Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Infotainment
STIREA DE PRESA
- piramida normala si
-tehnica mixta.
In ciuda acestor exigente, in practica la zi a presei noastre gasim, nu de putine ori: titluri
care, in ignorarea unei minime deontologii profesionale, anunta cu litere de-o schioapa
„bombe' care nu explodeaza nicicand; titluri care arunca cititorul intr-un orizont atat de
Revista presei este curenta in publicatiile saptamanale, care fac apel la stirile
aparute in cotidiane dar apare uneori si in publicatiile cotidiene, mai ales ca atitudine fata
de stirile tiparite in celelalte ziare;
-faptul divers, singurul tip de stire care presupune o atitudine explicita a autonilui fata de
faptul relatat, atitudine realizata prin mijloace de expresie literara.
- cel de-al treilea criteriu de departajare interna a stirii este canalul de difuzare care, in
acceptia clasica, distinge: stirea de agentie, stirea de presa scrisa, stirea de radio si stirea
de televiziune.
La o prima aproximare, fiecare canal de difuzare are locul sau propriu si functia sa
specifica in cadrul informarii de masa: agentia de presa monitorizeaza, radioul anunta,
televiziunea arata, iar ziarul explica un eveniment.
Aceasta este singura perspectiva din care vom aborda, aici, aceste tipuri de stire,
intrucat in teoria presei, lor le sunt dedicate sectiuni speciale, care se ocupa de
specificitati le de canal ale comunicarii in masa.
Stirea de agentie - agentia de presa fiind principala furnizoare de stiri pentru celelalte
canale ale comunicarii de masa - este rezultatul monitorizarii evenimentului. Principala sa
caracteristica este aceea ca pe masura acumularii de noi evenimente, revine asupra
faptului relatat. Astfel, chiar si in cursul aceleasi zile, pe masura derularii evenimentului,
agentia produce, de regula, o stire de anunt (flash), mai apoi o stire mai ampla, care
adauga noi elemente care au aparut pe parcurs si “la inchiderea editiei', o stire de sinteza
(eventual insotita de fotografii), care epuizeaza centrele de interes legate de subiectul
abordat.
Stirea radiofonica, beneficiind de un canal de comunicare in stare, din punct de vedere
tehnic, sa produca o stire concomitent cu detailarea evenimentului relatat, este, de
regula, o stire de anunt (un flash, asadar), care are drept caracteristici principale:
universalitatea (intelegand prin aceasta ca, pe cale radiofonica, se poate transmite orice,
oricand si oriunde), efemeritatea (datorata faptului ca stirea de radio, neavand un suport
durabil de inmagazinare de catre ascultator, asa cum este ziarul pentru cititorul de presa
scrisa, de pilda, nu se poate baza decat pe memoria publicului, care, in conditiile
actualului
bombardament informational,
(impusa de efemeritatea este, prin forta
stirii radiofonice, lucrurilor,
si care extrem
presupune de scurta);
reluarea continuitatea
stirii, de mai multe
ori. pe parcursul aceleasi zile).
Spre deosebire de toate celelalte genuri ziaristice, stirea este genul judecatilor de
existenta, judecatile de gust sau judecatile de valoare fiindu-i cu desavarsire improprii.
Stirea relateaza, nu comenteaza. (Cu exceptia de rigoare, care se numeste ..Faptul
divers''). in practica presei, insa, cu titlu de stire, un ziar scrie ca: „in goana disperata
dupa bani, executivul a emis o noua Ordonanta de Urgenta, care', un altul ne
impartaseste: ..Aflam cu indignare, din surse care vor sa-si pastreze anonimatul', un al
treilea ne informeaza ca „Cel mai bun film al stagiunii ruleaza la', toate ignorand, din
motive care tin fie de lipsa profesionalismului, fie de precara asumare a deontologiei
ziaristice, dimensiunea evident comentativa a disperarii, a indignarii sau a
calificarii, proprii altor genuri ziaristice.
Stirea este genul limbajului univoc, nu al echivocului. Atunci cand, pe
marginea faptului ca parlamentarii si-au votat indemnizatii sporite, citim
intr-un ziar ca „Senatorii s-au sacrificat din „nou', sau cand o stire altfel
banala poarta ca supratitlu: „Tara arde si baba se piaptana', ori cand pentru
un anume deces ni se anunta ca „Ieri seara a plecat dintre noi” primul
impuls al cititorului este sa cada pe ganduri. in ciuda faptului ca meditatia
profunda nu este in nici un fel apanajul stirii.
Stirea este genul limbajului strazii, nu al unui limbaj gongoric, care pentru
a ne spune ca a avut loc un incendiu, scrie ca „un sinistru s-a abatut peste'
In sfarsit, stirea este genul certitudinii, nu al ipotezei (care-si poate gasi loc intr-o stire de presa
doar in forma: “X a emis ipoteza ca”). nici al indoielii, desi multe stiri uzeazi de sintagme
precum: “ se zice ca.” “ se pare ca”, “se c