Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proba consta in 9 figuri geometrice, prezentate succesiv, in ordinea din protocol, stimulii au
complexitate diferita in sensul cresterii progresive a dificultatii.
Itemul 3 - (patrat).Se acorda cota daca cele 4 unghiuri au 90 grade (grd.) sau
aproximativ.Observatie : lungimea laturilor nu constituie un criteriu.
Itemul 4 – cota se acorda daca locul de intersectie al celor 2 cercuri este clar.Nu este
suficienta simpla lor tangenta (atingere).Observatie: orientarea figurilor trebuie sa fie
orizontala sau putin modificata ( abatere pana la 15 grd.).
Itemul 5 – cota se acorda daca figura este deschisa in partea superioara, linia sa fie tangenta
cu coltul din dreapta jos, tangenta sa se realizeze aproximativ la nivelul liniei.
Itemul 6 – cota se acorda daca figurile sunt aproximativ perpendiculare (se accepta o
inclinare de pana la 30 grd.).Observatie : se accepta o bresa sau o intersectie minima.
Itemul 7 – cota se acorda daca patratul sta pe unul din unghiuri, cele 4 unghiuri sunt clar
conturate.
Itemul 8 – cota se acorda daca cele 2 linii orizontale sunt mai lungi decat cele verticale,
structura din interior este clar conturata, daca o singura axa lipseste din interior cota nu se
acorda.
Itemul 9 – cota se acorda daca figura de jos este un triunghi, figura de sus este un patrat,
unghiurile sunt usor de distins, punctul de insertie este clar.Observatie : se accepta o mica
intersectie.
Materiale : plansa cu itemii testului, o coala alba format A4 si un creion bine ascutit.
Proba bender B – contine 9 figuri geometrice, ordonate in functie de dificultate.
Instructiuni : “ Iti voi prezenta cateva desene pe care va trebui sa le copiezi pe aceasta foaie
(coala alba format A4, in pozitie verticala), nu ai voie sa utilizezi radiera, liniarul sau alte
instrumente ajutatoare.Nu ai voie sa rotesti foaia de hartie”.
In cazul testului Bender B nu se vor expune toti itemii deodata pe masa de lucru, ci
se vor prezenta pe rand subiectului.
Proba se va executa fara limita de timp, dar examinatorul poate cronometra durata de
executie a desenelor pentru a surprinde ritmul de lucru caracteristic fiecarui subiect.
F 0 1 3 7 13
5 ani B 5 8 13 21 26
F 5 7 13 18 22
6 ani B 14 22 28 30 34
F 14 20 26 29 34
Testul Bender B
Itemul 1.
a. unghiuri :
b. orientarea :
2 pct.- daca axa este deviata oblic sau nu trece prin varfurile patratului.
c. pozitia relativa :
Cotare calitativa :
Itemul 2
a. unghiuri : 0
b. orientare :
Puncte calitative :
Itemul 3
a. unghiuri : 0
b. orientare :
Puncte calitative :
1 pct.- daca deseneaza cercuri si nu puncte.
Itemul 4
a. unghiuri :
b. orientarea :
c. pozitia relativa :
Cotare calitativa:
Itemul 5
a. unghiuri :
1 pct.- daca 2 unghiuri sau 2 arcuri sunt nereusite (sau un unghi si un arc).
b. orientare :
c. pozitia relativa :
Cotarea calitativa :
Itemul 6
a. unghiuri :
3 pct.- daca desenul apare sub forma de semicerc sau potcoava, nu exista
intreruperi, arcurile sunt simetrice.
1 pct.- daca figura este asimetrica, are forma de patrat sau de triunghi.
b. orientarea :
3 pct.- daca linia oblica se intersecteaza cu semicercul conform
modelului, are unghiul format de aceasta cu semicercul (are 45 grd.).
c. pozitia relativa :
Cotare calitativa :
Itemul 7
a. unghiuri :
b. orientarea :
c. pozitia relativa :
3 pct.- sinusoidele se intersecteaza la bucla 3 orizontal si bucla 2 oblic.
Cotare calitativa :
Itemul 8
a. unghiuri :
1 pct.- mai multe unghiuri sunt suprimate, in locul liniilor drepte apar linii
curbe.
b. orientare :
c. pozitia relativa :
0 pct.- figurile sunt net separate sau se intretaie de mai multe ori.
Cotare calitativa :
a. unghiuri :
b. orientare : Conditii :
3. O linie trasata intre cele 2 unghiuri ascutite ale hexagonului trece prin mijlocul rombului.
c. pozitia relativa :
Cotare calitativa :
1. Neordonarea celor 9 figuri – cei 9 itemi sunt imprastiati aleator pe foaia de lucru fara a
avea o ordine lgica.Acest indicator este corelat cu o slaba capacitate de planificare a
activitatii si cu incapacitatea de organizare a materialului.Daca acest tip de eroare apare
dupa varsta de 8 ani se poate pune problema existentei tulburarilor emotionale.Ackerman,
1971-indica faptul ca acest tip de eroare este intalnit si la copii cu tulburari de invatare.
3. Desenarea de linii in locul cercurilor – cel putin jumatate din cerculetele itemului 3 pot
fi substituite prin linii, daca substituirea desemneaza puncte in loc de cerculete, inlocuirea
nu va fi cotata ca indicator emotional si indicii nu vor constitui un semnal al existentei
tulburarilor emotionale.Indicatorul este asociat cu existenta unor tulburari emotionale
daca apare la adulti.In cazul copiilor mici, indicatorul este asociat cu impulsivitatea si cu
o atentie deficitara.Acest indicator apare la copii preocupati de propriile lor probleme sau
la cei care incearca sa evite efectuarea sarcinii care le-a fost data.
5. Marimea excesiva a desenelor – una sau mai multe figuri apar desenate cu cel putin o
treime mai mari decat modelul prezentat.Daca dizainul este alcatuit din doua parti, cum
este cazul itemului unu, atunci ambele parti trebuie sa fie desenate mai mari pentru a
putea fi incluse in aceasta categorie .Acest tip de eroare este prezent la copii cu un
comportament exploziv.
6. Micsorarea excesiva a desenelor – una sau mai multe figuri sunt desenate de subiect
doar la jumatate din marimea modelului, daca o figura este alcatuita din doua parti, atunci
ambele parti trbuie desenate la jumatate din marimea stimulului prezentat.Micsorarea
excesiva a marimii unei figuri, reprezinta un indicator corelat cu anxietatea , timiditatea si
este prezent la copii retrasi.
8. Ingrosarea liniilor – intregul desen sau o parte a acestuia apare intarit cu linii groase,
figura apare de obicei redesenata pe desenul initial, indicatorul este corelat cu agresivitaea
si impulsivitatea.O alta teorie sustine ca un protocol care apare redesenat si lucrat cu grija
poate indica o performanta scolara buna si chiar o inteligenta bine dezvoltata.
9. Redesenarea unor figuri de mai multe ori – anumite figuri sunt abandonate si apoi
reluate pentru a fi redesenate.Acest indicator este punctat numai daca figura este
redesenata in intregime, separat pe protocol.Indicatorul este relationat cu impulsivitatea
sau anxietatea.A fost gasit ca diferentiator pentru copii mai mari de 8 ani, care in loc sa
corecteze desenul initial pe care l-au realizat il reiau in alta parte.Indicatorul este
caracteristic copiilor care incep simultan mai multe lucruri fara a le finaliza.La copii de 5-
7 ani indicatorul este mai putin intalnit, deoarece acestia sunt mai putin critici in ceea ce
priveste desenele realizate si mai putin constienti de erorile pe care le fac.
10. a. Expansiunea – in realizarea celor 9 figuri ale testului Bender, copilul utilizeaza 2 sau
mai multe pagini, indicatorul se puncteaza chiar daca pe cea de-a 2 pagina copilul
realizeaza doar untimul item.Este singurul indicator emotional care diferentiaza copii cu
probleme emotionale de cei fara probleme emotionale la orice varsta.
11. Incadrarea figurilor desenate – acest indicator este relationat cu tendinta copilului de
a-si controla impulsivitatea.Copii care incadreaza desenele realizate (Bender B) simt o
nevoie intrinseca de a –si controla activitatea, deoarece in viata de zi cu zi, se confrunta
cu o slaba capacitate de control.