17.

Sondajele radio

« Leg[tura  pemanent[ cu ascult[torii » este un cuv`nt de ordine ori de c`te ori un post
vrea s[ se disting[ @n mod concret de concuren\ii s[i. « Leg[tura cu ascult[torii » este
echivalentul paginii cititorului devenit[ obligatorie de ani de zile pentru pres[. Forma cea mai
veche a « leg[turii cu cititorul » este coloana scrisorilor primite de la cititori prin care ace]tia pot
intra @n contact direct cu ziarul.
Formele mai moderne sunt paginile care, pe l`ng[ infroma\iile cu caracter utilitar
cuprind ]i ac\iuni inten\ionate. #n radio, nu exist[ nici o posibilitate de participare asem[n[toare
scrisorilor primite de la cititori la care s[ poat[ recurge ascult[torii. Apelurile telefonice de la
ascult[tori pot fi considerate uneori drept indica\ii privind subiectele ce ar putea fi abordate, dar
rareori ele pot fi date pe post. Prin urmare, un post de radio trebuie s[ devin[ activ pentru
ascult[tori ;i s[ le ofere, @n mod regulat, o posibilitate practic[ de a-]i exprima opiniile. Astfel de
ac\iuni cu participarea ascult[torilor incluse @n program, le creaz[ acestora un sentiment de
apropiere fa\[ de post. Un post de radio nu trebuie s[ se mul\umeasc[ doar cu p[trunderea @n
fiecare locuin\[ ci trebuie s[ aduc[ ascult[torul pe post. Astfel, el se va putea reg[si @n program,
@n adev[ratul sens al cuv`ntului.

17.1. Sondajele efectuate pe strad[

Sondajele efectuate pe strad[ constituie o form[ de participare a ascult[torilor u]or de

realizat. O duzin[ de scurte declara\ii culese de pe strad[, reprezint[ o form[ rapid[ de a reac\iona
la o tem[ de actualitate. Introdus @ntr-o interven\ie, un sondaj poate contura mai bine o tem[. Un
bun sondaj efectuat pe strad[, mai ales atunci c`nd el trebuie transmis separat, este @n caz ideal,
un colaj reu]it de inserturi. Cu c`t @nregistr[rile sunt mai scurte, mai deosebite, mai variate, cu
at`t mai dinamic ]i amuzant va p[rea sondajul. De aceea, fiecare declara\ie @n parte nu trebuie s[
dep[]easc[ 15-20 secunde. Efectul unui sondaj const[ @n lungimea sa ]i nu @n profunzimea con\
inutului fiec[rui comentariu. Dac[ trebuie , mai @nt`i explicat[ starea de fapt pentru care se
dore]te ob\inerea unei opinii, atunci sondajul nu va fi prea bun. Nimeni nu @]i creaz[ at`t de
repede o opinie, @n plus cei aborda\i se vor sim\i oarecum constr`n]i s[ vprbeasc[. La decupajul
@nregistr[rilor trebuie \inut seama c[ vocile masculine ]i feminine difer[ unele de altele. Acela]i
lucru este valabil ]i pentru con\inut. Un sondaj nu trebuie s[ creeze o imagine unitar[ a uneia ]i
acelea]i p[reri deoarece nu este un sondaj reprezentativ.
Dac[ se transmite un sondaj cu o tendin\[ clar[, trebuie s[ fie redat[ o imagine
corespunz[toare a realit[\ii. Intruc`t mul\i cet[\eni o iau la goan[ atunci c`nd un reporter se
n[puste]te asupra lor cu un microfon iar al\ii @ncep s[ vorbeasc[ prea mult, num[rul
@ncerc[rilor trebuie s[ fie cu mult mai mare dec`t cel al @nregistr[rilor valorificabile. Regula
este simpl[, dac[ se vor 10 declara\ii bune, trebuie s[ se fac[ cel pu\in 20 de @nregistr[ri.
Realizarea sondajelor cere timp.
Este important[ ]I zona @n care se face sondajul. Trebuie aleas[ o zon[ aglomerat[ dar
nu una @n care oamenii merg cu treab[ ci una @n care oamenii mers s[ se destind[ (parc). #n
cazul sontajelor de strad[, trebuie aborda\i oameni de diferite sexe, v`rste ]i categorii sociale.
P[rerile acestora sunt cu siguran\[ @mp[r\ite. La sondajele pe strad[ trebuie evitate @ntreb[rile
care aduc r[spunsuri de tipul DA sau NU. Sondajele de strad[ poart[ denumirea ]i de vox-pop-uri
]i se pot utiliza @n cadrul reportajelor, buletinelor de ]tiri, emisiunilor monotematice sau
magazin.

17.2. Sondajele prin scrisori sau telefoane

 Folosirea telefonului redac\ional este binevenit[ atunci c`nd se vrea s[ se ob\in[ o reac\
ie rapid[ la o anumit[ tem[. Pentru anumite teme, folosirea telefonului este mai @n\eleapt[ dec`t
un sondaj. Oamenii pot suna s[-]i exprime p[rerea legat de o tem[, @n direct, sau p[rerile lor pot
fi notate ]i puse pe post imediat. Momentul potrivit pentru astfel de ac\iuni este @nainte a
amiaz[. Diminea\a cei mai mul\i oameni nu au chef s[ vorbeasc[ iar dup[-amiaza o mare parte a
ascult[torilor pleac[ spre cas[.
Pentru temele mai delicate ]i foarte controversate, nu trebuie asumat riscul
telefoanelor @n direct. Este de preferat ca apelurile s[ fie @nregistrate ]i transmise mai t`rziu
doar cele mai semnificative p[reri. Con\inutul informa\ional poate deveni mai bogat iar timpul de
emisie mai bine folosit.

17.2.1. Rubrica nemul\umi\ilor

Singura posibilitate de a introduce @n radio un fel de « pagin[ a cititorilor » este o

« rubric[ a nemul\umi\ilor », o rubric[ fix[ @n care s[ fie citite scrisori sau fragmente din scrisori
ale ascult[torilor cu ceea ce le place sau nu @n via\a de zi cu zi. O astfel de rubric[ nu trebuie
men\inut[ foarte mult timp. Ideea moarte relativ repede ]i devine cur`nd obositoare. Dac[ @n
cazul sondajelor exist[ o tem[ stabilit[ @ntr-o rubric[ a nemul\umi\ilor, ace]tia pot exprima , prin
scrisori, p[reri pe orice tem[. O astfel de rubric[ se realizeaz[ @n prealabil.

17.2.2. Telefonul ascult[torului

Pentru a nu-i dezam[gi pe ascult[tori ale c[ror p[reri sau @ntreb[ri nu pot fi difuzate
@ntr-o emisiune, se apeleaz[ la telefonul ascult[torului.
La @ncheierea emisiunii, realizatorul face cunoscut un num[r de telefon la care
ascult[torii pot suna pentru a-]i spune p[rerile sau pentru a adresa @ntreb[ri. Men\in`nd un
permanent contact cu ascult[torii, realizatorul are ocazia s[ cunoasc[ opiniile celor mai activi
dintre ace]tia. Cei care solicit[ o melodie, sun[ @n permanen\[ la telefon, @nseamn[ c[ manifest[
un real interes pentru postul de radio ]i reprezint[ al\i mii de « ascult[tori t[cu\i » ce g`ndesc la
fel. Nici un post de radio nu arunc[ adresele ascult[torilor activi. Ei sunt fundamentul unei
importante baze de date ce poate fi folosit[ at`t @n scopuri de marketing c`t ]I pentru metode de
cercetare a preferin\elor.