19.

Jurnalist @ntr-un post de radio privat

Imaginea profesional[ a jurnali]tilor din radioul privat se deosebe]te de a celor din

posturile publice na\ionale sau din alte mass-media din considerente economice.
#n realitate, jurnali]tii, @n calitatea lor de colaboratori ai programelor, nu sunt
responsabili pentru dezvoltarea economic[ a societ[\ii de radio, dar ei lucreaz[ totu]i pe o
baz[ economic[ ce influen\eaz[ cotidianul muncii redac\ionale.
Un post privat are, ca orice @ntreprindere orientat[ spre economia de pia\[, sarcina de
a administra profitul. El nu are o sarcin[ de program asem[n[toare posturilor publice-na\ionale.
#n timp ce la acestea din urm[ criterii precum r[spundirea larg[ a informa\iei, luarea @n
considera\ie a opiniilor minorit[\ilor ]i @n sensul cel mai larg formarea ]i perfec\ionarea
ascult[torilor, constituie o sarcin[ clar[ de program, motiv pentru care taxele radio le asigur[ baza
economic[, @n cazul posturilor private: muzica, informa\iile ]i alte elemente de program sunt
mijlocul prin care se atinge scopul : ob\inerea profitului prin vinderea timpului de reclam[, #n
timp ce la posturile publice na\ionale, mijloacele economice trebuie gestionate astfel @nc`t
sarcina fix[ de program s[ fie @ndeplinit[, posturile private @]i decid oferta de programme @n
func\ie de evenimentele economice astfel @nc`t s[ poat[ fi garantat[ realizarea optimal[ a \elului
propus.
Legile ]i deciziile de licen\iere garanteaz[ @ntocmirea complet liber[ a programelor,
@n cazul posturilor private. Totu]i organismele special create analizeaz[, la intervalle regulate,
oferta informa\ional[ a fiec[rui post. Din perspectiva institu\iilor media, o mare parte din
posturile private dovedesc lacune, @n special la emisiunile de ]tiri ]i relat[rile regionale. Dar,
@ntruc`t posibilit[\ile institu\iilor media de a ac\iona, sunt reduse, m[surile sunt mai mult
formale. Doar @n cazuri de excep\ie s-a ajuns p`n[ acum la retragerea licen\ei pe baza realiz[rii
necorespunz[toare a unor emisiuni. Institu\iile media sunt nevoite s[ ia @n considerare ]i condi\
iile economice diferite ale posturilor private ]i publice na\ionale.
Drept urmare, criteriile de evaluare aplicate ofertei informa\ionale @n cazul posturilor
private sunt mai pu\in severe.
#n definitiv, preferin\ele ascult[torilor sunt cele care decid oferta unui post. Orice
@ntreprindere care nu \ine cont @n realizarea produselor de comportamentul consumatorilor se
lipse]te singur[ de baza economic[. #n mod similar, este valabil[ ]i urm[toarea constatare: un
produc[tor de programe @n radioul privat de la reporter p`n[ la directorul de programe, este liber
s[-]i organizeze, dup[ voie, activitatea @n m[sura @n care i-o permite comportamentul
ascult[torilor. Produsul « program radio » nu poate fi o marf[ nevandabil[, ci depinde de
posibilit[\ile sale de a se vinde.
Acestei constr`ngeri, @n anumite @mprejur[ri nepl[cute pentru jurnali]tii angaja\i,
trebuie s[ i se supun[ toate acele mass-media ce vor sau trebuie s[ ajung[ mai mult dec`t o
mic[ grup[ elistic[.
Un produs jurnalistic care corespunde 100% convingerilor nu-l va putea satisface, @n
cele din urm[, nici un jurnalist.
Jurnalistul din radioul privat ]tie c[, prin munca sa, are obliga\ii fa\[ de succesul
economic al postului de radio ]i ca orice alt angajat, indiferent dac[ este vorba de telefonist[,
economist, sau o persoan[ de la marketing, el @]i are ]i partea sa de contribu\ie la @ntregul
produs.