Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Temele studiate pot sa apara in mod spontan din observarea faptelor sau sa fie
provocate intentionat, pot sa fie inspirate de experienta personala a celui care isi
propune cercetarea sau de studiul literaturii de specialitate. Aceste teme trebuie: sa
fie de actualitate, sa fie semnificative sau de interes mai general, sa fie originale.
Documentarea asupra problemei de cercetat presupune inventarierea datelor
referitoare la aceasta, existente pana in momentul respectiv si evaluarea stadiului
atins de cercetarile anterioare.
Observatia poate fi: empirica, spontana (nu este orientata spre un anumit scop) sau
sistematica, organizata (orientata spre un scop precis). Observatia nu se reduce la
contemplarea sau la simpla inregistrare a unor date, ci ea se prelungeste intr-o
activitate de analiza, comparatie sau clasificare a fenomenelor observate, prin
realizarea de reflectii personale, de interpretari asupra celor observate.
sa se inregistreze si sa se descrie cat mai detaliat, obiectiv si fidel datele (se
pot folosi mijloace tehnice: reportofoane, casetofoane, camere video);
Metoda anchetei presupune culegerea datelor (sub forma de: opinii, atitudini,
motivatii, interese, comportamente, aspiratii) de la o masa mare de subiecti in
legatura cu anumite situatii sau fenomene. Ancheta foloseste chestionarul, ca
instrument de cercetare. Chestionarul reprezinta un sistem de intrebari, de regula
scrise, structurate intr-o anumita succesiune, pe baza unor considerente logice si
psihologice.
Interviurile pot fi fata in fata sau prin telefon, individuale sau de grup, structurate
(bazate pe chestionar standardizat), semistructurate (realizate pe baza unui ghid de
interviu) sau nestructurate (presupun discutii libere cu subiectii).
Studiul de caz consta in analiza si discutarea unui caz, a unui subiect. Metoda
permite confruntarea cu o situatie reala, autentica, particulara.
Se pot obtine cazuri scrise, filmate, ceea duce la constituirea unei cazuoteci, care sa
cuprinda o colectie de situatii-problema tipice.
Se pot folosi esantioane unice (un singur grup de subiecti, caruia i se aplica
variabila independenta, urmarindu-se efectele acesteia asupra grupului) sau
esantioane paralele (doua sau mai multe grupe de subiecti, de nivele comparabile;
variabila independenta se introduce numai la grupul experimental).
Bibliografie
1.
Bocos, M., (2003), Cercetarea pedagogica. Suporturi teoretice si metodologice,
Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca.
2.
Ionescu, M., Bocos, M., (2001), Cercetarea pedagogica si inovatia in
invatamant, in Pedagogie, M. Ionescu, V. Chis, coord., Editura Presa Universitara
Clujeana, Cluj-Napoca.
3.
Muster, D., (1985), Metodologia cercetarii in educatie si invatamant, Editura
Litera, Bucuresti.
4.
Neculau, A., Cozma, T., (coord.), (1994), Psihopedagogie, Editura Spiru Haret,
Iasi.
5.
6.
Radu, I., (coord.), (1993), Metodologie psihologica si analiza datelor, Editura
Sincron, Cluj-Napoca.
7.
Radu, I., Ionescu, M., (1987), Experienta pedagogica si creativitate, Editura
Dacia, Cluj-Napoca.
8.
Rotariu, T, Ilut, P., (1997), Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Editura
Polirom, Iasi.