TESTUL BENDER-GESTALT (BG)

A fost elaborat de ctre Lauretta Bender n 1938, care a selectat 9 desene dintr-o lung serie original folosit de Wertheimer pentru demonstrarea principiilor gestaltiste. Const n copierea unor figuri geometrice care sunt mbinate n diferite modele. Evoluia probei BG n decursul deceniilor merge mai ales n direcia obiectivrii criteriilor de cotare i de interpretare a reproducerilor. n aceast privin, contribuia adus de Santucci i Pecheux n 1969 este important. Din cele 9 modele folosite de Bender, autorii preiau doar 5 considerate ca fiind cele mai discriminative. Modificnd cotarea elaborat de Bender, ei iau n considerare trei aspecte fundamentale: construcia unghiurilor, orientarea figurilor sau a elementelor lor i poziia relativ a figurilor ntre ele sau a anumitor elemente ale acestora. Aceti 3 indici arat Santucci i Galifret-Ganjon ( 1964) par s disting n mod semnificativ rezultatele normalilor de cele ale dislexicilor, la o populaie colar ntre 6-14 ani. Noul sistem de cotare pare s fie unul dintre cele mai obiective existente pn n prezent. BGul a patruns astfel n literatura de specialitate sub denumirea de testul Bender-Santucci, destinat mai ales copiilor intre 6-14 ani. Pornind de la cerinele practice ale diagnosticrii gradului de maturitate colar nc de la vrsta precolar Santucci elaboreaz n 1960 o nou prob, proba Santucci, destinat de aceast dat precolarilor ntre 4-6 ani. Inspirat din proba Bender, testul Santucci este alctuit din 10 figuri geometrice. Att proba Bender-Santucci ct i testul Santucci se aplic cu bune rezultate n psihodiagnoza colar. Cunoaterea nivelului psihogenetic i a trsturilor funciei visualmotorii una din condiiile interne ale nsuirii limbajului scris este important n evaluarea gradului de dezvoltare psihic, mai ales la intrarea copilului n clasa I-a. VALIDITATEA CONCEPTUAL A TESTULUI BENDER-SANTUCCI Studierea integrrii senzoriomotorii presupune urmrirea relaiilor multiple dintre percepie i motricitate. Caracteristica a ceea ce Kulcsar numete vedere activ const tocmai n fixarea obiectului percepiei, iar fixarea implic direcionarea privirii prin micarea corpului, a capului, a globilor oculari i acomodarea cristalinului. Coordonarea spaiului vizual cu cel manual, adic formarea funciei vizual-motorii marcheaz un alt aspect al interaciunii elementelor perceptive i kinestezice. Reuita la testul Bender-Santucci depinde n mare msur de nivelul de dezvoltare al funciei perceptiv-motorii, adic de aptitudinea de a percepe cu exactitate relaiile i configuraiile spaiale, de a le vedea spaiul i forma, de a-i reaminti forma care poate servi drept coninut al diferitelor operaii mintale. Copilul i poate forma aceast capacitate numai prin intermediul aciunii obiectuale, al activitilor grafice .a., care dezvolt din plin motricitatea ca o component a cunoaterii. n 1966, ca urmare a unei cercetri experimentale care a cuprins un lot de 60 de biei cu vrste intre 4 i 6 ani, pe baza reuitei la probe predominant perceptive, motorii i senzoriomotorii, Wittling-Lauret conchide c geneza componentelor funciei perceptiv-motrice nu este o condiie suficient pentru apariia funciei nsi. Dar ea constituie, bineneles o premis necesar. Din punct de vedere psihogenetic, abilitatea de a copia figuri apare dup

formarea capacitii de a recunoate forme identice i dup apariia gestului motor de a urmri conturul unei configuraii. Deci, funcia perceptiv-motorie este superioar elementelor sale constitutive. Pe baza ei apar reprezentrile spaiale corespunztoare, care permit o oarecare detaare a activitii de obiect. n cele din urm i acest al doilea nivel este reorganizat i integrat ntr-o singur structur cognitiv, mbinat cu operaiile formale ale gndirii. Operaiile formale se realizeaz cu ajutorul simbolurilor care permit reglarea total a activitii prin limbaj. Funcia perceptiv-motric intr deci n structura funcional a inteligenei practice ( Kulcsar, 1980). Thurstone, adept al teoriei factorilor multipli ai inteligenei, susine pe lng ali factori existena aa-numitului factor spaial, atribuindu-i aptitudinea de a percepe cu exactitate configuraii spaiale, de a le compara ntre ele, deci de a vedea spaiul i forma. Randamentul la probe de copiere a figurilor geometrice este condiionat chiar de nivelul de dezvoltare al factorului spaial i al celui motor, precum i de gradul lor de fuzionare, de integrare a structurii perceptiv-motrice a spaiului. Se consider c proba Bender-Santucci este valid att n condiiile dezvoltrii psihice normale, ct i n cele ale deficienei mentale, pentru predicia randamentului colar, mai ales n privina nsuirii cititului i scrisului. Reuita la testul Bender-Santucci coreleaz n mod semnificativ cu reuita la citire (r = 0, 71) i la dictare ( r = 0, 70), ceea ce pledeaz pentru posibilitatea utilizrii cu succes a acestei probe n formularea prognozei colare. De asemenea, acest test prezint o corelaie semnificativ cu scara Binet-Simon ( r = 0,44 0,62 la elevii din clasele I-VIII), cu scala WISC ( r = 0,61 0,67 la elevii din clasele V-VIII) i cu Matricile Progresive Standard ( r = 0, 42 la elevii din clasele V-VIII) (Kulcsar, 1980). Testul Bender A Exploreaz funcia perceptiv motrica si isi gaseste aplicabilitate in predictia reusitei scolare in cls.I. Proba se aplica la copii prescolari cu varsta cuprinsa intre 4-6 ani. Proba consta in 5 figuri geometrice, prezentate succesiv, in ordinea din protocol, stimulii au complexitate diferita in sensul cresterii progresive a dificultatii. Instructiune : Iti voi prezenta cateva desene pe care va trebui sa le copiezi pe aceasta foaie (coala alba, format A4, in pozitie verticala), nu ai voie sa utilizezi radiera, liniarul sau alte instrumente ajutatoare.Nu ai voie sa rotesti foaia de hartie. Observatii : desenele trebuie realizate in ordinea prezentarii plansei stimul. Se utilizeaza numai un creion grafic. Figurile nu se concretizeaza si nu se fac asemanari cu alte obiecte. Proba Bender B Contine 9 figuri geometrice, ordonate in functie de dificultate. Proba se aplica la copii cu varsta cuprinsa intre 6-10/11 ani.

Instructiuni : Iti voi prezenta cateva desene pe care va trebui sa le copiezi pe aceasta foaie (coala alba format A4, in pozitie verticala), nu ai voie sa utilizezi radiera, liniarul sau alte instrumente ajutatoare.Nu ai voie sa rotesti foaia de hartie. Materiale : Plansele cu itemii testului, o coala alba format A4 si un creion. Observatie : In realizarea productiilor grafice nu se utilizeaza radiera, liniarul sau alte instrumente ajutatoare. In cazul testului Bender B nu se vor expune toti itemii deodata pe masa de lucru, ci se vor prezenta pe rand subiectului. Proba se va executa fara limita de timp, dar examinatorul poate cronometra durata de executie a desenelor pentru a surprinde ritmul de lucru caracteristic fiecarui subiect. I se interzice subiectului sa modifice pozitia modelului si pozitia hartiei pe care executa desenele. Examinatorul trebuie sa observe comportamentul copilului si sa noteze procedeul sau de lucru. Aplicarea testului individuala este obligatorie. COTARE Item 1
Unghiuri : 3 pct.- daca cele 4 unghiuri au 90 grd. 2 pct.- daca cele 4 unghiuri nu sunt drepte. 1 pct.- daca patratul este nereusit, apar unghiuri suplimentare, apar laturi curbe. 0 pct.- daca patratul are o forma absurda. Orientarea : 3 pct.- daca axa este orizontala. 2 pct.- daca axa este deviata oblic sau nu trece prin varfurile patratului. 1 pct.-daca unghiul format de axa orizontala este mai mare de 45 grd. Pozitia relativa : 3 pct.-daca tangenta este respectata. 2 pct.- situatie de cvasitangenta (bresa minima), tangenta nu se face prin unghiuri. 1 pct.- daca figurile se intretaie, tangenta mascheaza o intretaiere. 0 pct.- daca figurile sunt net separate. Cotare calitativa : * 1 pct.- daca figurile au aceiasi dimensiune

Item 2
Unghiuri : 0 Orientare : 3 pct.- daca sirul de puncte se afla pe o linie orizontala. 2 pct.- daca apar unghiuri, apar schimbari de directie. 1 pct.- daca exista unghiuri clare (1 sau 2). 0 pct.- daca exista mai mult de 3 unghiuri.

Pozitia relativa: Conditii : distanta dintre puncte este aproximativ egala si corespunde modelului; punctele au aceiasi dimensiune. 3 pct.- daca satisface ambele conditii. 2 pct.- daca satisface numai o conditie. 1 pct.- daca nu satisface nici o conditie

Puncte calitative : 1 pct.- daca deseneaza puncte si nu cerculete si linii. 1 pct.- daca numarul punctelor se afla intre 11 si 13.

Item 3
Unghiuri : 0 Orientare : 3 pct.- daca toate elementele au orientarea corecta (element= 3 cercuri coliniare). 2 pct.- daca 1-3 elemente nu-si mentin orientarea corecta. 1 pct.- daca mai mult de 3 elemente sunt nereusite. 0 pct- nici un element nu-si mentine orientarea corecta. Pozitia relativa : Conditii : dispozitia orizontala a intregului ansamblu; distanta egala intre elemente. Grupul de trei cerculete (1 element) sa fie dispus pe aceiasi axa. 3 pct.- daca toate cele 3 conditii se respecta. 2 pct.- daca se respecta 2 conditii. 1 pct.-daca se respecta o conditie. 0 pct- nici o conditie nu este respectata. Puncte calitative : 1 pct.- daca deseneaza cercuri si nu puncte. 1 pct.- daca sirul are intre 9 si 13 cerculete.

Item 4
Unghiuri : 3 pct.-daca cele 3 unghiuri sunt reproduse. 2 pct.- daca 2 unghiuri sunt reproduse. 1 pct.- daca 1 unghi este reprodus. 0 pct.-daca nici un unghi nu este reprodus. Orientarea : 3 pct.- axa ce leaga varfurile celor 3 unghiuri este orizontala. 2 pct.- daca axa este oblica. 1 pct.- daca axa este deviata o singura data. 0 pct.- daca axa este deviata de 2 ori. Pozitia relativa : 3 pct.- daca avem distanta egala intre elemente, progresia crescanda a elementelor. 2 pct.- o singura conditie din cele enumerate la cota de 3 pct. este respectata. 1 pct.- daca nici o conditie nu este respectata. 0 pct.-daca exista inversari de elemente. Cotare calitativa: 1 pct.- desenul este reprodus corect , nu in oglinda. 1 pct.- daca deseneaza puncte nu cerculete.

Item 5
Unghiuri : 3 pct.- unghiurile sunt corecte, arcurile sunt corecte. 2 pct.-daca un arc de cerc sau un unghi este nereusit. 1 pct.- daca 2 unghiuri sau 2 arcuri sunt nereusite (sau un unghi si un arc). 0 pct.- daca un singur unghi sau un singur arc este reusit. Orientare : 3 pct.- daca axa centrala a figurii a se afla in prelungirea bisectoarei b. 2 pct.- daca aceasta conditie nu este respectata. 1 pct.- daca orientarea figurilor este absurda. Pozitia relativa : 3 pct.- tangenta este respectata. 2 pct.- situatie de cvasitangenta sau tangenta este fortata. 1 pct.- figurile se intretaie. 0 pct.- figurile sunt net separate. Cotarea calitativa : 1 pct.- daca dimensiunile figurilor au aceiasi proportie. 1 pct.- daca orientarea buclelor este corecta.

Item 6
Unghiuri : 3 pct.- daca desenul apare sub forma de semicerc sau potcoava, nu exista intreruperi, arcurile sunt simetrice. 2 pct.- daca un arc este accentuat, exsista un unghi. 1 pct.- daca figura este asimetrica, are forma de patrat sau de triunghi. Orientarea : 3 pct.- daca linia oblica se intersecteaza cu semicercul conform modelului, are unghiul format de aceasta cu semicercul (are 45 grd.). 2 pct.- orientarea unei figuri nu este corecta. 1 pct.- orientarea ambelor figuri este gresita. 0 pct.- desenul este irecognoscibil sau inversat. Pozitia relativa : 3 pct.-insertia liniei oblice este perfecta, proportia celor 2 elemente este corecta. 2 pct.- in locul de insertie punctele sunt condensate, este modificat locul de insertie. 1 pct.- intersectia celor 2 elemente. 0 pct.- figurile sunt net separate. Cotare calitativa : 1 pct.- sunt desenate puncte si nu cerculete. 1 pct.- se respecta aproximativ densitatea punctelor si distanta dintre ele.

Item 7
Unghiuri : 3 pct.-buclele sinusoidelor sunt egale si respecta modelul. 2 pct.-sinusoidele sunt inegale. 1 pct.- sinusoidele exista dar sunt diferite de model. 0 pct.- apar 2 linii fara curburi. Orientarea : 3 pct.- intretaierea se face la unghi de 45 grd. 2 pct.- un singur element este orientat corect. 1 pct.- nici un element nu este orientat corect Pozitia relativa : 3 pct.- sinusoidele se intersecteaza la bucla 3 orizontal si bucla 2 oblic. 2 pct.- sinusoidele se intersecteaza dar nu in locul indicat. 1 pct.- sinusoidele se ating. 0 pct.- sinusoidele nu se ating sau se intersecteaza de mai multe ori. Cotare calitativa : 1 pct.- numarul si forma sinusoidelor corespund modelului. 1 pct.- gradul de deschidere al sinusoidelor corespund modelului.

Item 8
Unghiuri : 3 pct.- toate unghiurile sunt respectate; 2 pct.- un unghi este suprimat. 1 pct.- mai multe unghiuri sunt suprimate, in locul liniilor drepte apar linii curbe. 0 pct.- forma absurda. Orientare : 3 pct.- orientarea ambelor figuri este corecta (unghiul 1/a se afla in interiorul figurii b) 2 pct.- o figura este orientata gresit. 1 pct.- sunt gresit orientate ambele figuri. Pozitia relativa : 3 pct.- intretaiere corecta. 2 pct.- intretaiere incorecta. 1 pct.- figurile se ating. 0 pct.- figurile sunt net separate sau se intretaie de mai multe ori. Cotare calitativa : 1 pct.- dimensiunile figurilor sunt egale.

Item 9
Unghiuri : 3 pct.- toate unghiurile sunt prezente. 2 pct.- 1 sau 2 unghiuri sunt omise. 1 pct.- mai mult de 2 unghiuri sunt omise, laturile hexagonului prezinta neregularitati dar figura este recognoscibila per ansamblu. 0 pct.-figura este irecognoscibila. Orientare : Conditii : rombul se afla in interiorul hexagonului; laturile hexagonului sunt paralele; linie trasata intre cele 2 unghiuri ascutite ale hexagonului trece prin mijlocul rombului. 3 pct.- toate conditiile sunt satisfacute. 2 pct.- 2 conditii sunt satisfacute. 1 pct.- o conditie este satisfacuta. 0 pct.- nici o conditie nu este satisfacuta. Pozitia relativa : 3 pct.- varfurile rombului impart hexagonul in 2 parti egale. 2 pct.- rombul nu se afla la mijlocul hexagonului dar atinge laturile paralele ale acestuia. 1 pct.- rombul se afla in interiorul hexagonului dar nu atinge laturile paralele ale acestuia. 0 pct.- rombul se afla in afara hexagonului. Cotare calitativa : 1 pct.- marimea desenului corespunde modelului.

INTERPRETAREA REZULTATELOR Pentru a ntelege randamentul subiectului, este foarte util s se observe atent comportamentul copilului n timpul copierii figurilor geometrice i s se noteze procedeul su de lucru. Rezultatul obinut de un copil poate fi bun sau slab n funcie de anumite cauze care variaz foarte mult de la un subiect la altul; trebuie notet felul n care el a ajuns la un anumit rezultat, dificultile nvinse, precum i mijloacele la care a recurs. De aceea este bine s se nregistreze tot ce a intervenit n cursul activitii: dorina de a alege orientarea modelului, alegerea poziiei hrtiei n funcie de model i elementele lui. Vor fi notate de asemenea toate procedeele mai mult sau mai puin neobinuite: desene executate cu mna stng, desen nceput prin elementele de la dreapta i terminat prin cele de la stnga. n cazurile n care se cunoate, dar i n cele n care se presupune, o dominan lateral stng sau ambidextrie, copilul trebuie pus s execute copia att cu mna dreapt ct i cu cea stng, iar rezultatele s fie comparate n vederea msurrilor ulterioare. Se vor nota i tulburrile psihomotorii grave, care au ca efect o grafic tulburat, o imposibilitate de a construi exact unghiurile sau dreptele ( Kulcsar, 1980). ANALIZA CANTITATIVA A RANDAMENTULUI Vizeaz raportarea cotei totale obinute de subiect la performana medie (adic etalonul) a grupului de vrst din care face parte subiectul. Pe baza acestei raportri se pot stabili diferite nivele de reuit: foarte bun (cota se ncadreaz n cvartilul superior), mediu, mediu-slab, slab i foarte slab. Subiecii care n pofida dorinei lor de a reui, obin rezultate foarte slabe sunt suspeci de tulburri instrumentale caracteristice dislexicilor, disgraficilor sau de handicap mental, ADHD etc. Precizarea diagnosticului presupune, n aceste cazuri, aplicarea altor probe, adecvate ipotezelor emise pe baza testului. Dincolo de analiza global, realizrile subiectului se interpreteaz att din punct de vedere al celor trei aspecte cotate ( unghiuri, orientare i poziie), ct i al fiecrui model n parte. De asemenea, sistemul de cotare permite nu numai o apreciere global a reuitei unei reproduceri, dar indic i nivelul la care se realizeaz ea. n felul acesta un subiect poate rezolva un aspect cu cot minim sau cu cot maxim. Prin abordarea acestor aspecte ale produsului activitii subiectului, analiza cantitativ a randamentului su trece pe plan calitativ care vizeaz detectarea, decodificarea coninutului psihologic al reproducerilor.

n acest scop, se mai analizeaz modul n care subiectul verbalizeaz sarcina, folosete spaiul, deformeaz gestaltul, deseneaz rapid sau lent, e preocupat de detalii etc. Performana la Bender-Santucci este influenat de dezvoltarea limbajului, i de folosirea acestuia n verbalizarea strategiilor pe care copilul le folosete la copiere. Deci, acest test este un indicator al dezvoltrii capacitii de planificare i de autocontrol al erorilor. De asemenea, unele trsturi de personalitate i tulburri de comportament pot fi evideniate, n funcie de aranjarea n pagin, de mrimea figurilor sau de elementele adugate de subiect: un copil timid, cu tendine depresive, va face un desen mic, situat n partea de jos a paginii, un copil maniacal va desene diferite nflorituri sau personaje n completarea figurii, un copil cu ADHD va desena liniile ngroate, va haura unele figuri, etc. ( vezi I. Druu, 1975).

ETALON