Disciplina Emisiuni Magazin Audiovizuale

Atestarea 1 , gr 195
Realizator:Irina Suhaițchii ( Răileanu)
Varianta 3

Disciplina Emisiuni Magazin Audiovizuale

Atestarea 1 ,gr 195

Testul 2.

1. Definiți emisiunea newsmagazine si sarcinile pe care și le propune realizatorul unui astfel

de format de Magazin tv.

Pentru subiectele Magazinului este caracteristică legătura spaţial-temporală sau tematică a

materialelor prezentate. Nu este deloc întâmplător faptul că, în majoritatea cazurilor, aceste
emisiuni sunt difuzate cu o periodicitate ciclică stabilă, de obicei săptămânal.
Autorul emisiunii Magazin îşi propune ca sarcină :
- să trezească interesul auditoriului pentru subiectele prezentate ;
- să convingă telespectatorii că aceste subiecte sunt importante pentru ei ;
- să ofere subiecte-prognoze ;
- să prezinte subiecte-soluţii ;
- să proiecteze subiecte care l-ar ajuta pe telespectator să-şi formeze abilități de-a face
coonexiuni şi de a-şi dezvolta aptitudini.

2. Explicați conceptul de emisiune Magazin Matinal.

Emisiunea Magazin devine o formulă de contact familiar, personalizat şi de asimilare

solidară a subiectelor propuse, de cele mai multe ori anticipând interesul telespectatorului
petru anumite teme sau subiecte.
Observăm că, deşi televiziunea încearcă să lanseze emisiuni care să adune în faţa
micului ecran un public neeterogen, formula de Magazin specializat în popularizarea ştiinţei,
de cunoaştere, educaţie, de fapt divers sau de hobby este totuşi cea mai apropiată de
mentalitatea individului recunoscător celor care îi satisfac curiozitatea şi interesul strict
personal. El abandonează spectacolul în favoarea educaţiei în formulă tradiţională – una mai
monologică şi doar în anumite segmente de interes – dialogică.

3. Enumerați elementele componente ale concepției unei emisiuni Magazin tv.

Titlul programului. 2. Descrierea formatului. Formatul este un proiect cominicaţional,

elucidând o manieră de alegere şi asamblare de conţinuturi prin care se caută personalizatea
emisiunii, întărirea capacităţii de a atrage şi reţine publicul. 3. Durata. 4. Frecvenţa şi
numarul de ediţii. 5. Poziţia în grilă (ziua şi ora.) 6. Publicul ţinta: se stabileşte:– Vârsta; –
Rezidenţa; – Nivelul de instruire; – Audienţa scontată (dupa primele 4 ediţii). 7. Motivaţia
editorială şi artistică. 8. Conţinutul care trebuie să aibă sinopsisul (povestea pe scurt a
emisiunii), concepţia regizorală asupra ei şi modalităţile regizorale. 9. Personajele principale
(Moderatori, invitaţi). 10. Locul de filmare. 11. Tipuri de producţie.
Productiile se grupeaza dupa cateva categorii majore:
a) Dupa loc: - productii de teren; -productii de studio,
b) Dupa modul de distribuire: -producții în direct; - producții înregistrate; - producții care
simulează transmisia în direct (live-on-videotape), realizate în condiții de transmisie în direct,
dar difuzate ulterior, c) Dupa metoda de producție (echipamente necesare): - producții cu o
cameră; - producții cu mai multe camere. 12. Resurse de producție necesare: - umane; -
artistice; - tehnice. 13. Desfasurătorul cadru. Se întocmeşte de producător. Dar poate fi
elaborat chiar de către realizatorul emisiunii. Este vorba despre o idee de realizare a unui
anumit tip de emisiune, idee ce vine din partea unui redactor. În asemenea cazuri, el este
acela ce întocmește și desfășuratorul emisiunii și îl prezintă producătorului. 14. Elemente
care ţin de valenţele şi oportunitățile emisiunii (valoarea artistică, documentară, inedită, de
patrimoniu, costurile mici, medii, mari, foarte mari, durata producţiei, difuzarea şi bugetul).
Programul denumește, în general, o singură producție, este un termen echivalent cu cel de
emisiune de televiziune Pentru ca emisiunea Magazin să prindă viață ca format, ea trebuie să
respecte acele elemente care se repetă în fiecare ediţie, dându-i identitate şi deosebind-o de alte
emisiuni cu tematică similară. Un specific al Magazinului este că ediţiile lui devin seriale
specializate în care „Decuparea lumii în entităţi depinde în mare măsură de intenţii şi
cunoştinţe.”

4. Rezumați deosebirile dintre emisiunile Magazin Teleenciclopedia și Jiti zdorovo.

format de magazin de cultura generala. Emisiunea, programata in fiecare simbata de la ora

20.00, pe un spatiu de o ora, a avut o buna primire in rindul publicului.

La inceput, sumarele erau concepute exclusiv din documentarele oferite „la pachet” cu filmele
artistice. Dupa o perioada insa, au inceput sa fie cumparate filme special pentru ea - a fost
momentul in care a fost cooptat Ioan Ionel pentru achizitii.

Pe cind emisiunea jiti zdorovo este o emisiune despre medicina si metodele naturaliste și este
difuzată in ficare diminiață de luni până vineri

5. Elaborați un scurt sinopsis pentru un Magazin de educare a gustului estetic.

 Producția unui Magazin începe cu un sinopsis care conține: o desriere succintă a mesajului
emisiunii respective, modalitatea de prezentare aleasă și destinatarul. De asemenea, trebuie
estimat bugetul. Iată un exemplu de sinopsis pentru un magazin săptămânal de retrospctivă a
politicii externe.
EMISIUNE: MAGAZIN EXTERN
ZIUA: duminica
ORA: 16.00
DURATA: 55 min.
DEZBATERE-TRECERE ÎN REVISTĂ
PUBLICUL ȚINTĂ: Este o emisiune targhetată pe publicul de la 35de ani în sus, pentru
dezvoltarea bunului gust
MOTIVAREA AUDIENȚEI: Oferirea de puncte de vedere diferite asupra principalelor
dezvoltării bunului gust
FORMAT:
-Dezbatere, în direct, cu participarea unui invitat, a principalelor evenimente e
-Informația se transmite clar, ușor de înțeles, accesibilă unui public variat.
-Interactivitatea poate fi asigurată prin sistem sms sau pagina de facebook.
-Genurile publicistice prezente în emisiune sunt știrea, interviul, reportajul, cu durată redusă.
-Experiențele în domeniu arată că publicul preferă concluzia.
SCOPUL EMISIUNII:
- Crearea unei atitudini combative, implicate, din partea cetățenilor precum și responsabilizarea
factorilor decizionali.
- De a profita intelectual de orice dezbatere pantru a găsi răspunsuri la marile întrebări.
- Schibarea mentalității pasive.
ÎNCADRATURI
PACHET GRAFIC
DECOR
NECESAR TEHNIC
RESURSE UMANE ȘI FINANCIARE
Sinopsisul este completat de un scenariu al emisiunii care să asigure coerența mesajului și să
mențină în vizor scopurile propuse. La fel, scenariul este necesar producătorului și regizorului

Arcadie Gherasim, lector universitar 11 decembrie 2021

Disciplina Emisiuni Magazin Audiovizuale
Atestarea 1, gr 195

Testul 3.

1.Redați etapele de concepere a unei emisiuni Magazin tv.

Pentru începători, cel mai important lucru de care trebuie să ţină cont atunci când îşi propun
să aştearnă pe hârtie o concepţie de emisiune video-magazin, ca, de altfel, şi în cazul altor
produse de televiziune, este să-şi viseze mai întâi ideea, să-şi asume un angajament interior
faţă de specificul creaţiei vizuale. Definind ceea ce înţelegem prin idee, înţelegem că esenţa
ei include creativitate și originalitate, aplicate la dramaturgie. (De l'idée au scenario. Doc
Comparato. l’art d’écrire pour la télévision et le cinema. Traduit du portugais par Luc Boëls)
Nu este nimic mai simplu şi mai complex decât o idee. Prima reflecţie ar fi să considerăm
că elementul cel mai evident pentru a inventa ceva este talentul. Ideea este un proces mental,
rodul imaginaţiei noastre. Din secvenţa de idee se naşte creativitatea; idea şi creativitatea ca baza
oricărei lucrări artistice. Originalitatea va face un text diferit de un alt text şi diferenţele-cheie
individuale vor fi stilul, se vor rezuma în stilul lui. În televiziune, pentru a putea obţine o idee, ar
trebui să gândeşti în imagini. Apoi interpretăm aceste imagini cu ajutorul cuvintelor. Desigur,
este la fel de esenţial ca în procesul de identificare a unei viziuni originale să încerci a judeca cu
gândurile telespectatorului, cu aşteptările lui, cu interesele şi cu ceea ce îl poate surptinde.
Specificul imaginațiri vizuale se ascunde în primatul imaginii. Ori, aşa cum constată savantul
român Lucian Ionică în amplul studiul Imaginea vizuală. Aspecte teoretice, „imaginea are un
înţeles al ei, independent de cel al realităţii reprezentate, este înţelesul creat de autor. Această
imagine nu este un duplicat, o copie a „ceva” aflat în afara ei, ci un text vizual cu propriile sale
tensiuni şi exigenţe.” Imaginile „de factură jurnalistică sunt, în primul rând, documente, rostul
lor este să arate când şi unde s-a petrecut un lucru important. Dincolo de acestă obligaţie, cele
mai reuşite dintre imaginile de presă oferă şi o viziune asupra lumii, exprimate prin simboluri
care, în câteva cazuri, au marcat o generaţie. Forţa lor vine, probabil, din caracterul autentic,
neregizat, nepremeditat. Există o sinceritate a faptelor şi situaţiilor, care permite unei idei să-şi
găsească astfel calea spre a ieşi la lumină”. Concepţia emisiunii este alcătuită din acele elemente
care sunt repetitive în interiorul emisiunii, pe baza cărora se poate caracteriza emisiunea, lasând
exprimării artistice, publicistice, posibilitatea ca la fiecare ediţie să fie adusă cantitatea de creaţie
şi de originalitate.

Elementele componente ale concepției sunt:

1. Titlul programului. 2. Descrierea formatului. Formatul este un proiect cominicaţional,

elucidând o manieră de alegere şi asamblare de conţinuturi prin care se caută personalizatea
emisiunii, întărirea capacităţii de a atrage şi reţine publicul. 3. Durata. 4. Frecvenţa şi
numarul de ediţii. 5. Poziţia în grilă (ziua şi ora.) 6. Publicul ţinta: se stabileşte:– Vârsta; –
Rezidenţa; – Nivelul de instruire; – Audienţa scontată (dupa primele 4 ediţii). 7. Motivaţia
editorială şi artistică. 8. Conţinutul care trebuie să aibă sinopsisul (povestea pe scurt a
emisiunii), concepţia regizorală asupra ei şi modalităţile regizorale. 9. Personajele principale
(Moderatori, invitaţi). 10. Locul de filmare. 11. Tipuri de producţie.
Productiile se grupeaza dupa cateva categorii majore:
a) Dupa loc: - productii de teren; -productii de studio,
b) Dupa modul de distribuire: -producții în direct; - producții înregistrate; - producții care
simulează transmisia în direct (live-on-videotape), realizate în condiții de transmisie în direct,
dar difuzate ulterior, c) Dupa metoda de producție (echipamente necesare): - producții cu o
cameră; - producții cu mai multe camere. 12. Resurse de producție necesare: - umane; -
artistice; - tehnice. 13. Desfasurătorul cadru. Se întocmeşte de producător. Dar poate fi
elaborat chiar de către realizatorul emisiunii. Este vorba despre o idee de realizare a unui
anumit tip de emisiune, idee ce vine din partea unui redactor. În asemenea cazuri, el este
acela ce întocmește și desfășuratorul emisiunii și îl prezintă producătorului. 14. Elemente
care ţin de valenţele şi oportunitățile emisiunii (valoarea artistică, documentară, inedită, de
patrimoniu, costurile mici, medii, mari, foarte mari, durata producţiei, difuzarea şi bugetul).
Programul denumește, în general, o singură producție, este un termen echivalent cu cel de
emisiune de televiziune Pentru ca emisiunea Magazin să prindă viață ca format, ea trebuie să
respecte acele elemente care se repetă în fiecare ediţie, dându-i identitate şi deosebind-o de alte
emisiuni cu tematică similară. Un specific al Magazinului este că ediţiile lui devin seriale
specializate în care „Decuparea lumii în entităţi depinde în mare măsură de intenţii şi
cunoştinţe.”

2.Explicați sarcinile pe care și le propune autorul unui Magazin tv.

Autorul emisiunii Magazin îşi propune ca sarcină :

- să trezească interesul auditoriului pentru subiectele prezentate ;
- să convingă telespectatorii că aceste subiecte sunt importante pentru ei ;
- să ofere subiecte-prognoze ;
- să prezinte subiecte-soluţii ;
- să proiecteze subiecte care l-ar ajuta pe telespectator să-şi formeze abilități de-a face
coonexiuni şi de a-şi dezvolta aptitudini.
Faptul că emisiunile Magazin sunt difuzate cu o anumită periodicitate se răsfrânge asupra
modului de selectare a temelor, subiectelor, precum şi asupra caracterului şi profunzimii
analizei lor. În procesul de realizare a unui Magazin săptămânal autorul are mai mult timp la
dispoziţie pentru a le identifica, din întregul flux de evenimente şi fapte, pe cele mai
relevante şi interesante pentru telespectatori sau ascultători, de a le analiza şi generaliza. În
cazul în care intervalele de timp care despart o emisiune la alta sunt prea mari, realizatorul
emisiuni va avea deja în faţă un auditoriu care cunoaşte destule despre evenimentele
selectate, pentru a constitui obiectul trecerii lor în revistă. Sarcina jurnalistului este de a
folosi acest răstimp pentru a identifica legături, încă necunoscute telespectatorului, dintre
aceste evenimente şi, astfel, de a capta atenţia lui.
Din cele expuse mai sus deducem că o noţiune cuprinzătoare a emisiunii audiovizuale
magazin în formulă de gen jurnalistic ar fi urmatoarea : Emisiunea Magazin este o trecere
în revistă a evenimentelor de actualitate sau atemporale, autorul sau prezentatorul ei fiind
liberi în a-şi expune punctul de vedere asupra subiectelor inserate, a justifica motivul
includerii lor în emisiune ; de sine stătător sau împreună cu invitaţii săi pot sugera sau
impune o abordare solidară a importanţei acestor subiecte, educând astfel o conştiinţă
socială axată pe cunoaştere sau pe abordarea unui anumit mod de viaţă, bazat pe educaţie
şi pe o cultură interioară alimentată de convingeri.
 3. Explicași patru condiţii de bază pentru clasificarea emisiunilor Magazin tv: a) varietatea
tematică; b) nivelul de implicare al furnizorului de mesaj în configurarea amplitudinii de
înţelegere a acestui mesaj de către telespectator; c) elementele de genuri jurnalistice folosite la
realizarea emisiunii; d)caracterul monologic sau dialogic al actului de transmitere a mesajului.

Criteriile de clasificare se axează pe specificul tipologic al emisiunilor magazin:

- emisiuni politematice și monotematice;
- emisiuni monologice şi dialogice,
- emisiuni monogen şi poligen,
- emisiuni neutre şi sugestive.
Dintre emisiunile politematice vom evidenția:
- Teleenciclopedia (TVR 1), cea mai longevivă emisiune de televiziune din România,
pusă pe post sâmbătă 22 mai 1965, la ora 20:00. A fost o ediţie în direct, iar crainicul
făcea legătura între subiectele emisiunii. Ideea emisiunii i-a aparţinut lui Dumitru
Udrescu. Cu toată concurenţa altor canale TV, Teleenciclopedia rămâne o oază de
educaţie, care şi-a păstratat formatul şi rolul, prezentând documentare cu subiecte
variate legate de natură, geografie, artă, tehnologie, istorie şi civilizaţiile lumii, religie
sau sănătate.
- Клуб путешественников (Clubul călătoriilor televizate) a fost pus pe post la TV
Centrală a URSS pe 18 martie 1960. Împreună cu realizatorii ei, generaţii de
telespectatorii au călătorit imaginar în mai mult de 150 de ţări ale lumii. O emisiune
de unicat datorită longevităţii şi care, graţie acestui fapt, a fost inclusă în Cartea
recordurilor Guinness.
Dintre emisiunile monotematice menționăm „Здоровьe” (Sănătatea), concepută ca
Magazin de sănătate, lansată la TV Centrală în anul 1960. În perioada post-sovietică, în
încercarea de a se adapta unui nou tip de telespectator şi de a face faţă concurenţei, dar mai
ales tendinţelor noi ale televiziunii pe care le-am remarcat mai sus (vezi Patrick Charaudeau
"Les conditions d'une typologie des genres télévisuels d'information"), emisiunea a fost
ambalată în mai multe genuri şi forme televizate: Magazin TV; program de popularizare a
cunoştinţelor medicale; talk-show despre sănătate; reality show, în 2016 revenind la formatul
de emisiunea de popularizare a cunoştinţelor despre sănătate (Pevâi canal).
Printre emisiunile magazin sigestive se numără cele informative, „newsmagazine“, cum ar
fi longeviva „60 de minute” (60 Minutes) difuzată de canalul american CBS, începând cu
anul 1968. Într-un top al celor 50 talk-show-uri ale tuturor timpurilor, realizat în anul 2002 de
revista TV Guide, 60 Minutes a ocupat locul 6. Conform versiunii ziarului The New York
Times acest magazin este unul dintre cele mai respectate dintre emisiunile social-politice de
la televiziunile americane. Alejandra Dean în: Digital Exhibits Intern, American Archive of
Public Broadcastin, în articolul Structuring the News: The Magazine Format in Public Media
(http://americanarchive.org/exhibits/newsmagazines), menţionează că „newsmagazine“ este
un format de tip revistă cu un puternic element comentativ dialogic, secvenţionat în tematici
care nu au legătură între ele şi axat pe un conţinut de ştiri. „Paradigma genului este în general
considerat a fi 60 de minute de la CBS. Odată cu dezvoltarea a 60 de minute, newsmagazine
a câştigat ca metodă distinctă pentru prezentarea ştirilor, mult mai atrăgătoare pentru public
decât buletinele de ştiri tradiţionale.”
Fiind conceput ca un program de bilanţ al evenimentelor săptămânii, 60 de minute îşi
propunea să impună publicului propria agenda-setting, „adevăratele evenimete” care ar trebui
să preocupe cu adevărat telespectatorii, iar prin comentariile pe marginea acestor evenimente
şi a faptelor sau prin provocarea noilor fapte cu ajutorul interviurilor, autorii newsmagazine-
ului depăşeau evident limita unui jurnal de ştiri al fatului doar relatat. Noi arătăm realitatea
aşa cum este, menţiona unul primul prezentatror al emisiunii, Mike Wallace.
https://en.wikipedia.org/wiki/Mike_Wallace#Television
Anchetele jurnalistice, stilul ofensiv al interviurilor, dezvăluirile, comentariile, deşi
conduceau la creşterea interesului publicului telespectator, încurajau, alimentau goana după
senzaţional al producătorilor emisiunii, iar acestea deseori făceau 60 de minute obiectul unor
scandaluri care se terminau cu sispendarea ei sau a prezentatorilor.
Emisiunile poligen sunt reprezentate de Magazinele Matinal. Sub titulatura acestei
emisunii-magazin, televiziunea postmodernă desemnează o emisiunea amplă, complexă şi
eterogenă, care combină frecvent modalitatea de difuzare live cu cea înregistrată, pe
parculsul a cel puţin 75 de minute. Până spre sfârşitul anilor `70, acest format pentru
televiziune avea un caracter saptămânal, una dintre zilele de odihnă. Îcepând cu anii `80,
odată cu amploarea pe care a cunoscut-o producţiile de platou, emisiunea magazin a căpătat
un caracter serial, fiind difuzată, de obicei, de luni până vineri, pe un tronson orar fix. Cea
mai cunoscută formă de producţie-magazin este emisiunea Matinal utilitară, în care
conţinutul informatic se combină cu loisir-ul și își ptopune:
- să satisfacă target-uri cât mai diverse;
- să cultive amuzând, printr-o combinaţie reuşită de divertisment şi informaţie succintă;
- să propună elanurilor propiective ale publicului o vedetă îndragită (în persoana
prezentatorului), care va fi permanent indetificată în raport cu programul;
- să fidelizeze publicul printr-un profil tematic util şi original;
- să atragă spaţii de publicitate pentru un spectru cât mai larg de produse.
În pofida formulei sale caleidoscopice şi a obiectivelor pe care şi le propune, emisiunea-
magazin Matinal rămâne fidelă unui format recongnoscibil în funcţie de câteva caracteristici:
- se desfăşoară, pe parcursul a cel puţin 75 de minute de emisie, o compoziţie eterogenă şi
rubricată;
- din motive de unitate în diversitate, se structurează în funcţie de o temă dominantă;
- combină, din punct de vedere editorial, mai multe genuri ale junralismului de televiziune:
interviuri, reportaje, anchete, jurnal de ştiri, talk show;
-combină modalităţi de producţie, alternând înregistrarea cu transmisiunea directă şi
duplexul;
- propune formule diverse de interacţiune cu publicul (concursuri cu premii, telefoane în
direct, contacte online).
O altă clasificare a emisiunilor va ține cont de mesajul cu scop bine delimitat: magazin
almanah, magazin informativ, magazin de sinteză, magazin investigative, magazin
cognitiv-educativ, magazin de divertisment, magazin comunitar.
Dat fiind arhitectura sa mozaicată, emisiunea-magazin este rezultatul muncii unei echipe
numeroase de reporteri şi redactori, coodonat de un realizator care stabileşte, la fiecare ediţie,
priorităţile tematice ale formatului şi, eventual, tema centrală, durata şi succesiunea
rubricilor, numărul invitaţiilor şi prestaţia acestora, intrarile şi ieşirile prezentatorului pe
parcursul programului, proporţia materialelor în registrate şi a transmisiunilor directe.
 4. Rezumați avantajele și dezavantajele emisiunii Magazin Jurnalul de seară de la
Digi24.

Dacă extindem noţiunea asupra concepţiei de emisiune Magazin ca produs integral, unghiul
de abordare va presupune şi viziunea editorială dirigentă asupra formei de prezentare, scopului
emisiunii, specificului tematic şi publicului ţintă. Or aceste componente asigură caracterul unitar
şi ciclic, dar şi motivele prioritizării faptelor prezentate. Magazinele tematice cu subiecte de
recomandare (sănătate, lifestile, travel etc.) vor evita categorismul prin sugerarea alternativelor şi
astfel „unghiul de abordare” nu va mai fi respectat cu un categorism specific materialelor
marcate de un singur accent.
Într-un Magazin-trecere în revistă a principalelor evenimente ale zilei sau ale săptămânii cel mai
dificil este să selectezi ceea ce a fost mai important şi care merită o abordare mai detaliată.
Pentru a reuşi acest lucru, este necesar să poţi stabili valenţa simptomatică a faptului sau
evenimentului decupat pentru a fi comentat. Simptomul reprezintă un semn, indiciu, o premisă
pentru manifestarea unei tendinţe, a unui fenomen. Subiectul selectat ar putea fi unul evident,
distinct, şocant ca simpton, dar alterori pal, lipsit de importanţă pentru cel neavizat, însă valoros
pentru realizatorul Magazinului. Punctul de vedere asupra subiectului selectat, unghiul de
abordare al autorului emisiunii se modelează în dependenţă de poziţia sa socială. Această poziţie
conturează, de fapt, „faţa” autorului.
Telespectatorii aşteaptă de la prezentatorul Magazinului de bilanţ înformativ să le explice
esenţa evenimetelor inserate în emisiun

5. Forrmulați 5 scopuri prin care veți argumenta oferta pentru producerea unei emisiuni
Magazin nocturn.

- Crearea unei atitudini combative, implicate, din partea cetățenilor precum și responsabilizarea
factorilor decizionali.
- De a profita intelectual de orice dezbatere pantru a găsi răspunsuri la marile întrebări.
- Schibarea mentalității pasive.

Arcadie Gherasim, lector universitar 11 decembrie 2021