V.

TELEMAGAZINUL MONO- ȘI POLITEMATIC ȘI TELEMAGAZINUL

SPECALIZAT: SCOP ȘI DESTINAȚIE, CONCEPERE ȘI TACTICI DE REALIZARE.
PROIECT DE EMISIUNE

Obiective de referință:
1. Tema, ideea și dramaturgia emisiunii Magazin TV
2. Proiect de emisiune

Telemagazinul monotematic urmărește subiecte dintr-un singur areal în toată complexitatea

sa și le abordează strict în parametrii specificului. Varietatea informațiilor, opiniilor sau a
comentariilor creează impresia unor diversități depășind cadrul generic, însă acestea nu reflectă,
de fapt, decât subteme sau conexiuni ale temei generale cu altele diferite. Astfel, un Magazin
agricol va aborda și subiecte din viața personală a producătorului de bunuri, contextul, însă, va
justifica încadrarea lui în această emisiune. Un Magazin Istoric nu va fi interesant, dacă se va
referi doar la trecut, ci va include și dezbateri privind probleme de identitate, spiritualitate,
educație, politică externă curentă și sarcini de dezvoltare durabilă – compatibile cu genericul în
contextul analogiilor sau a comparațiilor.
Telemagazinul politematic este mai aproape de trecerea în revistă informativă, însă este și
formatul preferat al realizatorilor de emisiuni de cultură generală cum este Teleenciclopedia de la
TVR 1. Din această categorie fac parte și enisiunile destinate diferitor categorii de vârstă sau
socială, magazinele pentru copii, femei, bărbați, casnici etc.
Telemagazinul specializat poate aborda mai multe teme diferite sau o singură temă și este
orientat spre un public mai restrâns, al cărui interes personal este accentuat de satisfacerea unor
așteptări ce fac parte din viața lui. Astfel, Magazinul de Sănătate va fi atractiv în temei pentru cei
care au nevoie de recomandările unui medic, Magazinul La volan îi va aduna în fața micilor
ecrane pe cei interesați de lumea automobilelor, Magazinul Turist acasă va servi celor care sunt
atrași de călătorii.
În condițiile unei concurențe acerbe pentru timpii de emisie, atunci când planificați o
emisiune Magazin este de primordială importanță să știți a alege tema și convinge de importanța
ei.
Tema reprezintă un aspect al realităţii care se reflectă într-o operă artistică, în cazul nostru - sau
publicistică, este problema principală dezvoltată într-o expunere, subiect al unei discuţii sau al
unui discurs, este materia care urmează să fie lămurită, ideea fundamentală care se dezvoltă într-
o expunere, într-o operă literară, publicistică etc., include un grup de fenomene, de aspecte ale
vieţii materiale şi spirituale prezente în operă; subiect de tratat, materie de dezvoltat. Ca şi în
literatură, tema produsului televizat este unul dintre subiectele exemplificate. Un exemplu de
temă în publicistică sau beletristică este iubirea.
Din explicaţiile pentru această noţiune-temă putem intui tot atâtea idei pentru o emisiune
Magazin – de exemplu, cea mai relevantă fiind ideea de a produce la TV Magazinul Marilor
Iubiri.
Unghiul de abordare. O temă motivată de formula unei idei originale, va fi întotdeauna
interesantă. Însă, pentru a menţine întotdeauna proaspătă această formulă în memoria
telespectatorului, în emisiunea magazin, ca şi în celelalte genuri şi formate de televiziune,
rămâne valabilă importanţa unghiului de abordare. În jurnalism, la fel ca în viaţa de zi cu zi, e
important să fim noi aceia care spun povestea cel mai frumos. Pentru aceasta trebuie să ne
gândim care e cea mai interesantă abordare. (http://www.ghidjurnalism.ro/unghiul-de-abordare).
Stabilirea unghiului de abordare presupune să identificăm cel mai important aspect al
subiectului. De această alegere va depinde întreaga organizare a textului. Alegerea unghiului de
abordare nu este o operaţiune uşoară, fiindcă ea este dependentă de mai mulţi factori:
multitudinea de aspecte ale subiectului, politica editorială a instituţiei pentru care scriem,
publicul pentru care scriem etc. Unghiul de abordare este în strânsă legătură cu intenţia autorului.
El poate avea una din următoarele trei intenţii: aceea de a informa, aceea de a argumenta sau
aceea de a persuada. După ce alegem unghiul de abordare, este foarte important să-l avem foarte
clar în minte atunci când facem documentarea şi când redactăm textul emisiunii. Aşa precum
unui text, la fel şi unui Magazin trebuie să-i corespundă un anumit unghi de abordare. Unghiul
de abordare trebuie să se desprindă chiar din titluri sau, cel mai târziu, din leaduri.
Dacă extindem noţiunea asupra concepţiei de emisiune Magazin ca produs integral, unghiul
de abordare va presupune şi viziunea editorială dirigentă asupra formei de prezentare, scopului
emisiunii, specificului tematic şi publicului ţintă. Or aceste componente asigură caracterul unitar
şi ciclic, dar şi motivele prioritizării faptelor prezentate. Magazinele tematice cu subiecte de
recomandare (sănătate, lifestile, travel etc.) vor evita categorismul prin sugerarea alternativelor şi
astfel „unghiul de abordare” nu va mai fi respectat cu un categorism specific materialelor
marcate de un singur accent.
Într-un Magazin-trecere în revistă a principalelor evenimente ale zilei sau ale săptămânii cel mai
dificil este să selectezi ceea ce a fost mai important şi care merită o abordare mai detaliată.
Pentru a reuşi acest lucru, este necesar să poţi stabili valenţa simptomatică a faptului sau
evenimentului decupat pentru a fi comentat. Simptomul reprezintă un semn, indiciu, o premisă
pentru manifestarea unei tendinţe, a unui fenomen. Subiectul selectat ar putea fi unul evident,
distinct, şocant ca simpton, dar alterori pal, lipsit de importanţă pentru cel neavizat, însă valoros
pentru realizatorul Magazinului. Punctul de vedere asupra subiectului selectat, unghiul de
abordare al autorului emisiunii se modelează în dependenţă de poziţia sa socială. Această poziţie
conturează, de fapt, „faţa” autorului.
Telespectatorii aşteaptă de la prezentatorul Magazinului de bilanţ înformativ să le explice
esenţa evenimetelor inserate în emisiune, iar pentru a face faţă acestui interes, prezentatorul
urmează să poată răspunde la următoarele întrebări:
1. Care sunt premizele apariţiei unui eveniment, unei situaţi, unui fenomen? Chiar dacă va trece
în revistă câteva evenimente, prezentatorul trebuie să consume timp suficient pentru a explica
geneza lor, motivul apariţiei. Astfel prezentatorul va oferi telespectatorului un lanţ de răspunsuri
care îl va ajuta pe acesta să observe legătura cauză-efect dintre diferitele evenimente trecute în
revistă.
2. Care este importanţa subiectelor trecute în revistă? Cum influenţează aceste diferite aspecte
ale veţii societăţii precum şi viaţa unor persoane aparte sau grupuri de persoane? De obicei
răspunsurile la aceste întrebări consumă cel mai mult timp din emnisiunea Magazin, dacă,
desigur, aceasta este concepută ca una de analiză, și nu ca o simplă trecere în revistă a unui
grupaj de informaţii.
3. Cum vor evolua fenomenele sau stările de lucru revizuite în Magazin şi ce ar urma să fie
întreprins în legătură cu această perspectivă? Prognozarea este cel mai dificil lucru în activitatea
prezentatorului şi, pentru a face faţă, el apelează la opinii ale experţilor sau se bazaeză pe propria
experienţă în ceea ce priveşte conoaşterea tendinţelor, legităţilor care generează şi modelează în
continuare evenimentele analizate. În atare situaţie este foarte important ca jurnalistul să poată
invoca evenimente anterioare, pentru a putea apela la metoda analogiei.
Nivelul de profesionalism al realizatorului NewsMagazinului se manifestă, înainte de toate,
în specificul stilului său de a prezenta şi analiza evenimentele supuse valorizării. Şi aici avem în
vedere nu atât arsenalul ligvistic, ci mai mult originalitatea unghilui de abordare, un fel de „super
idee” care radiază de fiecare dată mesajul şi îl face înşeles pentru telespectator.
Ideea. Ideea în sensul actual poate însemna generic o stare conceptuală a minţii, descriind o
anume stare din realitate. Unul din cele mai uzuale sensuri particularizează ideea ca noutate
conceptuală, ca idee problemă, idee soluţie la o anume problemă, sau idee scop, vizând o anume
strategie de alegere între o mulţime de opţiuni. Ideea mai semnifică principiu, teză cuprinzătoare,
teză fundamentală, concepţie, gândire, fel de a vedea, opinie, părere, gând, convingere, judecată,
intenţie, plan, proiect. În arta scrisului, ea înseamnă concepţie de bază care determină conţinutul
unei opere literare, artistice sau ştiinţifice; elaborare originală a gândirii în domeniul literar,
publicistic, artistic sau ştiinţific.

2. Proiectul de emisiune
 Producția unui Magazin începe cu un sinopsis care conține: o desriere succintă a mesajului
emisiunii respective, modalitatea de prezentare aleasă și destinatarul. De asemenea, trebuie
estimat bugetul. Iată un exemplu de sinopsis pentru un magazin săptămânal de retrospctivă a
politicii externe.
EMISIUNE: MAGAZIN EXTERN
ZIUA: duminica
ORA: 19.00
DURATA: 55 min.
DEZBATERE-TRECERE ÎN REVISTĂ
PUBLICUL ȚINTĂ: Este o emisiune targhetată pe publicul de la 35de ani în sus, de educație și
nivel mediu de trai.
MOTIVAREA AUDIENȚEI: Oferirea de puncte de vedere diferite asupra principalelor
evenimente internaționale și a unghiurilor de abordare.
ARGUMENT:
-Emisiunile de politică externă lipsesc din grila de programe a canalului X.
-Deslușirea demersurilor politice ale țărilor vecine vine ca răspuns la un sentiment de
îngrijorare față de ceea ce se întâmplă în apropierea granițelor RM.
-Schimbarea modului în care gândesc telespectatorii noștri și a felului în care privesc politica
externă este de inters imediat.
FORMAT:
-Dezbatere, în direct, cu participarea unui invitat, a principalelor evenimente externe ale
săptămânii, dar și a subiectelor de interes din zona geopilitică.
-Informația se transmite clar, ușor de înțeles, accesibilă unui public variat.
-Interactivitatea poate fi asigurată prin sistem sms sau pagina de facebook.
-Genurile publicistice prezente în emisiune sunt știrea, interviul, reportajul, cu durată redusă.
-Experiențele în domeniu arată că publicul preferă concluzia.
CONȚINUT: Principalele teme și derivate se referă la:
-Valorile prioritare în politica externă a RM.
-Relașia RM cu UE. –Relația RM cu țările vecine.
-Relația RM cu NATO, SUA, RUSIA.
-Lupta împotriva terorismului și a războiului informațional.
REALIZAREA EMISIUNII:
- Intrarea prezentatorului. Editorial.
- Știrile princpale de ultimă oră pe scurt.
- Trecere în revistă a evenimentelor săptămânii.
- Dezbaterea principalului subiect al săptămânii, alături de invitat.
- Alte știri ale săptămânii sau reportajul săptămînii, interviul zilei.
- Comentarii ale prezentatorului și ale invitatului la subiectele difuzate.
- Externe, curiozități.
- Topul vizualizărilor știrilor pe site.
SCOPUL EMISIUNII:
- Să inroducă RM pe orbita NATO și UE, asigurându-i un destin european.
- Crearea unei atitudini combative, implicate, din partea cetățenilor precum și responsabilizarea
factorilor decizionali.
- De a profita intelectual de orice dezbatere pantru a găsi răspunsuri la marile întrebări.
- Schibarea mentalității pasive.
DESFĂȘURĂTOR:
- Generic emisiune – 15 sec.
- Editorialul prezentatorului – 1 min.
- Știri pe scurt de ultimă oră – 1 min. 30 sec.
- Știrea săptămânii – 2 min.
- Dezbatere cu invitat 30 min. (prelungirea discuției se hotărăște în funcție de importanța și
amploarea evenimentelor)
- Stiri pe scurt (altele) - 1 min. 30 sec.
- Știrea 1 + comentariu – 2 min.
- Știrea 2 + comentariu – 2 min.
- Știrea 3 + comentariu – 2 min.
- Știrea 4 + comentariu – 2 min.
- Externe curiozități – 2 min.
- Bilanțul emisiunii - 2 min.
- Top site externe – 1 min.
- Generic emisiune out – 15 sec.
ÎNCADRATURI
PACHET GRAFIC
DECOR
NECESAR TEHNIC
RESURSE UMANE ȘI FINANCIARE
Sinopsisul este completat de un scenariu al emisiunii care să asigure coerența mesajului și să
mențină în vizor scopurile propuse. La fel, scenariul este necesar producătorului și regizorului.
 Bibliografie:

1. Bucheru I. Fenomenul televiziune. Bucureşti Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004

2. Danciu, I.M., 2005, Mass-media. Modernitate, postmodernitate, modernizare, Cluj-Napoca,
Tribuna.
3. Doc Comparato, De l'idée au scenario, l’art d’écrire pour la télévision et le cinema. Traduit du
portugais par Luc Boëls, 2009.
4. Jonatahan Bignell, Jeremy Orlebar, Manual practic de televiziune, Polirom, 2009