Universitate de Stat din Moldova

Facultatea de Istorie și Filosofie

CULTURA ÎN
SECOLUL XVIII-LEA

Cristina GHERASIM,
dr., conf. univ.
 ILUMINISMUL este ideologia
dominantă a sec. al XVIII-lea
care are ca valoare centrală RAŢIUNEA.

IDEI CENTRALE:

Optimismul gnoseologic;
Afirmarea personalităţii umane;
Libertatea şi demnitatea individului.

IMPLICAŢII PRACTICE:

Control mărit al omului asupra mediului natural;

Necesitatea organizării raţionale a societăţii umane.
 FACTORI DETERMINANŢI AI ILUMINISMULUI

• Transformările produse în societatea

umană, pe multiple planuri, în
perioada Renaşterii. Umanismul;
• Ascensiunea economico-socială a
burgheziei;
• Modelele politice oferite de state
precum Provinciile Unite (Olanda) sau
Anglia, ca urmare a revoluţiilor
burgheze desfăşurate pe cuprinsul lor;
• Progresele înregistrate în gândirea
ştiinţifică de-a lungul secolelor XVII –
XVIII, menite să pună în evidenţă
forţa raţiunii.
REPREZENTANŢI AI ILUMINISMULUI FRANCEZ
 OPERA :
• “Scrisori persane”
• “Spiritul legilor”
CONŢINUT:
– Atitudine critică la adresa
instituţiilor şi
moravurilor franceze,
impregnate încă de
mentalitatea feudală.
– Atitudine critică la adresa
absolutismului
monarchic şi intoleranţei
religioase.
– Promovează principiul
separării puterii în stat.

CHARLES DE MONTESQUIEU
(1689 – 1755)
 MONTESQUIEU
• Spiritul legilor (1748), este un studiu
comparativ, focalizat asupra a trei tipuri de
guvern (republica, monarhie si despotism), a
fost intocmit sub influenta ideilor lui John Locke.
Una din teoriile majore prezentate in lucrare
este cea conform careia puterile guvernului
trebuie separate si echilibrate pentru a garanta
libertatea individului.
• Montesquieu isi exprima oroarea fata
de despotism, toleranta religioasa,
condamna tratamentul inuman aplicat
negrilor, studiaza dreptul roman si cel
francez. Cartea “Despre spiritul legilor’’ isi
pastreaza si in prezent importanta istorica,
fiind una dintre operele care au influentat
elaborarea Constitutiei americane.
 “SPIRITUL LEGILOR”
• “Atunci când în mâinile aceleiaşi
persoane sau aceluiaşi corp de
dregători se află întrunite
puterea legiuitoare şi puterea
executivă, nu există libertate…
Nu există, de asemenea,
libertate, dacă puterea
judecătorească nu este separată
de puterea executivă…”
• Ch. De Montesquieu
 OPERA:
• “Tratatul despre toleranţă”
• “Candide”
• “Scrisori filosofice”
CONŢINUT:
– Atitudine critică faţă de
fanatismul religios.
– Critică la adresa moravurilor şi
instituţiilor “vechiului regim”.
– Promovarea unor valori liberale şi
a modelului politic al monarhului
luminat.

VOLTAIRE (François Marie Arouet)

( 1604 – 1778)
 ENCICLOPEDIŞTII

OPERA:
• “Enciclopedia” sau “Dicţionarul raţional
al ştiinţelor, artelor şi meseriilor”
• Lucrare cuprinzând 28 de volume şi
semnată de 130 de autori.
CONŢINUT:
• Promovează valorile ştiinţifice, tehnice
rezultate din progresele înregistrate pe D. DIDEROT
plan cultural în sec. XVII –XVIII. (1713 – 1784)
• Critică obscurantismul, superstiţiile,
mentalităţile şi instituţiile vechiului
regim.
• Caracterul său contestatar a făcut ca
publicarea să fie oprită în mai multe
rânduri (1752, 1759, 1781).

J. R. d’ALEMBERT
( 1717-1783 )
ENCICLOPEDIA
 J.- J. ROUSSEAU
OPERĂ:
• “Noua Eloiză”
• “Emil”
• “Contractul social”
CONŢINUT:
– Dubla natură a fiinţei umane: raţională şi
afectivă.
– Noi principii în educaţia copilului.
– Critica întregului sistem social al
vechiului regim.
– Promovarea ideilor de libertate şi de
egalitate a căror aplicabilitate se poate
realiza numai în baza unui contract
social, încheiat între membrii societăţii
cu drepturi egale.
– Principiul suveranităţii naţionale.
– Propune ca formă de guvernământ, J.- J. ROUSSEAU
republica. (1712 – 1778)
 ROUSSEAU
• A devenit celebru datorita scrierilor sale politice. El a
avut o viziune care l-a facut sa vada limpede ca la inceput
omul fusese liber si lipsit de pacate si ca societatea a adus
pe lume toate relele. La Geneva, el a dezvoltat aceasta idee a
“nobilului salbatic” in cea mai celebra carte a sa Contractul
social (1762), care incepe cu faimoasa propozitie “ Omul se
naste liber, dar oriunde s-ar afla este in lanturi” si in care
sugereaza ca oamenii ar putea deveni liberi daca s-ar
conforma “ vointei generale“, legilor impuse de comunitate si
respectate de fiecare individ in parte, deoarece este imposibil
de imaginat ca cineva ar face legi nedrepte care sa il
inrobeasca chiar pe el.
 Marivaux(1688-1763)
-lansează o comedie nouă, care
analizează sentimentele,
amuzarea de viciile societății
bune;
- Tema centrala: dragostea –
element nou în comedia franceză
– acesta o reprezintă ca un
sentiment la faza incipientă,
timid, nesigur, nehotărât, gingaș,
sincer etc.
Opere: Jocul dragostei și al
întâmplării, Încercarea , Dubla
nestatornicie;
 Pierre Beaumarchais
(1732-1799)
„Ce om, acest P.B. În el se concentrează totul, și
gluma, și seriozitatea, și forța, și duioșia!”
- ceasornic, inventator, muzician, politician, refugiat,
spion;
- cunoscut în special pentru cele trei piese de teatru
cu Bărbierul Figaro;
- meritul: Renașterea lui Voltaire, cumpara
drepturile pentru majoritatea manuscriselor lui
Voltaire;
- Prima opera dramatică – Eugenie, urmată de Cei
doi prieteni sau Negustorul din Lyon
Opera Figaro (Bărbierul din Sevilla, Nunta lui
Figaro) reflectă schimbarea atitudinilor sociale
înainte, dupa, și în timpul revoluției franceze
 Richard Brinsley Sheridan
(1715-1816)
- a lucrat ca dramaturg la teatru;
- a scris 5-6 piese, cea mai
renumite: Rivalii, și Școala
bârfelor;
- cunoscător al mentalității și
moravurilor aristocrației;
-- pledează pentru „omul natural”
influențat de societate;
- proclamă simplitatea și
sinceritatea, corectitudinea și
încrederea în datele naturale ale
omului
 Ludwig Holberg
(1684-1754)
- părintele literaturii daneze;
- influențat de operele teatrale din
Europa, dar păstrează realismul
danez;
- critică sistemul feudal, intoleranța
religioasă, descrie situația grea a
țăranului iobag, cultul banului,
politica lui Carol al XII-lea ;
- a scris peste 36 opere, printre cele
mai importante: Jan de France, 11
iunie, Eramus Montanus, Jeep
munteanul
 Carlo Godoni (1707-1793)
- a scris peste 260 de piese;
- fundamentează noua comedie
italiană;
- pledează pentru dreptul natural,
principiile egalității, principii
burgheze în contradicției cu sistemul
politic din Veneția;
- redă scene din viață;
- critică nobilimea, dar și burghezia,
pe ultima încearcă s-o îndrepte spre
calea binelui;
- Opere: Văduva isteață, Slujnica
devotată, Hangița, Gîlcevile din
ChioggiaBădăranii
 Goethe (1749-1832)
- conducător al teatrului din Weimar,
cel mai mare poet german, primul
regizor modern;
- teatru – misiune educativă (actorii
exemplu – disciplină profesională
perfectă);
- primatul textul față de actor, și
primatul actorului față de decor;
- modul de prezentare a actorului;
- Opere: Gotz von Berlichingen,
Egmont, Ifigenia în taurida, Torquato
Tasso, Faust (în 5 acte)
 Schiller (1759-1805)

-cel mare dramaturg german;

- teatru – model de
dezvoltare a societății;
-Opere: Hoții, Conjurația lui
Fiesco, Intrigă și iubire, Don
Carlos, Maria Stuart,
 Scena în secolul XVIII-lea
1. Elemente noi de arhitectură nu se manifestă,
păstrându-se scena în formă de semielipsă;
2. Sunt construite noi edificii teatrale (De exemplu
în Veneția – 14 teatre);
3.Servandoni:
- construiește decorul pe un ax oblic spre sală –
duce ca decorul să fie mai adevărat;
- hotărăște problema disproporției dintre actori și
decor;
4. Problema iluminării (lumânări înlocuite cu
lampioane de ulei);
 REPREZENTANŢI AI
ŞCOLII ARDELENE

ION BUDAI DELEANU

(1760-1820)

“Ţiganiada”
SAMUIL MICU
Poem eroi-comic, (1745-1806)

cu unele aluzii la situaţia

românilor din Transilvania “Elementa lingue
daco-romanae,
sive valachicae”
Caracterul romanic
al limbii române
 REPREZENTANŢI AI ŞCOLII ARDELENE

GHEORGHE ŞINCAI (1754-1816)

PETRU MAIOR(1756-1821)
“Cronica românilor şi a mai multor
neamuri”
“Istoria pentru Începutul românilor în Dacia”
Originea exclusiv latină a românilor
Vechimea şi continuitatea
românilor în Transilvania
 IMPACTUL POLITIC AL ŞCOLII ARDELENE

SUPPLEX LIBELLUS
VALACHORUM -
• Memoriul înaintat
în anul 1791
Curţii de la Viena,
în cadrul mişcării de
emancipare a
românilor
transilvăneni
 1. IDEEA DE LIBERTATE
• “ Omul s-a născut liber, dar pretutindeni este in lanţuri.”

• “ A renunţa la libertatea ta înseamnă a renunţa la calitatea de om, la drepturile

umane, ba chiar si la datoriile tale. Nu exista niciun fel de despăgubire posibila
pentru cel care renunţa la toate;o astfel de renunţare este incompatibilă cu
natura omului.
(J.J. Rousseau- “Contractul social”)

• ‘’ Este adevărat ca in democraţie poporul pare sa facă ceea ce vrea ; dar

libertatea politica nu consta defel in a face ceea ce vrei. Intr-un stat, adică intr-
o societate in care exista legi... libertatea este dreptul de a face tot ceea ce
ingrădeşte legile; si daca un cetăţean ar putea sa facă ce ele interzic, el nu ar
mai avea libertate, pentru ca si ceilalţi ar putea sa facă la fel.”

(Montesquieu- “ Despre spiritul legilor”)

 2. Ideea suprematiei legii
• “ Legile, in intelesul lor cel mai larg, sunt suporturile necesare care deriva
din natura lucrurilor; si, in acest sens, toate fiintele isi au legile lor.
Divinitatea isi are legile sale, lumea materiala isi are legile sale;
inteligentele superioare omului isi au legile lor; omul isi are legile sale.”
• ( Montesquieu- “ Despre spiritul
legilor”)
• “ Vreti sa preveniti o crima? Faceti legi clare si simple. Acestea nu trebuie
sa favorizeze o anumita clasa sociala. Legile si numai ele trebuie sa fie
temute.Oamenii inrobiti sunt mai cruzi si mai viciosi decat cei liberi. Lasati
libertatea sa fie ajutata de cunoastere.”
•
(C. Becarea-” Crima si pedeapsa,1764”)
 3. Ideea separatiei puterilor
• ” Cand in aceeasi persoana sau in acelasi corp de magistratura puterea legislativa
este reunita cu puterea executiva nu exista deloc libertate, pentru ca exista
temerea ca acelasi monarh sau acelasi senat sa faca legi tiranice pentru a le
executa in mod tiranic.”
– (Montesquieu- “ Despre spiritul legilor”)
• “ Atunci cand in mainile aceeasi persoane sau corp de dregatori se afla intrunite
puterea legiuitoare si puterea executiva, nu exista libertate...Nu exista, de
asemenea libertate, daca puterea judecatoreasca nu este separata de puterea
legislativasi de cea executiva. Dcaca ea ar fi imbinata cu puterea legislativa,
puterea asupra vietii si libertatii oamenilor ar fi arbitrara, caci judecatorul ar fi
legiuitor. Daca ar fi imbinata cu puterea executiva, judecatorul ar putea avea forta
unui opresor. Totul ar fi pierdut daca acelasi om... ar exercita aceste trei puteri: pe
cea de a face legi, pe cea de a duce la indeplinire hotararile obstesti si pe cea de a
judeca infractiunile sau litigiile dintre particulari.”
(Montesquieu- “ Despre spiritul legilor”)
 4. Ideea contractului social
• “ Dacă este dificil ca un stat mare sa fie bine guvernat, este şi mai greu ca
el sa fie guvernat de un singur om.”
(J.J. Rousseau- “Contractul social”)

• ‘’ Voinţa generală poate dirija singura forţele statului... Poporul supus

legilor poate fi autorul acestora... Puterea legislativă aparţine poporului şi
nu poate aparţine decat lui.”
(J.J. Rousseau- “Contractul social”)

• ‘’ Acum cincizeci de ani publicul nu era nicidecum interesat de treburile

statului. Astăzi fiecare citeşte ziarul si cugetă la politica ce a devenit un
subiect comun. Libertatea engleza ne-a cucerit. Tirania este tot mai mult
contestată.”
• ( Marchizul d’Argenson- “Memorii, inceputul sec. XVIII”)
 5. Ideea egalitatii in drepturi

• “ Ori de unde ai porni ca sa te ridici pana la principiu, ajungi

mereu la aceeasi concluzie: adica pactul social stabileste intre
cetatenio astfel de egalitate incat toti se supun acelorasi
conditii si urmeaza a se bucura de aceleasi drepturi. Astfel,
prin natura pactului, orice act de suveranitate, adica orice act
autentic al vointei generale, obliga sau favorizeaza in mod egal
pe toti cetatenii, in asa fel incat suveranul cunoaste numai
notiunea de corpuri, fara sa deosebeasca pe niciunul din cei
care o compun.”
• (J.J. Rousseau- “Contractul social”)
 CONCLUZIE ILUMINISM

• Epoca luminilor a constituit o cotitură importantă în dezvoltarea spirituală a omenirii, o

victorie semnificativă a raţiunii asupra concepţiilor mistico-religioase din Evul mediu. Luând naştere în
diverse ţări, in diferite perioade de timp, aceasta mişcare totdeauna a fost produsul unui mediu socio-
istoric bine determinat. Enciclopedia lui Denis Diderot reprezintă chintesenţa spiritului Iluminismului, sau
al Epocii Raţiunii, după cum i s-a mai spus. Având centrul la Paris, mişcarea a dobândit un caracter
internaţional prin faptul ca s-a răspândit în saloane cosmopolite.

• Filosofia teoretică din epoca luminilor este dublată de filosofia practică cu caracter social-
politic. In operele din acest domeniu sunt abordate probleme de drept natural, chestiuni privitoare la
suveranitatea popoarelor, egalitatea indivizilor sau modul de guvernare.

• Iluminsimul a pretins eliberarea fiinţei umane de sub tutela sa auto-indusa. “ Tutela este
incapacitatea fiinţei umane de a-şi folosi abilitaţile cognitive in lipsa instructiunilor de la o alta persoană.
Această tutelă este auto-indusă atunci când cauza sa nu rezidă în absenţa raţiunii, ci in absenţa hotărârii şi
a curajului de a lua hotărâri fără instrucţiuni de la o altă persoană.” Sapere aude!
IDEILE ILUMINISMULUI STAU LA BAZA REVOLUŢIEI FRANCEZE ŞI LA ÎNLĂTURAREA MONARHIEI ABSOLUTE DE AICI.
• “Aveţi curajul de a va folosi propriul simţ al raţiunii!”- acesta este motto-ul Iluminismului.
(Immanuel Kant)