiei.

Genul redactional al materialelor este determinat de natura, amploarea si efectele

evenimentelor. In raport de continut, sunt stabilite cuvintele-cheie si sunt alese domeniul
si fluxul.

Materialele a caror lungime excede posibilitatile de transmisie ale programului

Mediafax NewsEditor pot fi impartite in bucati difuzate imediat una dupa alta si care
trebuie sa poarte acelasi titlu, aceleasi cuvinte-cheie si aceleasi domenii si fluxuri.
Partile se individualizeaza prin numere adaugate dupa titlu, in forma precizata la
BreakingNews.

Prima parte se incheie cu “- continua -“ (ca la stirea Breaking News), iar urmatoarea
incepe cu “(continuare)” in lead, urmat de restul textului. Ultima parte va contine la final
semnatura autorului, urmata de anunturile pentru audio si, eventual, foto.

4.1 Stirea

4.1.1 Breaking News/Flash

Breaking News este stirea difuzata in cazul evenimentelor de importanta maxima,

urmarind transmiterea informatiei in timp real.

Este un news-alert compus doar din titlu, scris integral cu majuscule si transmis
independent, avand in lead doar cuvintul “continua“ intre doua liniute, iar spatiul
de text gol. Se vor transmite atatea breaking news cate informatii noi, majore, sunt
disponibile.

Aceste Breaking News sunt:

 Publicate/difuzate direct de catre cei care au drept de viza, prin programul cu acces
individualizat Mediafax NewsEditor (senior reporteri, senior editori si editori)
 Transmise via laptop sau telefon catre editorul de specialitate; in anumite cazuri, pot
fi preluate de un senior editor (cand informatia are o importanta deosebita ori atunci cand
editorul nu este disponibil);
 Publicarea se face imediat dupa aflarea informatiei.

Primul Breaking News transmis devine titlu pentru Flash - prima stire despre
subiect (scris normal de aceasta data, nu cu majuscule)

Flash-ul poate cuprinde doar Breaking News-ul ca titlu si un lead cu descrierea

evenimentului. Trebuie transmis in aproximativ 5 secunde de la ultimul Breaking
News.
In redactie, lead-ul se transmite editorului de specialitate sau Senior Editorului desemnat
pe subiect.

Flash-ul este completat ulterior de calupuri de informatii, date noi, pe masura ce acestea
sunt disponibile. Aceste stiri sunt transmise separat, dar cu acelasi titlu, avand ca

4
diferentiere o cifra care se adauga la sfarsitul titlului, intre liniute (2, 3, …).
Numaratoarea incepe cu al doilea flash transmis, care se numeroteaza cu “- 2 -“.

La finalul ultimei stiri (dupa ultimul calup transmis) se adauga numele autorului
si adresa de e-mail.

Pe masura ce apar informatii noi, editorul le asambleaza intr-un UPDATE, care

este actualizat periodic, pana la epuizarea evenimentului. Editorul poate modifica lead-
ul, in functie de importanta informatiilor noi aparute.

Subiectele majore anuntate prin Breaking News/Flash trebuie, in mod obligatoriu,

insotite de unul sau mai multe materiale complementare, de tip Focus, Cronologie,
Biografie, Interviu si/sau, eventual, Comentariu – conform unui plan aprobat de un
Senior Editor.

Exemplu doua Breaking news

14:32 UN AVION TAROM S-A PRABUSIT LANGA BUCURESTI

- continua -

14:33 AVIONUL A EXPLODAT IN AER – MARTORI

- continua -

Exemplu doua Flash (cu acelasi continut, subiect)

14: 37 Un avion s-a prabusit langa Bucuresti

BUCURESTI (Mediafax) – O aeronava a companiei Tarom s-a prabusit, miercuri, in
jurul orei 14:00, langa comuna Balotesti, la 30 de kilometri de Capitala, dupa ce a
explodat in aer, conform declaratiilor unor martori oculari.
- continua -

15:15 Un avion s-a prabusit langa Bucuresti -2-

BUCURESTI (Mediafax) – O aeronava a companiei Tarom s-a prabusit, miercuri, in
jurul orei 14:00 langa comuna Balotesti, la 30 de kilometri de capitala, dupa ce a
explodat in aer, conform declaratiilor unor martori oculari.

Insemnele companiei Tarom au fost observate pe resturile aeronavei. Tarom a refuzat sa

faca sa faca orice comentarii. Conform orarului de zbor, inainte de ora evenimentului de
pe aeroportul Henri Coanda au decolat cursele Tarom de Londra si Milano si se pregatea
sa aterizeze cursa de Frankfurt.

Martorii oculari spun ca aeronava s-a prabusit pe un teren viran de langa halta de cale
ferata Balotesti
(Lucia Efrim; toto@Mediafax.ro)

4.1.2 Stirea de sinteza – Update

Reprezinta o urmare la o stire breaking news/flah sau la o stire spot.

5
Adauga informatii suplimentare: fie elemente noi, fie elemente de background, fie
reactii la eveniment sau toate la un loc.
 Pastreaza elementele primei stiri, dar isi poate schimba lead-ul in functie de
importanta elementelor noi aparute.
 Are titlul precedat de cuvantul UPDATE, scris cu majuscule si urmat de doua
puncte, fara spatii intre cuvant si puncte.
 In locul leadului, se face referire, in paranteza, la ce elementele noi aduce
materialul fata de stirea precedenta.
 Poate fi urmata de alte stiri de sinteza, in functie de evolutia evenimentelor si a
informatiilor aparute, situatie in care stirile sunt numerotate, ca si in cazul succesiunii
de stiri de tip Breaking News/Fash, prin numere care se adauga dupa marca UPDATE
din titlu, fara spatiu intre ele si urmate de doua puncte, incepand cu 2 de la al doilea
UPDATE.

Exemplu:

16: 30 UPDATE: Un avion s-a prabusit langa Bucuresti

(Adauga declaratiile martorilor, detalii despre numarul pasagerilor)

BUCURESTI (Mediafax) – O aeronava a companiei Tarom s-a prabusit, miercuri, in

jurul orei 14:00 langa comuna Balotesti, la 30 de kilometri de capitala, dupa ce a
explodat in aer, conform declaratiilor unor martori oculari.
Martorii oculari spun ca aeronava s-a prabusit pe un teren viran de langa halta de cale
ferata Balotesti. Insemnele companiei Tarom au fost observate pe resturile aeronavei.
“Am auzit o explozie puternica si am vazut avionul prabusindu-se in flacari,” a declarat
Ion Ion, seful haltei CFR Balotesti.
Compania Tarom a refuzat sa faca sa faca orice comentarii.
Conform orarului de zbor, inainte de ora evenimentului de pe aeroportul Henri Coanda
au decolat cursele Tarom de Londra si Milano si se pregatea sa aterizeze cursa de
Frankfurt.
Cursele de Londra si Milano aveau 34 si respectiv 120 calatori la bord.

(Lucia Efrim; toto@Mediafax.ro)

16: 47 UPDATE2: Un avion s-a prabusit langa Bucuresti

(Adauga detalii despre accidentele Tarom)

BUCURESTI (Mediafax) – O aeronava a companiei Tarom s-a prabusit, miercuri, in

jurul orei 14:00 langa comuna Balotesti, la 30 de kilometri de capitala, dupa ce a
explodat in aer, conform declaratiilor unor martori oculari.
Martorii oculari spun ca aeronava s-a prabusit pe un teren viran de langa halta de cale
ferata Balotesti. Insemnele companiei Tarom au fost observate pe resturile aeronavei.
“Am auzit o explozie puternica si am vazut avionul prabusindu-se in flacari,” a declarat
Ion Ion, seful haltei CFR Balotesti.
Compania Tarom a refuzat sa faca sa faca orice comentarii.

6
Conform orarului de zbor, inainte de ora evenimentului de pe aeroportul Henri Coanda
au decolat cursele Tarom de Londra si Milano si se pregatea sa aterizeze cursa de
Frankfurt.
Cursele de Londra si Milano aveau 34 si respectiv 120 calatori la bord.
Tarom a mai inregistrat un unele incidente, cum ar fi la cursa de Paris din februarie 1994,
dar nici un accident major.

(Lucia Efrim; toto@Mediafax.ro)

4.1.3 Stirea spot

O stire fara impact major, care nu necesita transmiterea unor breaking news / flash.
Cuprinde descrierea evenimentului si scurte elemente de background.
La final este semnata cu numele autorului si cu adresa lui de e-mail.

Personalul din redactie sau corespondentii care realizeaza stiri spot le vor transmite
pentru editare si publicare editorului de specialitate.

Autorul stirii spot:

 are obligatia de a scrie stirea respectand regulile de stil si standardele redactionale;

 trebuie sa propuna un titlu pentru stire;
 trebuie sa faca o codificare a stirii dupa subiect, locatie, domeniu.
 are datoria de a coopera cu editorul pentru lamurirea neclaritatilor.

Exemplu:

12:23 Guvernul incepe anularea proiectului Dracula Park

BUCURESTI (Mediafax) - Guvernul va incepe procedurile legale pentru anularea

titlului de parc industrial acordat "Parcului turistic si de agrement Snagov", precum si
demersurile necesare pentru rezilierea contractului de asociere in participatiune si a
contractului de administrare incheiat in cazul Dracula Park, conform unei hotarari de
Guvern adoptate miercuri.

Din verificarile Autoritatea de Control a Guvernului (ACG) a rezultat ca titlul de parc

industrial a fost acordat ilegal, pentru un teren care nu indeplinea conditiile unui parc
industrial si ca asocierea nu a fost in interesul statului, care a participat cu 460 hectare
teren, in valoare de peste 400 milioane euro, in timp ce societatea Dracula Park nu a avut
nici un aport material.

In fapt, contractul de asociere in participatiune nu a intrat in vigoare pentru ca nu s-au

stabilit elementele esentiale prevazute de lege pentru ca acesta sa produca efecte, se arata
in raport.

Verificarile au mai demonstrat ca administrarea “Parcului turistic si de agrement

Snagov” a fost incredintata direct, prin hotarare de Guvern, unei firme care nu avea
posibilitatea sa indeplineasca obiectivele contractului si care, intre timp, s-a si dizolvat.

7
Proiectul Dracula Park a fost lansat in noiembrie 2001, locatia aleasa in prima varianta
fiind Sighisoara. Intens mediatizat la acea vreme, proiectul a fost una din initiativele de
inceput de mandat ale fostului ministru al Turismului, Dan Matei Agathon.

(Thomas Dinca; thomas@mediafax.ro)

4.2 Focus – material de sinteza

Este un material de autor, care presupune nu doar insumarea unor informatii, ci si

plasarea lor intr-un context care sa le valorizeze, ori analizarea si interpretarea lor
in raport de argumente clare.

Materialul de tip focus reprezinta:

 Un articol in care un anumit eveniment sau subiect este pus in context, completat
cu elemente de comentariu si background.
 Un reportaj de culoare
 O analiza obiectiva (analiza nu implica niciodata punctul de vedere personal al
autorului)

Titlul materialului este precedat de cuvantul/eticheta FOCUS, scrisa cu majuscule si

urmata de doua puncte (fara spatiu intre cuvant si puncte).
Materialul poarta semnatura autorului (dupa titlu)

Exemple:

FOCUS: Erste Bank - cartea câstigatoare pentru BCR, in viziunea analistilor

de Ovidiu Tempea

BUCURESTI (Mediafax) - Erste Bank va incepe o restructurare rapida a Bancii

Comerciale Române (BCR), beneficiind de experienta unor preluari similare in tarile din
Europa Centrala si de fonduri mai mari decât competitorul plasat de pozitia a doua,
Milliennium bcp, apreciaza analistii români.

Restructurarea rapida a bancii a fost anticipata de analistii contactati de Mediafax, care

plaseaza Erste pe prima pozitie atât din punct de vedere al experientei, cât si al capacitatii
de a integra BCR in reteaua internationala.

"Indiferent cine ar fi câstigat, sigur va urma o restructurare si integrarea BCR in reteaua

internationala a bancii, pentru internalizarea costurilor. Erste a demarat deja un plan de
integrare a tuturor filialelor, intr-un program de eficientizare. Vor oferi aceleasi produse
si servicii peste tot", a afirmat Liviu Voinea, director la Grupul de Economie Aplicata
(GEA).

In opinia lui Voinea, preluarea BCR de catre Millennium ar fi presupus o restructurare

atipica, având in vedere ca banca portugheza are mai mult un caracter de institutie multi-
locala si mai putin de banca regionala.

8
Un profil mai clar al actiunilor urmatoare aflate in vederea Erste Bank este sesizat si de
analistul economic Florin Câtu. El se asteapta la o strategie a bancii autriece axata pe
taierea rapida si masiva a costurilor BCR, dupa modelul aplicat in celelalte state.

"Erste a demonstrat deja ca poate sa gestioneze banci foarte mari, unde a aplicat cu
succes programe de restructurare. Totusi, nu trebuie sa ne asteptam la investitii masive
si la multe produse noi. Eficientizarea va incepe cu reducerea costurilor", a explicat Câtu.

El crede ca restructurarea va presupune si disponibilizari de personal, chiar daca reteaua

teritoriala se va extinde.

Analistii apreciaza ca intrarea BCR in portofoliul Erste Bank va insemna, fara indoiala,
si schimbari semnificative la nivelul managementului de top.

Câtu estimeaza o perioada de cel mult sase luni pâna când banca austriaca va modifica
radical configuratia conducerii BCR.

"Daca nu exista nici o clauza in contractul de vânzare, cred ca schimbarile vor fi foarte
rapide. Uitându-ne si la alte banci straine, observam ca managementul a ramas in putine
cazuri românesc. Acest lucru se va intâmpla si la BCR, dar mai repede dacât in alte
parti", a apreciat Câtu.
Analistul economic Dragos Cabat considera ca strategia Erste Bank va presupune
modificari de esenta intr-un timp relativ scurt.

"Daca cei de la Millenium pareau sa fie tentati sa pastreze o buna parte din
managementul românesc si sa incerce o «colaborare» intre cele doua culturi
organizationale, Erste are pregatita o echipa de management care sa aplice procedurile
si conceptele bancii-mama cât mai rapid", a afirmat Cabat.

Liviu Voinea sustine ca, "matematic", schimbarile nu vor putea fi produse mai devreme
de trei - patru luni, pentru ca trebuie indeplinite unele formalitati. El exclude insa o
prelungire a mandatului actualei conduceri pe un termen de pâna la un an.

Ritmul alert al viitoarelor schimbari va fi dictat, in opinia lui Câtu, de nevoia

transformarii BCR intr-o banca competitiva la nivel international la putin timp dupa
intrarea României in Uniunea Europeana. Chiar daca oferta bancara nu se va modifica
brusc dupa 1 ianuarie 2007, provocarea pentru institutiile de credit o va reprezenta
schimbarea regulilor.

"Este clar ca o restructurare de personal este necesara in BCR, chiar daca aceasta optiune
poate fi greu de implementat pe termen scurt", a mai spus Cabat.

In ceea ce priveste avantajele politice din urma acestei privatizari, analistii sunt de parere
ca relatiile cu Austria au fost deja consolidate prin investitii semnificative, din care
ultima este preluarea Petrom de catre OMV.

(Ovidiu Tempea; tovidiu@Mediafax.ro)

Exemplu de FOCUS reportaj de culoare

9
FOCUS: Candidatii la postul de hingher, incurcati la "abordarea gingasa a câinelui"
de Alex Ichim

BUCURESTI (Mediafax) - Au alergat - individual, dar si greutati in spate -, au mânuit

crosa, dar nu cu prea multa indemânare, insa au dezamagit comisia la proba de "abordare
a câinelui". Doar jumatate din candidatii la postul de prinzator de câini au corespuns la
testul de "gingasie".

Baza Chiajna. Marti, ora 11.30. Doar noua candidati din cei 11 admisi, luni, la proba
orala, s-au prezentat la proba "alergatul câinelui". S-au aliniat in fata comisiei
Administratiei pentru Supravegherea Animalelor si au asteptat, cuminti, indrumarile.

Dupa ce s-a strigat prezenta, candidatilor le-au fost prezentate cerintele.

"Aveti de alergat, individual, portiunea aceasta", le-a explicat candidatilor Magda

Popescu, membru in comisie, aratându-le o alee din interiorul bazei. "Trebuie sa scoateti
pâna in 30 de secunde. Dupa aia aveti de alergat cu o greutate in brate, iar apoi sa prindeti
un câine", a adaugat examinatorul.

"Câinele trebuie abordat cu gingasie", le-a spus examinatorul. Incurcati de crosa, usor
timorati de camerele de luat vederi, candidatii au fost fie prea gingasi, fie - din exces de
zel - usor brutali cu bietii câini, deveniti cobai pentru proba de marti.

Hingherul Misu - un personaj tuciuriu, bine hranit, cu mustacioara si cam la 35 de ani -

priveste derularea probei de prindere a câinelui. Se fereste de camerele de luat vederi si
aparatele foto precum maidanezul de lat. Are pe mâini urme lasate de coltii maidanezi,
"semn de experienta". E la ASA de 10 ani.
Priveste doct catre candidati, iar pe fata i se citeste dezamagirea. Ia atitudine si se
indreapta catre grupul pestrit de tineri care au chinuit bietul animal, in tentativa de a-l
prinde. "Brâncoveanu! Vin' la tata", graieste Misu, iar apoi catre candidati: "Ba, baieti!
Nu asea!...".

Le explica "smecheriile hingheresti", pe care le-a dobândit de-a lungul timpului: "Te
apropii de câine cu prietenie. Ii pui latu'. Da' nu prea strâns. Apoi, câinele il iei de jos.
Când il iei de ceafa, il iei de ambele parti, sa nu dea capul la o parte si sa te muste. Dupa
aia vine colegu', il ia de spate si il duce la masina. Si gata! Ia, repetarea!", le ordona
hingherul Misu celor testati, spre amuzamentul comisiei.

Apoi apuca o crosa si le-o arata, ca pe un trofeu, candidatilor: "Ba! Cu aceasta crosa o
sa lucrati voi. Câinele nu trebe agresat. Trebe vorbit frumos cu el. Va doresc spor la
munca".

Misu se retrage, lasându-i pe cei noua sa exerseze. Brâncoveanu si Despina se gudura

pe lânga el, rugându-l parca sa le curme suferinta. Experimentatul Misu ii simte, dar ii
pune la respect: "Hai, copiii lu' tata... La treaba. Hingheriti-i p'astia!"
De aflat cine ramâne si cine nu la hingheri se va afla joi. Proba de "gingasie in abordarea
câinelui" nu a fost eliminatorie, iar abilitatile demonstrate la Chiajna pot fi in timp
modelate, prin antrenament. Lipsiti de gingasie in abordarea animalului, cei noua au insa
toate sansele sa fie angajati la ASA.

10
(Alex Ichim; alex@Mediafax.ro)

4.3 Comentariul

Reprezinta materialul in care autorul isi exprima punctul de vedere asupra unui
eveniment sau subiect.

Comentariul presupune ca informatia referitoare la eveniment ori subiect este

cunoscuta si nu trebuie reluata in detaliu, ci eventual amintita la modul general, ca
premise ale unor concluzii ce urmeaza a fi trase.

Titlul este precedat de cuvantul/eticheta COM, scrisa cu majuscule si urmata de doua

puncte, fara spatiu.
Materialul poarta semnatura autorului.
Subiectivitatea autorului este prezenta.

4.4 Interviul

Poate fi scris sub forma de articol sau sub forma de intrebare/raspuns.

1. In cazul in care se adopta varianta intrebare/raspuns, la prima intrebare si la primul

raspuns se trec numele interlocutorilor, in varianta “Reporter” si numele
persoanei. In continuare, se folosesc prescurtarea “Rep.:” inaintea intrebarii si
initialele celui intervievate, cu puncte intre ele si urmate de doua puncte, inaintea
raspunsului.

Pentru a da culoare interviului ori a reda atitudinea sau gesturile relevante sau expresive
ale celui intervievat, este posibila utilizarea unor precizari “de regie”, care sa apara in
cadrul raspunsului, intre paranteze.

1. Exemplu:

Reporter: S-a discutat foarte mult despre remaniere. Care mai este poziţia dumneavoastă
în legătură cu funcţia de ministru al Sănătăţii? Veţi rămâne până la sfârşit de mandat?
Eugen Niculescu.: O, Dumnezeule, cine ştie până la sfârşit de mandat cine rămâne?!...
(zâmbeşte) Nu asta este problema. Problema este că, din punctul meu de vedere, discuţia
cu premierul este o discuţie corectă, bazată pe atingerea obiectivelor pe care le avem.
Sunt de evitat intrebarile inchise (care cer un raspuns “da“ sau “nu“), cu exceptia
cazurilor in care este cerut tocmai un raspuns transant intr-o anume chestiune. Sunt de
evitat si intrebarile lungi, care fac sa se piarda esenta intrebarii.
Rep.:.......
E.N.:................

Interviul trebuie anuntat printr-o nota in care sa se precizeze ora de difuzare,

persoana intervievata si tema interviului, nota continand si anuntul privind asigurarea
inregistrarii audio a interviului (in forma precizata la pct. 3.7.4 din acest ghid). Nota

11
trebuie difuzata cu o ora inaintea interviului, astfel incat toti abonatii sa poata fi anuntati
in timp util cu privire la difuzarea materialului.

Dupa ce s-a asigurat ca inregistrarea audio a interviului poate fi utilizata si prelucrata

(conform Procedurii redactionale cod R1), secretarul de redactie comunica acest fapt
Departamentului Marketing, care trebuie sa se ocupe de promovarea interviului.

Titlul materialului e precedat de cuvantul/eticheta INTERVIU, urmata de doua puncte

(fara spatiu intre cuvant si puncte)
Interviul poarta semnatura realizatorului (scrisa dupa titlu).

4.5 Cronologia

Reprezinta
 filmul unor evenimente sau
 amanunte legate de un subiect sau
 o lista de evenimente importante dintr-un anumit domeniu, intr-un anumit
interval de timp.
Titlul este precedat de eticheta CRONOLOGIE, urmata de doua puncte (fara spatiu
intre eticheta si puncte).

4.6 Biografia

Reprezinta materialul in care este prezentata restrospectiva vietii unei persoane aduse
in atentie de un eveniment.
Poate contine si un portret sau o caracterizare a persoanei realizate de personalitati sau
de apropiati.

Titlul este precedat de eticheta BIO, urmata de doua puncte, fara spatiu.

4.7 Alte elemente de identificare

4.7.2 Erata

Are acelasi titlu ca si stirea care contine greseala si se marcheaza cu eticheta ERATA,
care precede titlul.
Cuprinde, in locul leadului, o descriere exacta a elementelor modificate si continua
cu reluarea stirii in forma corecta.

Exemplu:

ERATA: Un avion s-a prabusit langa Bucuresti

(In stirea cu titlul ‘Un avion s-a prabusit langa Bucuresti’ transmisa la 14:37, numele
sefului haltei CFR Balotesti a fost gresit, fiind Ion Vasile, nu Ion Ion)
Reluam stirea in forma corecta:
12
4.7.5 Exclusivitati

Exclusivitatile de o valoare deosebita (decisa de redactorul-sef sau redactorul-sef

adjunct) vor purta eticheta de EXCLUSIV, care precede titlul, la fel ca si in cazul altor
marci.

4.7.6 Materiale sub embargou

Materialele care sunt transmise clientilor cu precizarea ca nu pot fi publicate mai departe
inaintea unei date care este indicate de la inceput. Aceste materiale poarta eticheta
EMBARGOU PANA LA ORA....., care precede titlul.

13