Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCURETI Facultatea de Jurnalism

Actiunea culturala a publicitatii

Profesor:
Luminita Ciocan Student: Sterian Cristi-Georgian

Master anul I

Cuprins
Cuprins .................................................................................................................................2 1. Cultura si consumul .............................................................................................................3 2. Aspecte ale publicitatii culturale ..........................................................................................4 3. Discursul publicitar specific evenimentelor culturale..........................................................5 4. Publicitatea o noua forma de cultura ................................................................................8 5. Cultura si marketingul international...10 Bibliografie ........................................................................................................................13

Pornind de la ideea ca publicitatea, ca orice fenomen cu o atat de mare expunere, trebuie sa constientizeze impactul pe care il are asupra oamenilor si sa nu uite de caracterul educational si cultural al produselor promovate si al metodelor de promovare, in lucrarea de fata voi incerca sa sustin aceasta teorie abordand problema prin intermediul unor exemple legate de publicitatea culturala si discursul publicitar specific acesteia, legatura dintre piata de consum si cultura, transformarea in timp a publicitatii intr-o noua forma de cultura si importanta aspectelor culturale a diferitelor spatii geografice in marketingul international.

1. Cultura si consumul:
Cultura este un model unic de intelesuri impartasite ce caracterizeaza o societate si o distinge de alte societati. Ea este trecuta de la o generatie la alta si a fost descrisa ca fiind "personalitatea" societatii. Cultura este constelatia de idei si obiecte ce determina ceea ce este acceptabil intr-o societate si la care toti membrii societatii subscriu. Componentele culturii, cum ar fi: valorile, limba, miturile, obiceiurile, ritualurile, legile si artizanatul, interactioneaza si furnizeaza un bogat context comportamentului consumatorului. Cultura este patrunzatoare - ea cuprinde toate lucrurile pe care consumatorii le fac fara o alegere constienta, deoarece valorile lor culturale, obiceiurile si ritualurile sunt integrate in obisnuintele lor zilnice. Produsele au functie, forma si inteles. Atunci cand consumatorii cumpara un produs, o fac pentru ca se asteapta ca acesta sa indeplineasca o functie. Un detergent de spalat haine trebuie sa curete rufele. De asemenea, produsele de succes trebuie sa satisfaca si asteptarile in legatura cu forma. Cerintele nutritionale, de exemplu, pot fi satisfacute in foarte multe moduri, dar unele forme sunt mult mai preferate de clienti. Uneori forma produsului actioneaza ca un simbol al functiei. In acelasi timp, produsele au o semnificatie, dincolo de functia si de forma lor. Produsele sunt uneori folosite in comportamentul specific unui ritual - asa cum anumite alimente sunt consumate in timpul sarbatorilor sau cum este aprinderea lumanarilor in anumite ocazii. Produsele pot furniza simboluri de intelesuri intr-o societate. Exista cel putin trei directii in care cultura afecteaza cumpararile consumatorului. Mai intai, cultura afecteaza structura consumului. In al doilea rand, cultura afecteaza modul in care sunt pregatite deciziile de cumparare. Si in al treilea rand, cultura este o variabila majora in crearea si comunicarea de intelesuri prin produse.

2. Aspecte ale publicitatii culturale:


Am remarcat, cu plcere, c n ultima vreme companiile de publicitate recurg des i la elemente culturale. Fragmente din compoziii muzicale clasice, interpretate de artiti de renume, sloganuri rostite de actori de marc ai cinematografiei mondiale, secvene-citat din filme antologice snt utilizate cu succes de promotorii de imagine. Cred c nu exagerez spunnd c publicitatea a pit, ca fenomen, ntr-o alt etap i c nu doar cultura are nevoie de publicitate, ci i publicitatea a ajuns s aib nevoie de cultur! Marketingul cultural, disciplina care se preocup de strategiile de promovare i livrare a produselor culturale, este puin diferit de marketingul care vizeaz produsele materiale. Marketingul cultural are o deschidere interdisciplinar, combinnd principii, concepte provenind din psihologie, sociologie, istorie, teoria culturii, statistica social, culturologie, dar i din economie (micro i macroeconomie). n termeni generali, promovarea produselor spirituale se refer la acele strategii prin intermediul crora publicul trebuie informat, sensibilizat i atras spre oferta unui operator cultural. Promovarea ine, n esena ei, de mecanismele comunicrii, fie cele directe, cunoscute de toat lumea (tiri, spre exemplu), fie cele mai subtile, elaborate, care ajung la consumator pe canale dac nu surprinztoare, mcar mai puin obinuite. Politica de promovare const ntr-o suit de aciuni care urmrete informarea publicului n legtur cu un anumit produs, creator ori instituie. Reclama e cea mai frecvent utilizat. Ea "vorbete" (textual, vizual, sonor), ntr-o form condensat i atractiv, despre un anumit agent, produs ori eveniment cultural. Coninutul su trebuie s fie relevant, s ofere informaii precise, corecte, de ultim or. O reclam bine conceput se adreseaz unui anumit segment de pia, evident, destinatarul produsului. Calitatea unei reclame depinde de respectarea unui set de reguli, printre care claritatea mesajului, importana informaiei prezentate, atractivitate, credibilitate. Formulrile trebuie s fie scurte, simple, corecte, dar s condenseze ct mai mult informaie. S nu lezeze bunul-sim, credinele religioase, tabuu-rile, s evite conotaiile deranjante. Fiecare reclam e o mic poveste, spus prin modaliti specifice. i particularitile de vrst ale publicului-int trebuie luate n considerare. Dac targetul snt tinerii, atunci e bine de marat pe lucruri care-i intereseaz, pe specificitile comunicrii tipice vrstei (SMS, Mess etc.), textul s nu fie prea lung i s fie armonizat ca proporie cu componenta vizual. Orice reclam se realizeaz ntr-o echip, n cadrul creia, pe parcursul travaliului creator, ideile
4

i sugestiile trebuie armonizate n funcie de dorinele clientului i de inta reclamei. Firmele specializate n publicitate tiu c reuita depinde de originalitatea ideilor, creativitate, fora de persuasiune a soluiei propuse. Concurena pe pia nseamn i concurena publicitar, ntrecerea ntre operatorii din domeniul advertising-ului pentru captarea ateniei. Azi publicitatea a devenit o art, creativitatea fiind elementul care-i distinge pe cei de succes. ntr-o epoc a imaginii, a noastr, reclama video este cea mai generoas din toate punctele de vedere, ntruct ea pune la dispoziia realizatorilor i a destinatarilor o pluralitate de mijloace de expresie i de canale de adresare/ receptare. Cea mai dinamic dintre toate variantele, reclama video a devenit astzi o adevrat industrie mini-cinematografic, produciile marilor companii fiind creaii filmice cu tem impus. Regizori importani s-au implicat n realizarea clipurilor publicitare, iar prezena actorilor-staruri demonstreaz n ce msur s-a dezvoltat domeniul.

3. Discursul publicitar specific evenimentelor culturale:


Discursul publicitar promoveaza si aduce in atentia publicului un produs care semnaleaza un beneficiu sau suplineste o lipsa. Publicitatea este, cu alte cuvinte, un discurs care focalizeaza atentia publicului asupra unui beneficiu. Produsul apartine unei piete (un spatiu de schimb intre valori) definita tematic si, implicit, unui public definit (un segment al populatiei identificat prin analiza motivelor si intereselor comune). Promovarea se face prin intermediul a trei dispozitive de comunicare: audio-vizualul (tv, radio, film, imagini animate), printul (brosuri, pliante, articole, afise) si evenimentul (relatia umana directa, spectaculara si verbala). Discursul artistic Un discurs publicitar se poate insera intr-un reportaj ori intr-un interviu suport. Emisiunile de pe TVR Cultural ori Radio Romnia Cultural sunt exemple clasice. Obiectul promovat in spatiul cultural este la rndul sau tot un discurs: muzical, audio-vizual, verbal, plastic, literar. E o chestiune de interpretare ce anume reprezinta beneficiul consumatorului in cazul in care ajunge sa consume sau, dupa unele teorii, sa produca el insusi textul si semnificatia sa. Prin insasi esenta discursului in special in cel literar , numarul interpretarilor posibile este deschis. Cteodata, cnd un discurs publicitar promoveaza unul artistic a carui valoare ori beneficiu este tocmai mesajul anti-publicitate si anti-sistem, se poate ajunge la un conflict evident. Pentru a se evita intrarea pe tarimul alunecos al interpretarii, al valorii estetice (intrinsec
5

culturale), deseori, se promoveaza metonimic producatorul (artistul), circuitul de distributie (publicatia, galeria, sala de concerte, colectia) ori beneficiile ambalajului (o carte legata in piele sau in format de buzunar, o colectie unica de hit-uri muzicale adunate pe un CD-ROM). Valoarea estetica este o moneda de schimb comunicational utilizata intr-o comunitate restrnsa, cu personalitati a caror pregatire e costisitoare si dureaza: un public sau circuit (cultural) de valori cu numar inevitabil mic de membri. Valoarea de care vorbim este definibila ca un nou mod de gndire, o perspectiva noua, unicitate sau originalitate. Prin urmare ea este greu tangibila si se afla mai degraba in zona conceptualizarii si a evaluarii acesteia. Este motivul pentru care publicitatea culturala cauta sa largeasca aria de acoperire a mesajului. Altfel spus, ea are ca obiectiv sa mareasca numarul de consumatori, deci de cumparatori ai produsului cultural, prin restrngerea ariei interpretative. Expertii culturali se definesc prin jocul controlat al crizei limbajului si ambiguitatii inerente limbajului poetic. Expertii publicitari se definesc prin tentativa de a maximiza univocitatea mesajului destinat numai asteptarilor unui public clar definit. Adica daca doresti sa-l vinzi pe Shakespeare unui anume public, atunci nu vei accentua ambiguitatile si echivocurile din metaforele prerenascentiste, ci vei aduce in prim plan drama pasiunilor erotico-sangvinarpolitice ale pieselor sale. Limbajul publicitar este prin definitie profilarea discursului celuilalt in oglinda. Interviul cu autorul O strategie mult utilizata e cea a interviului cu autorul. Aceasta incita interesul si dezvolta continutul conceptual al produsului cultural. Pe de alta parte, interesul pe care-l suscita personajul poate potenta interesul pentru produsele sale culturale. Dezavantajul acestui gen discursiv tine de supralicitarea sa. Daca protagonistul este spectaculos atunci cadrul interviului se estompeaza si el ramne memorabil. Daca insa protagonistul este lipsit de carisma si nu provoaca spectacolul (e un prost interpret, nu are retorica, nu capteaza atentia), atunci interviul si captarea audientei sunt ratate. Majoritatea emisiunilor-interviu cu personaje culturale pe teme culturale sau de promovare a unor artefacte culturale nu isi pregatesc o punere in scena adecvata care sa suplineasca aceasta lipsa. Nu toti scriitorii, poetii, regizorii sunt si buni retori sau actori, dar discursul lor artistic merita promovarea. Aici insa interviul televizat are de recuperat alte genuri discursive: dispozitive cinematografice de filmare, secvente narative (eventual filmate), fundal muzical ori provocarile mediatorului. In general productiile de acest gen din spatiul audio-vizual
6

romnesc duc lipsa de imaginatie si de munca cinematografica. Artefactele culturale pot capata valoare pe piata distribuitorilor. Insa valoarea poate fi data de numarul redus de artefacte produse de un singur artizan. Cazul picturii clasice: putine obiecte pe piata si mai multi consumatori-colectionari ori re-distribuitori. Cel care consuma este de multe ori interesat de beneficiul obtinut prin speculatia pe piata schimbului de artefacte. Valoarea de pe aceasta piata e promovata de licitatia de tip Artmark1 care, prin tensiune, suspense, socul cifrelor, atrage interesul publicului. Incitarea publicului este cea a perlei rare. Dezavantajul consista in confuzia intre valoarea artefactului si magnitudinea spectacularului promovant. Altfel spus, cu ct artefactul adus in lumina reflectorului e mai scump, cu att discursul publicitar e mai grandios spectacular. Insa Cei care isi permit achizitia pieselor scumpe prefera stilul discret si epurat si deseori situat in afara ecranului. De multe ori si pentru ca fiscul este un bun spectator. Uneori nu se face promovarea lucrarilor, ci a distribuitorului. Un distribuitor de notorietate reprezinta o garantie pentru valorea lucrarilor pe care le vehiculeaza in dialogul comercial. Pe de alta parte, consumatorul poate fi interesat de beneficiul simbolic obtinut prin consumulachizitie. Acest beneficiu simbolic inseamna achizitia unui statut sau integrarea intr-un circuit cultural de prestigiu. Beneficiul clientului inseamna apartenenta ori acceptarea intr-un circuit social simbolic si conventional de elita (sau invidiat). Beneficiul consumatorului consta in substitutia obiectului dorintei. Consumatorul devine obiectul dorintei celorlalti si lipsa sa de identitate este anulata. Multe din strategiile promotionale deplaseza interesul catre acest univers imaginar. Publicitatea la Dilema Veche valorizeaza actul citirii unui periodic. Citirea ziarului te va proiecta, fara efort, ca in basme, intr-un univers de rezonanta culturala si cu accente neologice: pinacoteca, discoteca, vinoteca si, desigur, Dilemateca. Daca vei citi Dilema vei fi recunoscut ca intelectual. Evenimentul, lansarea de carte si vernisajul Sunt genuri discursive ritualizate si presupun participarea unei audiente in care fiecare joaca rolul pasiv al spectatorului si cel activ al actorului. Participantii la eveniment sunt, in acelasi timp, perfomeri si spectatori. Interesul suscitat de asemenea evenimente este dat de leaderii de opinie care participa (sub auspiciile presedintiei sau a primului-ministru) sau de spectacolul personal valorizant ori cadrul arhitectonic de notorietate. In general, spatiile muzeale dedicate
1

Artmark este o cas de licitaii de art nfiinat n 2008 care selecteaz, evalueaz i pune n circuitul pieei de art opere cu autenticitate garantat, susinnd n paralel activitatea Centrului Cultural ArtSociety, care organizeaz expoziii de art de anvergur naional

circuitului cultural (Muzeul Literaturii Romne, Palatul Sutu, Muzeul Enescu sau Casa Scriitorilor) sunt vetuste, neintretinute si incomode. Beneficiul de valorizare a actantului invitat este absent. Imaginea de sine a consumatorului este distrusa. Dezavantajele acestui gen discursiv sunt de multe ori datorate indisciplinei si proastei intelegeri a regulilor discursului publicitar. Deseori cei invitati in calitatea lor de lideri de opinie ori de autoritati in materie sa prezinte produsul, cartea, tablourile ori artefactul pentru care adunarea a fost reunita adopta un alt gen discursiv. Cteodata vorbitorii se promoveaza pe sine, alteori deviaza si lungesc textul pna la epuizarea publicului. Se intmpla chiar sa critice produsul pe care sunt asteptati sa-l promoveze sau ajung sa spuna eu nu am citit cartea, dar Pe scurt, nu cunosc genul discursiv publicitar si nu-l respecta. Esecul e asigurat. Am asistat la lansari de carte menite sa cucereasca publicul oamenilor de afaceri, al burgheziei medii ori al angajatilor in corporatii pe salarii consistente, care aveau loc la ora prnzului in spatii neingrijite, fara locuri de parcare, cu sampanie ieftina si cu vorbitori care epuizau prin doua ore de lecturi publice. Publicul tinta parasea sala dupa primele zece minute mnat de necesitatile vietii citadine. Produsele au ramas nevndute iar cultura nu a fost inteleasa.

4. Publicitatea o noua forma de cultura:


Publicitatea ne construiete, ne ofer imagini, satisfacii, vise, ne educ, ne culturalizeaz, ne transform, constituindu-se ntr-un fenomen social dup afirmaia lui Cathelat2. Publicitatea ni se ofer prin toate tipurile de media pentru c ea nsi a devenit o supra-media, i-a adaptat forma, pstrndu-i n acelai timp omogen mesajul. E prezent n multe din formele de via social dar mai ales e prezent n casele noastre, n minile noastre. Cathelat spune: "publicitatea nu este doar discurs comercial, ci i discurs politic, discurs social, discurs moral, discurs ideologic totodat."3 Trim ntr-o continu criz (nu doar noi romnii) dar vine publicitatea i ofer vise, fantasme, soluii, o alt lume. Ne uitm la televizor i uitm ce se ntmpl n jurul nostru, ne uitm pe noi n VIS - acest drog att de puternic produs de mintea uman, n mintea uman i consumat tot

Bernard Cathelat este profesor de stiinte politice, creatorul metodologiei socio-stilurilor" in studiul relatiilor socioculturale si comerciale. Publicitate si societate a devenit, inca de la publicare, o carte clasica a domeniului. 3 Publicitate si scoietate

de ea, "opiumul" lui Cathelat Publicitatea poate fi considerat drogul legal al acestei societi. Arta, filozofia, tiina, religia nu mai ofer soluii, ci ea, publicitatea, o face pentru c ofer vise. Ea, alturi de film, carte, muzic... ofer lumea lui "dac ar fi aa...". Ea este de asemenea un produs al culturii nluntrul creia apare, fiind singura creaie care se folosete att de art ct i de tehnic i tiin. Se folosete de stereotipuri, norme, valori, credine, reprezentri, mitologii, filosofii ale culturii i i construiete mesajul pe ele fiind n acest fel o reflectare a societii, o oglind a ei. i tot ea creeaz cultur, implementnd imagini mentale, valori culturale, mitologii... n incontientul colectiv. Ea este un supra-limbaj care face mprumuturi din literatur, tehnic, grafic..., crend noi semnificaii, care foarte uor sunt acceptate de un public foarte ntins i divers. ntr-o civilizaie a consumului ea, publicitatea, devine cultur de mas: "Publicitatea este cultur." (Cathelat, 1985). Ea ofer noi deschideri culturii i noi direcii, cu toate c e o cultur vulgar a tricoului, blugilor, rcoritoarelor, mainilor. Nu-i putem nega acest lucru doar din snobism, doar ca s ne protejm propriile noastre definiii i, implicit, imagini de sine. Ea culturalizeaz (aculturalizeaz mai bine spus) prin deculturalizare, pentru c vinde arta de a tri, maniera de a fi, imaginea de sine. Ea este o caren pentru societate, pentru c agreseaz, amenin, dizolv, introduce i inculc moduri i modele de via strine respectivei culturi, dar tot ea este i o bogie pentru c dezechilibrele introduse oblig la micare, adaptare, restructurare, evitnd "scleroza conservatorismului" (Cathelat, 1985). Studii fcute asupra copiilor ilustreaz impactul pe care reclamele, mesajele lor l au asupra construirii gender-ului, imaginii de sine, propunnd modele pe care apoi copiii le interiorizeaz, raportndu-se la ele. Individul este o creaie a culturii prin faptul c actele, comportamentele, gndurile, sentimentele sunt structurate de aceasta, iar publicitatea, devenind o cultur de mas, i mrete considerabil impactul i puterea. Astfel, transformndu-se ntr-o cultur de mas, propunndu-i i inculcndu-i normele, valorile, stereotipurile, mitologiile sale publicitatea i definete i personalitatea de baz a societii de consum. Modurile de via, imaginile oferite i acceptate produc satisfacia apartenenei, iar negarea i neacceptarea lor se soldeaz cu etichetri i excluderi. Nu se poate altfel, mai ales pentru c publicitatea modern ofer imaginea unui produs i nu produsul, iar noi, consumnd produsul, de fapt, ne consumm propria noastr imagine, chinuindu-ne (tot prin consum) s-i corespundem acesteia (fiind de fapt tot o imagine construit de publicitari).
9

Prin construirea de identiti, publicitarii ncearc s-i ating propriul lor vis - consumatorul universal - echivalent cu el nsui oriunde pe glob. avnd orice culoare a pielii, aparinnd oricrei naionaliti. Se tinde la o uniformizare i universalizare a gusturilor, dorinelor, obinuinelor, la impunerea anumitor moduri de via din care s nu poat lipsi produsele obiectul muncii publicitarilor. Consumatorul universal, gndit de E. Dichter4 nc din 1962, este prezent aici n reclame, definit i caracterizat de acei universali culturali, criticat ns de muli (vezi Cathelat) pentru abstractivitatea i neadaptarea lui la culturile specifice. Cathelat propune un alt mod de a face publicitate, bazat pe analiza stilurilor de via i deci pe adaptarea campaniilor n funcie de mediu. Ideologia e clar, avnd n vedere c azi, pentru a supravieui n orice sector economic, e necesara o internaionalizare a oricrui produs i implicit a mrcilor. Poate c sperie aceast imagine a publicitii, este ns vorba de publicitatea construit n Occident, una cu tradiie, care se studiaz n universiti, care are publicaii de specialitate, federaii, coduri. Nicidecum nu este vorba de publicitatea romneasc, uniform i plictisitoare, ncrcat de informaii, grotesc uneori, strident i mpopoonat ca o "dam de trg". Aceast comparaie poate prea cam dur dar mai ales publicitatea radio depete chiar i aceast imagine uneori. Trebuie ns s privim la reclamele bine fcute ale produselor strine i s ne ntrebm care e cheia succesului lor aici, n aceast parte de lume, diferit de culturile n care ele au fost concepute. Publicitarii strini vor s ne construiasc, noi reprezentnd acum o pia nou, o provocare, un teren neprelucrat i mai ales neprotejat de publicitarii autohtoni. Se ridic ntrebarea de ce nu se face publicitate pe specificul nostru, folosindu-ne propria cultur. Rspunsul poate fi: lipsa de bani, lipsa de interes - poate c s-a intuit nevoia obsesiv a romnului de a se occidentaliza. Ea nu se manifest nc la nivel contient, nu vrem s acceptm, dar dorina exist.

5. Cultura si marketingul international:


Pe masura ce economia globala se dezvolta, creste si importanta - pentru marketerii din intreaga lume - a intelegerii profunde a naturii valorilor culturale, limbii, miturilor, ritualurilor,
4

Ernest Dichter (14 August 1907 21 November 1991) psiholog si expert marketing cunoscut ca initiatorul conceptului de cercetare motivationala.

10

legilor si artizanatului consumatorilor; toate acestea sunt cerute unui marketer pentru a fi capabil sa vanda cu succes produsele intr-o piata internationala. Este destul de dificil de comunicat si promovat produse spre grupuri de cumparatori chiar si in cadrul propriei tari; dar este mult mai dificila iesirea intr-o piata straina. Cea mai dificila problema este cea legata de limba diferita vorbita si de diferentele intre valorile culturale posedate. De asemenea, uneori este greu de invins etnocentrismul - credinta unora ca propria cultura este superioara altor culturi si respingerea produselor ce reflecta culturile straine. Strategii de segmentare in piata internationala. Prima decizie pe care un marketer trebuie sa o ia in abordarea pietei internationale este aceea daca sa disponibilizeze produsul sau in toata lumea sau numai in anumite tari. Aceasta decizie este luata pe baza marimii, stabilitatii si accesibilitatii tarilor implicate. Marketerul trebuie apoi sa decida daca sa foloseasca o strategie de marketing localizata pentru fiecare cultura individualizata sau o strategie globala identica pentru toate culturile.In contrast, o strategie de marketing localizata ia in considerare diferentele in comportamentul consumatorilor, cum ar fi cultura si procesele comportamentale, ca si diferentele in sistemele necesare pentru vanzarea produselor, cum ar fi tehnologia, sistemul legal, mass media si transporturile. Acest tip de strategie solicita cercetarea in "adancime" a comportamentului consumatorului in populatia tintita. Adesea numele produsului variaza si unele firme modifica si caracteristicile produsului pentru a se potrivii altor culturi. Firma Procter & Gamble, de exemplu, produce detergentul Tide - fie pentru apa mai aspra, fie pentru apa mai moale sau chiar pentru diferite tipuri de apa minerala. In toate cazurile, folosirea unei strategii localizate presupune ca marketerii sa fie constienti de diferentele culturale in termeni de preferinte fata de produs, folosire a produsului, comunicare pentru promovare si formularea numelui produsului. Analiza trans-culturala. Faptul ca pe masura ce se deschid noi piete, altele intra in declin pentru un producator, dovedeste ca este important pentru marketeri sa urmareasca orice oportunitate disponibila potrivita pentru produsele lor. A face asa, necesita conducerea sistematica a comparatiilor privind similaritatile si diferentele in toate aspectele culturii tintite. Acest tip de cercetare se numeste analiza trans-culturala. Pentru a maximiza oportunitatile in pietele straine este esential a invata cat mai multe despre cultura si valorile aferente; despre modul in care consumatorii vad lumea, ce cumpara ei si cum evalueaza produsele si serviciile - toate acestea au radacini in cultura. Fiecare element al culturii are un impact asupra strategiilor de marketing.
11

Obiceiuri. Marketerii americani au avut de facut ajustari pentru anumite obiceiuri locale in strategia lor de marketing. De exemplu, compania producatoare a masinilor de cusut Singer a avut severe reduceri in vanzari pe masura ce femeile americane au inceput sa obtina locuri de munca si au avut mai putin timp pentru cusut, asa ca firma s-a orientat spre alte piete, incluzand tarile musulmane. Reprezentantii firmei Singer au descoperit insa repede de ce nici o femeie nu intra in magazinele lor in aceste tari. Femeile musulmane sunt adesea sub interdictia de a merge la cumparaturi sau de a urma lectii de cusut. Culoarea. Culorile au conotatii diferite si utilizari traditionale in culturi. In sud-estul Asiei, de exemplu, albastru deschis simbolizeaza doliul. In China, albul este asociat cu moartea si in mod traditional miresele se imbraca in rosu. Cand se proiecteaza publicitatea si ambalajele, marketerii trebuie sa fie atenti sa evite folosirea culorilor care vor emana mesaje gresite consumatorilor din alta cultura. Timpul. Modul in care consumatorii considera si folosesc timpul difera foarte mult de la o cultura la alta. In Etiopia, de exemplu, timpul necesar pentru luarea unei decizii este direct proportional cu importanta acelei decizii. Ca rezultat, americanii care conecteaza timpul cu banii sunt vazuti ca minimizand semnificatia deciziilor lor de afaceri. In alte parti ale lumii timpul depinde de relatiile cu o anumita persoana. De aceea oamenii de afaceri pot astepta, la usa unui birou la care au fost programati, ore in sir daca s-a intamplat ca in acel birou sa fi venit neanuntat fratele sefului pentru care se asteapta. Rudele au o prioritate absoluta in acea cultura si daca se intampla ca cineva sa opuna rezistenta la acest obicei, in ce priveste biroul sau, isi va atrage dispretul rudelor. Spatiul. Distanta la care afacerea este condusa variaza de la o cultura la alta. Regulile culturale despre contactul fizic si distanta sociala sunt de obicei nescrise dar sunt extrem de importante pentru oamenii unei culturi. In America, de exemplu, cele mai multe discutii de afaceri au loc la o masa, de obicei la o distanta de 1,5 - 2,5 m; afacerile mai personale ar putea fi rezolvate intre 0,60 - 1,0 m. Prin contrast, partenerii de afaceri din America Latina sunt mult mai probabil sa se atinga sau sa stea de vorba foarte apropiati. In Germania si in tarile scandinave, distanta fizica este mentinuta tot timpul tranzactiilor si rareori partile se ating.

12

Bibliografie:
- Autori din literature de specialitate: Daniela Tarnovschi - Nevoia de publicitate Prof. univ. dr. Grigore Georgiu Cultura si comunicare - Articole din presa scrisa: Oltia Cntec - Cultur i publicitate - Evenimentul regional al Moldovei Mircea Deaca - Publicitatea culturala - Revista Cultura Fundatia Culturala Romana - Link internet: http://www.scritube.com/management/INFLUENTA-CULTURII-ASUPRA-COMP51936.php \

13