DIMITRIE CANTEMIR

Domn al Moldovei (martie - aprilie 1693 i 17101711), autor, crturar, enciclopedist, etnograf,
geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog,
compozitor, om politic i scriitor romn.
Studiaz:
- limba si literatura greaca,
- retorica si logica,
- filosofia natural si teologie ortodox
indrumarea invatatului grec Ieremia Cacavelas.

sub

n intervalul 1700-1705 scrie numeroase opere, cea

mai semnificativ fiind Istoria Ieroglific;
(n. 26 octombrie 1673d. 21 august 1723)

1714-1716: Descrierea Moldovei

1716: devine membru al Academiei din Berlin

Istoria Ieroglifica

Oper elaborat de Dimitrie Cantemir ntre anii 1703-1705, roman alegoric, pamflet
politic, fabul i eseu filozofic. Opera mbin, aadar, mai multe specii i genuri
literare, precum i o gam larg a modalitilor de expunere, cum ar fi: naraiunea,
monologul artistic, proza liric, fraza rimat n interiorul textului, descrierea etc.
PRIMUL ROMAN AL LITERATURII ROMANE.

Dei greoaie la lectur, din cauza frazei latineti care-i era att de familiar autorului,
opera are o importan deosebit, fiind considerat de George Clinescu singura
oper literar viabil din perioada veche.

Tema o constituie conflictul dintre Brncoveni i Cantemireti pentru ocuparea

tronului Moldovei de ctre Mihail Racovi, o rud a domnitorului din ara
Romneasc, n defavoarea frailor Cantemir. Conflictul s-a manifestat ntre anii
1688-1705 i este prezentat sub forma alegoriei luptei dintre ara Psrilor i ara
Patrupedelor, vreme de 17 ani.

INOROGUL = dublul ideal al omului politic D.Cantemir, fiinta imaculata, aflata sub
semnul divinitatii si pe o treapta superioara de evolutie.

Descriptio Moldaviae
Partea I: consacrat descrierii geografice a Moldovei, a
munilor, a apelor i a cmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat
prima hart cunoscut a Moldovei. A prezentat flora i fauna,
trgurile i capitalele rii de-a lungul timpului.
Partea a II-a: nfieaz organizarea politic i
administrativ a rii. S-au fcut referiri detaliate la forma de
stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la
obiceiurile prilejuite de nscunarea domnilor sau de mazilirea
lor, de logodn, nuni, nmormntri.
Partea a III-a: exist informaii despre graiul moldovenilor,
despre slovele folosite, care la nceput au fost latineti, "dup
pilda tuturor celorlalte popoare a cror limb nc e alctuit
din limba cea romn, iar apoi nlocuite cu cele slavone."

SFRITUL SEC.
XVII
SEC. XVIII

ILUMINISMUL este ideologia

dominant a sec. al XVIII-lea
care are ca valoare central RAIUNEA.
IDEI CENTRALE:
Optimismul gnoseologic;
Afirmarea personalitii umane;
Libertatea i demnitatea individului.
IMPLICAII PRACTICE:
Control mrit al omului asupra mediului natural;
Necesitatea organizrii raionale a societii umane.

MOTTO: SAPERE AUDE

Raiunea i
progresul
universal mping
nainte mersul
istoriei
Epoca
maturitii
intelectuale a
omului

IMMANUEL KANT
( 1724 1804)
FILOSOF GERMAN

FACTORI DETERMINANI AI
ILUMINISMULUI
Transformrile produse
n societatea uman, pe
multiple planuri, n
perioada Renaterii.
Umanismul.

FACTORI DETERMINANI AI
ILUMINISMULUI

Ascensiunea
economico-social a
burgheziei

FACTORI DETERMINANI AI
ILUMINISMULUI
Modelele politice oferite de
state precum Provinciile
Unite (Olanda) sau Anglia,
ca urmare a revoluiilor
burgheze desfurate pe
cuprinsul lor.

FACTORI DETERMINANI AI
ILUMINISMULUI
Progresele nregistrate
n gndirea tiinific
de-a lungul secolelor
XVII XVIII, menite s
pun n eviden fora
raiunii

ISAAC NEWTON
(1642-1726)

REPREZENTANI AI ILUMINISMULUI

Iluminismul
OPERA :
Scrisori persane
Spiritul legilor
CONINUT:
Atitudine critic la adresa
instituiilor i moravurilor
franceze, impregnate nc de
mentalitatea feudal.
Atitudine critic la adresa
absolutismului monarhic i
intoleranei religioase.
Promoveaz principiul
separrii puterii n stat.
CHARLES DE MONTESQUIEU
(1689 1755)

SPIRITUL LEGILOR
Atunci cnd n minile aceleiai
persoane sau aceluiai corp de
dregtori se afl ntrunite puterea
legiuitoare i puterea executiv, nu
exist libertate Nu exist, de
asemenea, libertate, dac puterea
judectoreasc nu este separat de
puterea executiv
Ch. De MONTESQUIEU

Iluminismul
OPERA:
Tratatul despre toleran
Candide sau Optimismul
Scrisori filosofice
CONINUT:
Atitudine critic fa de
fanatismul religios.
Critic la adresa moravurilor
i instituiilor vechiului
regim.
Promovarea unor valori
liberale i a modelului politic
al monarhului luminat.

VOLTAIRE (Franois-Marie
Arouet)
( 1694 1778)

ENCICLOPEDITII

OPERA:
Enciclopedia sau Dicionarul
raional al tiinelor, artelor i
meseriilor
Lucrarea cuprinde 28 de volume i
este semnat de 130 de autori.
CONINUT:
Promoveaz valorile tiinifice,
tehnice rezultate din progresele
nregistrate pe plan cultural n sec.
XVII XVIII.
Critic
obscurantismul,
superstiiile,
mentalitile
i
instituiile vechiului regim.
Caracterul su contestatar a fcut
ca publicarea s fie oprit n mai
multe rnduri (1752, 1759, 1781).

D. DIDEROT
(1713 1784)

J. R. dALEMBERT
( 1717-1783 )

ENCICLOPEDIA

Iluminismul

OPER:
Noua Eloiz
Emil
Contractul social
CONINUT:
Dubla natur a fiinei umane:
raional i afectiv.
Noi principii n educaia copilului.
Critica ntregului sistem social al
vechiului regim.
Promovarea ideilor de libertate i
de egalitate a cror aplicabilitate
se poate realiza numai n baza unui
contract social, ncheiat ntre
membrii societii cu drepturi
egale.
Principiul suveranitii naionale.
Propune ca form de guvernmnt
Republica.

J.- J. ROUSSEAU
(1712 1778)

ILUMINISMUL N RILE ROMNE

COALA ARDELEAN
Micare ideologic, naional si
socio-cultural de emancipare
civic i politic a romnilor
transilvneni.

REPREZENTANI AI
COLII ARDELENE
ION BUDAI
DELEANU
(1760-1820)
iganiada sau Tabara
tiganilor
Poem eroi-comicsatiric in 12 canturi,
cu unele aluzii la
situaia
romnilor din
Transilvania

SAMUIL MICU
(1745-1806)

Elementa
linguae
daco-romanae
sive valachicae
Caracterul
romanic
al limbii romne

REPREZENTANI AI
COLII ARDELENE
PETRU MAIOR
(1756-1821)
Istoria pentru nceputul
romnilor n Dacia
Originea exclusiv
latin a romnilor

REPREZENTANI AI
COLII ARDELENE
GHEORGHE INCAI
(1754-1816)
Cronica romnilor
i a
mai multor neamuri
Vechimea i
continuitatea
romnilor n
Transilvania

IMPACTUL POLITIC AL COLII

ARDELENE
SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM
(Petiia Valahilor din Transilvania)
-

Memoriu naintat n anul 1791 Curii de la

Viena, n cadrul micrii de emancipare a
romnilor transilvneni

Cererile Supplex-ului erau structurate n

jurul ctorva idei:
reintegrarea romnilor ca naiune de drept n
Transilvania
restituirea drepturilor istorice vechi medievale
egalitatea clerului
reprezentare
proporional
n
dieta
i
funcionrime

Neoclasicism si Iluminism
(1787-1840)

Pe cand dincolo de Carpati miscarea

literara, culturala era indreptata mai
mult spre eruditie si manifestari avand
ca scop trezirea constiintei nationale,
dincoace, in Principate, rasareau
vestiri de o literatura ce avea sa dea
expresiune sufletului romanesc sub o
alta infatisare, aceea care era marturia
insusirilor poetice, pe care pana atunci
numai creaturile populare le pusese in
lumina.

TIGANIADA sau
TABARA TIGANILOR
Epopeea = specie a genului epic in versuri, reprezentand
o actiune complexa desfasurata intr-un timp si spatiu de
dimensiuni mari si care urmareste aventurile unui personaj.
pastrata in doua versiuni: prima, din jurul anului 1800,
cealalta, din jurul anului 1812. Din pacate a ramas
nepublicata vreme de sapte decenii si nu a putut influenta
evolutia literaturii romane.
TEMA: dezvolta, de-a lungul celor 12 canturi, o parabola a
celor fara tara, a destinului national.
Povestea tiganilor plecati in lume sa-si caute o tara mai buna
exprima un ideal iluminist - aspiratia spre fericire,
asimilata unei lumi scapate de sub rigorile sociale - in cheie
satirica, burlesca:
Tiganiada este Don Quijote al nostru, gluma si satira,
fantasmagorie si scriere inalt simbolica, fictiune si critica a
ei.
Nicolae Manolescu

Poeii Vcreti
(Muntenia)
- dezvoltarea poeziei lirice culte 1.
-

Ienchi Vcrescu- Observatii sau bagari de seama asupra regulilor

si oranduielilor gramaticii romanesti (8 poezii)
primul autor romn de maxime in versuri, moralist
Urmailor mei Vcreti
Las vou motenire
Creterea limbii romneti
-a patriei cinstire.

2.

Alecu Vcrescu 26 poezii scrise in limba romana (poezii erotice,

dragoste spirituala: Oglinda)
Oglinda cnd i-ar arta
ntreag frumuseea ta,
Atunci i tu, ca mine,
Te-ai nchina la tine.

3.

Nicolae Vcrescu poezie de album, frivola, senzuala si galanta

4.

Iancu Vcrescu modern, multilateral, primul poet de idei,

prepasoptist
genul pastoral, fioruri preromantice,poezia ruinelor : O zi si o noapte
de primavara la Vacaresti, Primavara amorului

Costache Conachi
(Moldova)
Poezie lirica inchinata iubirii: Amorul din
prietesug
Preocupare pentru problemele de tehnica a
poeziei, de metrica si versificatie: Mestesug
al stihurilor romanesti
Reprezentant al tranzitiei catre creatia literara
moderna
(spargerea
vechilor
tipare
cronicaresti si bisericesti, laicizarea si
umanizarea poeziei)