Sunteți pe pagina 1din 44

ntrebari de rationament analitic

34 de întrebari
Zamfir intervieveaza un numar de exact cinci dintr-un total de sapte candidati pentru un post -
Georgescu, Imre, Luca, Necula, Orlov, Radu, si Tanase. Zamfir îi intervieveaza pe cei cinci, unul
câte unul, câte o singura data pe fiecare. Desfasurarea interviului trebuie sa îndeplineasca
urmatoarele conditii:

Luca este cel de-al doilea sau cel de-al treilea intervievat.

Unul dintre cei doi - Necula sau Tanase - este intervievat ultimul.

Daca este intervievat, atunci Georgescu este intervievat primul.

Daca amândoi sunt intervievati, atunci Imre este intervievat imediat 21421e414v dupa Radu.

Daca amândoi sunt intervievati, atunci Orlov este intervievat imediat 21421e414v dupa Radu.

Daca amândoi sunt intervievati, atunci Tanase este intervievat imediat 21421e414v dupa Necula.

1. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea fi o lista completa si exacta a


candidatilor pentru post în ordinea în care participa la interviu?

(A) Georgescu, Luca, Imre, Necula, Tanase;

(B) Georgescu, Luca, Imre, Radu, Necula;

(C) Georgescu, Radu, Orlov, Luca, Tanase;

(D) Imre, Georgescu, Luca, Orlov, Tanase

(E) Orlov, Radu, Luca, Necula, Tanase

2. Care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) Imre nu este primul intervievat.

(B) Orlov nu este cel de-al doilea intervievat.

(C) Imre nu este cel de-al treilea intervievat.

(D) Radu nu este cel de-al patrulea intervievat.

(E) Necula nu este cel de-al cincilea intervievat.

3. Daca Georgescu nu este intervievat, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii

trebuie sa fie adevarata?


(A) Imre este cel de-al doilea intervievat.

(B) Luca este cel de-al doilea intervievat.

(C) Orlov este cel de-al doilea intervievat.

(D) Necula este intervievat ultimul.

(E) Tanase este intervievat ultimul.

4. Care anume dintre urmatoarele variante reprezinta o lista completa si exacta a numarului
de ordine în care poate avea loc interviul lui Imre?

(A) primul, al doilea, al treilea

(B) primul, al treilea, al patrulea

(C) al doilea, al treilea, al patrulea

(D) primul, al doilea, al treilea, al cincilea

(E) primul, al doilea, al treilea, al patrulea

5. Daca Orlov este primul intervievat, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii ar
putea fi adevarata?

(A) Imre este intervievat al treilea.

(B) Imre este intervievat al patrulea.

(C) Necula este intervievat al treilea.

(D) Radu este intervievat al doilea.

(E) Radu este intervievat al treilea.

6. Care anume dintre urmatoarele variante reprezinta o lista completa si exacta a


candidatilor care trebuie intervievati?

(A) Georgescu

(B) Imre

(C) Luca

(D) Georgescu, Luca

(E) Georgescu, Luca, Tanase


7. Daca Imre este intervievat al patrulea, atunci care anume dintre urmatoarele

afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) Georgescu este intervievat

(B) Orlov este intervievat

(C) Radu este intervievat.

(D) Luca este intervievat al doilea.

(E) Necula este intervievat ultimul.

8. Daca Georgescu este intervievat primul si Orlov al doilea, atunci fiecare dintre
urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarate, CU EXCEPŢIA:

(A) Imre este intervievat al patrulea.

(B) Radu este intervievat al patrulea.

(C) Necula este intervievat ultimul.

(D) Tanase este intervievat ultimul.

(E) Atât Necula cât si Tanase sunt intervievati.

O agentie de publicitate are exact sapte reprezentanti - Fetzger, Jianu, Liptak, Marascu,
Pîrvu, Radoi, Suciu. Noua sa campanie publicitara este prezentata unui singur client de
catre unul sau mai multi dintre reprezentantii sai, cu respectarea urmatoarelor conditii:

Daca campania este prezentata de catre Fetzger, atunci prezinta si Marascu si

Pîrvu.

Daca prezinta Jianu, atunci Radoi nu prezinta.

Daca Radoi nu prezinta, atunci prezinta Pîrvu.

Daca prezinta Liptak, atunci prezinta fie Jianu, fie Suciu, fie amândoi.

Daca prezinta atât Liptak cât si Suciu, atunci Marascu nu prezinta.


9. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea fi o lista completa si exacta a

reprezentantilor care fac prezentari?

(A) Marascu, Suciu

(B) Fetzger, Marascu, Radoi

(C) Fetzger, Liptak, Marascu, Pîrvu

(D) Marascu, Pîrvu, Radoi, Suciu

(E) Jianu, Liptak, Marascu, Radoi, Suciu

10. Daca prezinta atât Liptak cât si Radoi, atunci care anume dintre urmatoarele
afirmatii ar putea fi adevarata?

(A) Fetzger prezinta.

(B) Jianu prezinta.

(C) Marascu prezinta.

(D) Exact doi dintre cei sapte reprezentanti prezinta.

(E) Exact trei dintre cei sapte reprezentanti prezinta.

11. Care anume dintre urmatorii reprezentanti ai Agentiei ar putea fi cel care prezinta
singur?

(A) Fetzger

(B) Jianu

(C) Liptak

(D) Radoi

(E) Suciu

12. Daca Pîrvu nu prezinta, atunci care anume dintre urmatoarele variante
reprezinta numarul maxim al reprezentantilor care fac prezentarea?

(A) doi

(B) trei
(C) patru

(D) cinci

(E) sase

13. Daca exact doi dintre reprezentantii Agentiei fac prezentarea, atunci care
anume dintre urmatorii reprezentanti NU POATE fi unul din cei doi?

(A) Liptak

(B) Marascu

(C) Pîrvu

(D) Radoi

(E) Suciu

14. Daca Fetzger prezinta, atunci care anume dintre urmatoarele enunturi
trebuie sa fie adevarat?

(A) Cel putin trei dintre reprezentanti prezinta.

(B) Cel mult patru dintre reprezentanti prezinta.

(C) Nici Jianu si nici Radoi nu prezinta.

(D) Exact unul dintre Liptak sau Suciu prezinta.

(E) Fie Jianu fie Suciu prezinta, fie amândoi.

15. Care anume dintre urmatoarele variante NU POATE reprezenta o lista


exacta partiala a reprezentantilor Agentiei care fac prezentarea ?

(A) Fetzger, Jianu, Pîrvu

(B) Fetzger, Liptak, Radoi

(C) Fetzger, Pîrvu, Suciu

(D) Jianu, Liptak, Marascu

(E) Liptak, Pîrvu, Radoi


16. Sa presupunem ca înlocuim conditia ca daca Radoi nu prezinta noua
campanie publicitara atunci o face Pîrvu, cu conditia ca Pîrvu prezinta daca prezinta
si Radoi. Daca toate celelalte conditii ramân valabile, atunci care anume dintre
urmatoarele variante NU POATE reprezenta o lista completa si exacta a
reprezentantilor Agentiei care fac prezentari ?

(A) Jianu, Pîrvu

(B) Jianu, Marascu, Pîrvu

(C) Liptak, Radoi, Suciu

(D) Liptak, Pîrvu, Suciu

(E) Marascu, Pîrvu, Radoi

Fiecare din urmatorii cinci experti - un avocat, un naturalist, un oceanograf, un


psiholog si un statistician - tine câte o prezentare la o conferinta. Cele cinci
prezentari se desfasoara una dupa cealalta. Fiecare prezentare este sustinuta numai
într-una din urmatoarele patru limbi: franceza, germana, japoneza sau mandarina.
Fiecare expert vorbeste numai una dintre aceste limbi. Trebuie întrunite urmatoarele
conditii:

Doua dintre prezentari sunt în aceeasi limba.

Statisticianul tine cea de-a doua prezentare în limba germana.

Avocatul tine cea de-a patra prezentare în mandarina sau în franceza.

Oceanograful prezinta fie în franceza, fie în japoneza; la fel si psihologul.

Prima si ultima prezentare sunt în japoneza.

17. Care anume din urmatoarele variante, ar putea reprezenta ordinea în care
expertii îsi tin prezentarile, începând cu primul pâna la ultimul?

(A) naturalistul, psihologul, statisticianul, avocatul, oceanograful

(B) psihologul, statisticianul, avocatul, naturalistul, oceanograful

(C) psihologul, naturalistul, oceanograful, avocatul, statisticianul

(D) oceanograful, statisticianul, avocatul, naturalistul, psihologul

(E) oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul


18. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea reprezenta ordinea în
care expertii îsi tin prezentarile (si limba în care le sustin), începând cu primul pâna
la ultimul?

(A) naturalistul (japoneza), statisticianul (franceza), psihologul (germana), avocatul


(mandarina), oceanograful (japoneza)

(B) naturalistul (japoneza), statisticianul (germana), oceanograful (franceza),

avocatul (mandarina), psihologul (japoneza)

(C) oceanograful (franceza), statisticianul (germana), psihologul (japoneza),

avocatul (mandarina), naturalistul (japoneza)

(D) oceanograful (japoneza), naturalistul (franceza), statisticianul (germana),


avocatul (mandarina), psihologul (japoneza)

(E) oceanograful (japoneza), statisticianul (germana), naturalistul (japoneza),

avocatul (mandarina), psihologul (japoneza)

19. Care anume dintre urmatoarele variante reprezinta o lista completa si exacta a
expertilor astfel încât oricare ar putea fi unul dintre cei doi care fac prezentarea în japoneza?

(A) avocatul, oceanograful

(B) oceanograful, psihologul

(C) naturalistul, oceanograful, psihologul

(D) naturalistul, oceanograful, statisticianul

(E) naturalistul, oceanograful, psihologul, statisticianul

20. Care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?

(A) Prima prezentare este tinuta de catre avocat.

(B) A doua prezentare este în limba franceza.

(C) A treia prezentare este în limba japoneza.

(D) A patra prezentare este în limba germana.

(E) A cincea prezentare este tinuta de catre oceanograf.

21. Care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?


(A) Oceanograful prezinta în japoneza.

(B) Oceanograful este primul care prezinta.

(C) Oceanograful este ultimul care prezinta.

(D) Psihologul nu tine cea de-a treia prezentare în limba mandarina.

(E) Psihologul nu tine cea de-a treia prezentare în limba franceza.

22. Daca naturalistul prezinta în limba franceza, care anume dintre urmatoarele afirmatii
ar putea fi adevarata?

(A) Oceanograful este al treilea care prezinta.

(B) Oceanograful este al cincilea care prezinta.

(C) Avocatul tine prezentarea în limba franceza.

(D) Oceanograful tine prezentarea în limba franceza.

(E) Psihologul tine prezentarea în limba franceza.

23. Daca avocatul prezinta în limba franceza, atunci care anume dintre
urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) Naturalistul este primul care prezinta.

(B) Naturalistul este al treilea care prezinta.

(C) Oceanograful este primul care prezinta.

(D) Oceanograful este al cincilea care prezinta.

(E) Psihologul este primul care prezinta.

24. Daca oceanograful nu prezinta în limba japoneza, atunci care anume


dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) Avocatul prezinta în limba mandarina.

(B) Psihologul prezinta în limba franceza.

(C) Naturalistul tine prima prezentare.


(D) Psihologul tine prima prezentare.

(E) Oceanograful prezinta la un moment oarecare înaintea naturalistului.

25. Sa presupunem ca înlocuim conditia ca statisticianul sa faca cea de-a doua


prezentare în limba germana cu conditia ca statisticianul sa faca una din cele doua
prezentari sustinute în limba japoneza. Daca toate celelalte conditii initiale ramân
valabile, atunci care anume dintre urmatoarele variante ar putea reprezenta ordinea
în care expertii fac prezentarile, începând cu primul si sfârsind cu ultimul?

(A) avocatul, oceanograful, statisticianul, naturalistul, psihologul

(B) naturalistul, oceanograful, psihologul, avocatul, statisticianul

(C) oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul

(D) psihologul, oceanograful, avocatul, naturalistul, statisticianul

(E) statisticianul, oceanograful, naturalistul, avocatul, psihologul

Un electrician angajat într-o întreprindere monteaza exact sapte componente - denumite S, T, V,


W, X, Y si Z - pe o placa de circuite în exact sapte etape consecutive; în fiecare etapa se
monteaza o singura componenta. Fiecare componenta este montata o singura data, fie manual,
fie de un robot si nu în ambele moduri.

X este a patra componenta montata.

Exact doua componente sunt montate manual la un moment dat înainte de montarea
componentei X.

Nici o componenta nu este montata manual înainte de montarea componentei T.

W este montata la un moment oarecare înaintea componentei T.

Y este montata la un moment oarecare dupa ce sunt montate componentele Z si S.

Cea de-a sasea componenta este montata manual.

26. Care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?


(A) S este prima componenta montata.

(B) T este a treia componenta montata.

(C) Y este a cincea componenta montata.

(D) V este a sasea componenta montata.

(E) Z este a saptea componenta montata.

27. Daca exista doua etape consecutive în care componentele sunt montate de robot, atunci
fiecare din urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata CU EXCEPŢIA:

(A) S este montata manual.

(B) V este montata de robot.

(C) X este montata manual.

(D) Y este montata manual.

(E) Y este montata de robot.

28. Daca V este cea de-a treia componenta montata, atunci care anume dintre urmatoarele
afirmatii trebuie sa fie falsa?

(A) S este cea de-a sasea componenta montata.

(B) Y este cea de-a sasea componenta montata.

(C) Y este cea de-a saptea componenta montata.

(D) Z este cea de-a cincea componenta montata.

(E) Z este cea de-a sasea componenta montata.

29. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea fi succesiunea exacta a primelor trei
componente, în ordinea în care au fost montate?

(A) W, T, S

(B) W, T, Y

(C) X, Y, Z

(D) Y, W, T

(E) Y, Z, S

30. Care anume dintre urmatoarele componente trebuie sa fie montata de robot?

(A) S
(B) V

(C) W

(D) Y

(E) Z

31. Daca V este montata imediat înaintea unei componente montate de robot, atunci
care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) S este montata de robot.

(B) V este montata manual.

(C) X este montata manual.

(D) Y este montata de robot.

(E) Z este montata de robot.

32. Care anume dintre urmatoarele variante constituie o lista completa si exacta a
componentelor, oricare din acestea putând fi cea de a sasea componenta montata?

(A) S, T, V

(B) S, W, Z

(C) S, T, Y, Z

(D) S, V, Y, Z

(E) S, W, Y, Z

33. Care anume dintre urmatoarele componente trebuie sa fie montata manual?

(A) S

(B) T

(C) V

(D) X

(E) Z

34. Daca componenta S este montata de robot, atunci care anume dintre urmatoarele
afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) Z este montata manual.

(B) X este montata manual.


(C) V este montata manual.

(D) V este cea de-a treia componenta montata.

(E) Y este cea de-a saptea componenta montata.

Capacitatea de întelegere a unui text scris

16 întrebari
Adesea auzim de la reprezentantii
omunitatii stiintifice ca este irational
ceea ce sustine asa-zisa pseudo-
stiinta. De exemplu, oamenii de stiinta
5 sunt uimiti de larga acceptare a
astrologiei, care postuleaza existenta
unei relatii de cauzalitate între planete
10 si viata oamenilor ce poate fi analizata
utilizând un sistem ezoteric care
15 combina matematica si astronomia. Nu
am intentia aici de a sprijini sau
combate sustinerile astrologiei. Ceea
20 ce ma intereseaza mai curând este sa
cercetez caracterul afirmatiei ca
25 astrologia este irationala. Este de
presupus ca practicantii stiintei
"rationale" au în minte o anumita
30 calitate pe care nu o regasesc când au
în vedere astrologia, dar este prezenta
35 când au în vedere, de exemplu, fizica,
biologia sau astronomia. Dar ce
înseamna, de fapt, sa spui ca o
40 anumita disciplina este rationala sau
nu?
45
În comunitatea stiintifica sunt unii
50 pentru care aceasta întrebare va suna
caraghios. Lor le este pur si simplu
evident ca astrologia nu este rationala;
55 ideea ca pozitia planetelor la momentul
nasterii cuiva îi poate influenta
60 caracterul sau viitorul este, sustin ei,
absurda la prima vedere. Categoric,
aceasta atitudine comporta un anumit
65 grad de plauzibilitate intuitiva. As dori
totusi sa sugerez ca acesta abordare
intuitiva este exact cea gresita când
cercetam caracterul rational al unor
discipline cum este astrologia, pentru
ca ea se reduce practic la un simplu
apel la bunul-simt. Daca în stabilirea
granitelor rationalului ne-am baza
numai pe asemenea apeluri, atunci ar
iesi din sfera rationalului nu numai
discipline abstracte, cum este fizica
cuantica, ci si însasi sustinerea ca
Pamântul e rotund.

Unii ar putea sugera ca ceea ce


arata caracterul irational al astrologiei
nu este faptul ca pare sa contrazica
bunul-simt, ci faptul ca teoria pe care
se bazeaza nu ofera nici un aparat
pentru a demonstra modul în care se
presupune ca ar functiona legatura
dintre corpurile ceresti si vietile
oamenilor. Tot ce se afirma este ca o
astfel de legatura exista. Dar nici
macar acesta sugestie nu functioneaza
corespunzator pentru a respinge
astrologia. Pentru ca si în chimie, ca si
în astrologie, exista legaturi
inexplicabile si care nu pot fi justificate:
care este, de exemplu, mecanismul
prin care o particula pozitiva atrage o
particula negativa? Se poate spune ca
exista între ele o "forta", dar aceasta
afirmatie nu este decât o reformulare a
afirmatiei ca una dintre particule o
atrage pe cealalta.

Pâna la urma nu exista nici o


modalitate de a determina a priori daca
ceva este rational sau nu. Nici
convingerile bazate pe bunul-simt si
nici legaturile explicabile nu joaca un
rol în stabilirea caracterului rational al
unei discipline. Din contra, caracterul
rational depinde în întregime de
existenta datelor empirice. Întrucât
comunitatea stiintifica a catalogat
discipline ca astrologia ca fiind
irationale, ea nu a examinat deloc
datele relevante. Pâna ce o va face, va
trebui ca oamenii de stinta sa admita
ca judecatile pe care le fac despre asa-
zisele pseudo-stiinte nu reflecta
aproape nimic în plus decât propriile
prejudecati.

35. Care dintre urmatoarele variante reprezinta rezumatul cel mai complet si exact al
pasajului?

(A) Oamenii de stiinta au respins pe nedrept astrologia ca fiind irationala pentru ca modul lor
de utilizare a criteriilor de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile îi
impiedica sa vada caracterul valid al unei discipline, care este evident la o examinare
atenta a datelor empirice relevante.

(B) Adesea oamenii de stiinta judeca discipline cum e astrologia pe criterii de plauzibilitate
intrinseca si legaturi cauzale explicabile, ceea ce îi duce la respingerea pe nedrept a
acestor discipline ca fiind irationale în loc sa cerceteze datele empirice relevante pentru
ceea ce sustin disciplinele respective.

(C) Oamenii de stiinta îsi tradeaza prejudecatile personale când condamna o disciplina ca
astrologia ca fiind irationala pe baza aplicarii asupra datelor empirice relevante a
criteriilor de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile.

(D) Oamenii de stiinta se înseala când aplica astrologiei criteriile de plauzibilitate


intrinseca si de legaturi cauzale explicabile, pentru ca aceste calitati lipsesc si multor
discipline asa-zis rationale ale caror sustineri nu sunt puse la îndoiala de catre
oamenii de stiinta.
(E) În absenta datelor empirice, oamenii de stiinta ar trebui sa afirme ca o disciplina este
irationala numai daca mai întâi i-au aplicat criteriile de plauzibilitate intrinseca si de
legaturi cauzale explicabile si au constatat ca îi lipsesc ambele calitati.

36. Care anume dintre variantele de mai jos reprezinta o critica a astrologiei acceptata de
autor?

(A) Astrologia nu este o disciplina valida.

(B) Astrologia, conform bunului-simt, este irationala.

(C) Astrologia nu îndreptateste o cercetare stiintifica.

(D) Astrologia trebuie judecata folosind criterii apriorice.

(E) Astrologia ar trebui sa explice toate legaturile sale cauzale.

37. În scrierea pasajului, scopul principal al autorului a fost cel mai probabil acela:

(A) de a convinge comunitatea stiintifica de faptul ca astrologia este o disciplina rationala,


pentru ca se bazeaza pe un sistem care combina doua alte discipline rationale.

(B) de a critica oamenii de stiinta pentru faptul ca au catalogat discipline ca astrologia drept
irationale, desi aceste discipline nu sunt, de fapt, mai putin rationale decât stiinta
"rationala".

(C) de a cerceta motivele pentru care oamenii de stiinta au fost reticenti în a accepta datele
empirice care arata ca discipline ca astrologia sunt de fapt rationale.

(D) de a sustine ca oamenii de stiinta se înseala când catalogheaza discipline ca astrologia


ca fiind irationale pe baza unor criterii apriorice mai curând decât în urma unei
examinari a datelor empirice.

(E) de a recomanda ca oamenii de stiinta sa se abtina de la a cataloga discipline ca


astrologia ca fiind irationale pâna ce nu reusesc sa justifice legaturile cauzale din asa-
zisa stiinta rationala.

38. De care anume dintre explicatiile propuse pentru sustinerea ca astrologia este
irationala se ocupa autorul în al treilea paragraf?

(A) Astrologia nu explica afirmatiile de ordin cauzal pe care le face despre lumea fizica.

(B) Astrologia face afirmatii de ordin cauzal despre lumea fizica si care nu pot fi testate
pe cale empirica.

(C) Astrologia face afirmatii de ordin cauzal despre lumea fizica si care sunt în mod
demonstrabil false.
(D) Astrologia nu se conformeaza notiunilor de bun-simt despre cauzalitate din lumea
fizica.

(E) Astrologia nu a efectuat teste empirice ale afirmatiilor de ordin cauzal pe care le face
despre lumea fizica.

39. Autorul foloseste exemplul atractiei între particule în principal pentru :

(A) a sprijini afirmatia conform careia chimia este o disciplina irationala.

(B) a sprijini afirmatia ca multe dintre legaturile cauzale ale asa-ziselor discipline
rationale contrazic bunul-simt.

(C) a sprijini afirmatia ca disciplinele abstracte, cum este fizica cuantica, sunt, de fapt,
irationale.

(D) a combate afirmatia ca o disciplina este irationala daca nu sunt explicate toate
legaturile sale cauzale.

(E) a combate afirmatia ca toate legaturile cauzale ale asa-zisei stiinte rationale sunt
sprijinite de date empirice.

40. Având în vedere pasajul, e probabil ca autorul sa fie de acord cu toate enunturile de
mai jos, CU EXCEPŢIA:

(A) adesea oamenii de stiinta resping prematur sustinerile anumitor discipline, ca fiind
irationale.

(B) convingerile bazate pe bunul-simt nu joaca nici un rol în stabilirea caracterului


rational al unei discipline.

(C) caracterul rational al unei discipline poate fi stabilit uneori si fara a face referire la
dovezi empirice.

(D) asa-zisele pseudo-stiinte nu ar trebui respinse fara a fi mai întâi supuse testarii
empirice.

(E) unele dintre afirmatiile fizicii cuantice par sa contrazica bunul-simt.

41. Având în vedere pasajul, pe care anume dintre urmatoarele cercetari stiintifice ar
considera-o autorul ca fiind cea mai relevanta pentru evaluarea caracterului rational al
astrologiei?

(A) Un sondaj stiintific pentru stabilirea numarului exact de oameni care cred în
astrologie.
(B) O analiza psihologica a oamenilor de stiinta pentru a stabili de ce au acestia o
prejudecata împotriva astrologiei.

(C) Un examen scris pentru a stabili nivelul de cunostinte în domeniul matematicii si


astronomiei al oamenilor care cred în astrologie.

(D) Un test al capacitatii oamenilor de a face preziceri ale viitorului pe baza viselor lor.

(E) O cercetare a caracterului si istoriei vietii oamenilor nascuti exact în acelasi moment.

5 Suntem familiarizati cu distinctia


dintre versuri si proza foarte devreme în
educatia noastra. Ni se impune treptat
10
convingerea ca, daca spunem ce gândim,
scriem proza si ca versul este o modalitate
15 ingenioasa, dar fundamental pervertita, de a
distorsiona exprimari normale in proza. Aceasta
convingere nu se formeaza doar în
20

scoala cât prin experienta repetata de


25
observare a prozei si versului în actiune, si
înradacinata în aceasta convingere este
30 presupunerea ca proza este limbajul vorbirii
obisnuite. Dar lucrurile nu stau asa. În istoria
literaturii observam ca tehnicile mai evoluate de
35 versificatie au aparut de obicei înaintea - chiar
cu secole întregi - tehnicilor evoluate ale prozei.
40
Proza este exprimarea sau imitarea
45 gândirii focalizate sau o descriere controlata în
cuvinte, iar unitatea sa de baza este propozitia.
Nu decurge de aici ca toata proza este
50 descriptiva sau meditativa si cu atât mai putin
ca este logica, ci numai ca proza imita, în ritmul
si structura sa, exprimarea verbala a unei minti
rationale. Proza, deci, nu este o vorbire
obisnuita, ci o vorbire obisnuita foarte îngrijita,
55 care e constienta ca se prezinta în fata unui
public si care si-a pregatit dinainte relatia pe
care o va avea cu acel public. Este limbajul
obisnuit al oamenilor care au darul de a vorbi
bine si au ajuns sa stapâneasca dificilul sau
idiom. Totusi, când vorbesc, chiar si acestia vor
evita exprimarea

pretioasa sau "vorbitul ca din carte"; ritmul


vorbirii lor arata

influenta a ceva ce nu este proza. Daca te


ratacesti într-un oras strain si ceri cuiva
indicatii, nu-ti va raspunde în proza nici chiar
omul cu cel mai mare dar al vorbirii. Ceea ce
vei obtine va fi un ritm al vorbirii prolix si
repetitiv, si în care unitatea verbala este la fel
de putin propozitie de proza pe cât strofa de
poezie.

Vorbirea obisnuita se ocupa mai ales de


transpunerea în cuvinte a ceea ce, nu foarte
riguros, este denumit fluxul constiintei: reveriile,
amintirile, îngrijorarile, asocierile, tristetile si
dorurile care ne trec continuu prin minte si pe
care adesea le numim gânduri. Aceasta vorbire
obisnuita se ocupa în principal cu exprimarea
de sine. si, fie din lipsa de

maturitate, fie din preocupare pentru altceva,


fie din absenta

unui receptor, ea nu este complet constienta ca


are un public. Constiinta deplina a faptului ca
exista un public face vorbirea sa fie retorica, iar
retorica înseamna un ritm devenit conventional.
Ritmul neregulat al vorbirii obisnuite poate
deveni conventional în doua feluri. Un fel este
sa îi impui un model de recurenta; al doilea fel
este sa impui tiparul logic si semantic al
propozitiei. Avem de-a face cu versuri când

aranjamentul cuvintelor este dominat de ritm si


sunet recurente si avem de-a face cu proza
când este dominat de relatia sintactica între
subiect si predicat. Dintre cele doua, versul
este de departemodul mai simplu si mai
primitiv, ceea ce explica faptul ca versurile au
aparut în istorie mai de timpuriu decât proza.

42. Care dintre urmatoarele variante exprima cel mai exact ideea principala a pasajului?

(A) Desi proza este considerata a fi mai asemanatoare vorbirii obisnuite decât versurile, de
fapt, versurile sunt acelea care sunt mai asemanatoare pentru ca au evoluat din vorbirea
obisnuita mai devreme si au acelasi ritm neregulat.

(B) Desi versurile sunt mai simple si mai primitive decât proza, ele sunt mai asemanatoare
cu vorbirea obisnuita în sensul ca ambele se ocupa în principal de exprimarea de sine.

(C) Desi versurile sunt privite ca o distorsionare a prozei, ambele reprezinta metode de a
face sa devina conventionale ritmurile neregulate ale vorbirii obisnuite, iar proza este cea
mai sofisticata si deci, cea mai recenta dintre aceste tehnici.

(D) Desi proza este considerata a fi mai literala decât versurile, versurile impun asupra
vorbirii obisnuite un tipar ritmic si de sunet care lipseste din proza.

(E) Desi proza este folosita pentru exprimare directa, iar versurile sunt o metoda ingenioasa
de exprimare indirecta, proza si versurile se aseamana prin aceea ca ambele depind de
repetitivitate pentru a face sa devina conventional ritmul neregulat al vorbirii obisnuite.

43. Conform pasajului, care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata în privinta
limbajului obisnuit al oamenilor cu un mare dar al vorbirii?

(A) Încearca sa transpuna în cuvinte fluxul constiintei.

(B) Contine putine subiecte sau predicate identificabile.

(C) Este constient de relatia sa cu publicul care-l asculta.

(D) Are acelasi tipar al ritmului ca vorbirea obisnuita.

(E) Evita în mod constient ritmurile si sunetele poetice.


44. În contextul pasajului, a pune vorbirea obisnuita sa fie foarte îngrijita (al doilea paragraf)
înseamna s-o faci mai:

(A) poetica

(B) logica

(C) retorica

(D) idiomatica

(E) recurenta

45. Dupa cum se poate deduce din pasaj, care dintre urmatoarele afirmatii e cel mai
probabil s-o creada autorul?

(A) scoala ar trebui sa puna accent mai mare pe versuri decât pe proza.

(B) Unitatea de baza a versurilor este strofa.

(C) Oamenii cu un mare dar al vorbirii ajung sa stapâneasca proza mai repede decât
versurile.

(D) Dezvoltarea versurilor a precedat-o pe cea a prozei si a vorbirii obisnuite.

(E) Ritmul prozei este prolix si repetitiv.

46. Pasajul ofera un raspuns la fiecare dintre întrebarile de mai jos, CU EXCEPŢIA
UNEIA; care este aceasta?

(A) Care este relatia între proza si gândire?

(B) Care este relatia între versuri si vorbirea obisnuita?

(C) Care este unitatea de baza a prozei?

(D) Care este unitatea de baza a vorbirii obisnuite?

(E) Care este scopul principal al vorbirii obisnuite?

47. Pasajul sugereaza ca vorbirea obisnuita este probabil mai putin eficace decât proza
pentru:

(A) a transmite emotii

(B) a exprima empatie

(C) a alcatui argumentatii convingatoare

(D) a transpune în cuvinte amintiri din copilarie


(E) a imita miscarea gândirii obisnuite

48. Scopul principal al ultimului paragraf din pasaj este acela de:

(A) a analiza ritmul neregulat al vorbirii obisnuite.

(B) a explica modul în care atât poezia cât si proza confera caracter conventional vorbirii
obisnuite.

(C) a critica punctul de vedere ca proza si poezia sunt cu adevarat diferite.

(D) a introduce diversele elemente ale fluxului constiintei.

(E) a sustine ca vorbirea obisnuita este inferioara atât prozei cât si poeziei.

49. Care dintre urmatoarele tehnici concorda CEL MAI PUŢIN cu ceea ce sustine autorul
despre modul în care versurile modifica vorbirea obisnuita?

(A) Inversarea ordinii standard a cuvintelor pentru a atrage atentia asupra unui anumit
substantiv sau verb.

(B) Repetarea anumitor consoane sau vocale pentru a sugera sonoritatea a ceea ce se
descrie.

(C) Impunerea unui tipar regulat de cuvinte sau silabe accentuate si neaccentuate.

(D) Folosirea de mai multe ori a unor cuvinte sau afirmatii pentru a intensifica reactia
emotionala a ascultatorului.

(E) Folosirea rimei pentru a crea un sentiment de muzicalitate a cuvintelor rostite.

50. În acest pasaj, scopul principal al autorului este cel mai probabil :

(A) sa puna la îndoiala distinctia între versuri si proza.

(B) sa descrie procesul prin care proza a evoluat din versuri.

(C) sa explice de ce proza este limbajul vorbirii obisnuite.

(D) sa sustina ca dezvoltarea prozei o precede pe cea a poeziei.

(E) sa corecteze punctul de vedere cel mai raspândit privitor la relatia dintre
proza si poezie.

Bibliografie
Northrop Frye, The Well-Tempered Critic. ©1963 detinut de Indiana University Press.

Elemente de rationament logic

50 de întrebari

Un jurnalist: Pâna nu demult, în Canada medicii se bucurau de un înalt statut. Desi


cândva admirati pentru altruismul lor, în ultimele decade, medicii au pierdut din respectul
populatiei. Cu toate ca se recunoaste ca medicii sunt indispensabili, criticii lor observa
ca ei cer onorarii din ce în ce mai mari din partea guvernului si chiar, în unele cazuri, ca
îsi acopera incompetenta, fiind asadar devotati mai curând interesului personal decât
celui public.

1. Care dintre urmatoarele enunturi este sprijinit cel mai mult de comentariul
jurnalistului?

(A) Medicii din Canada sunt perceputi de critici ca fiind mai putin competenti decât erau
pe vremuri.

(B) Fara stima publicului de care se bucurau cândva medicii, mai putini canadieni vor
deveni medici.

(C) Medicii din Canada sunt perceputi de critici ca fiind insuficient devotati interesului
celorlalti.

(D) Reprezentantii profesiilor non-medicale din Canada sunt perceputi ca fiind altruisti si
competenti.

(E) În trecut medicii nu ar fi acceptat, cu atât mai putin cerut, onorarii mari din partea
guvernului.

În general, pentru cineva care are nevoie de o transfuzie, e mai probabil ca sângele de
la o ruda sa fie infectat cu virusul hepatitei decât sângele de la o banca de sânge. În
consecinta, riscul de a contracta hepatita în urma unei transfuzii este mai mare pentru
oamenii care primesc sânge de la rude decât pentru cei care primesc sânge de la
bancile de sânge.

2. Care dintre urmatoarele afirmatii, daca este adevarata, slabeste cel mai tare
rationamentul de mai sus?

(A) Oamenii care primesc transfuzii de sânge precizeaza adesea ca doresc sa fie folosit
sânge de la rudele lor.

(B) Transfuziile de sânge au doar rareori ca rezultat infectarea primitorului cu virusul


hepatitei.

(C) E mult mai probabil ca sângele de la o ruda sa fie de aceeasi grupa cu cea a
primitorului.
(D) Donatorii la bancile de sânge sunt întotdeauna întrebati daca au fost vreodata
infectati cu virusul hepatitei.

(E) Sângele care urmeaza sa fie folosit pentru transfuzie este întotdeauna testat pentru
virusul hepatitei.

Laura: stiu ca florile de câmp sunt în pericol din cauza numarului redus de spatii
adecvate unde pot creste, si ca, în general, oamenii ar trebui sa le lase acolo unde
cresc. Câmpul asta mare este, totusi, plin de plante dintr-o singura specie de floare de
câmp si ar fi în regula sa iau si eu o singura floare, din moment ce sunt atât de multe.

Marta: În viitor n-o sa mai ramâna prea multe, daca multi vor actiona conform principiului
tau.

3. Marta critica punctul de vedere al Laurei prin aceea ca:

(A) argumenteaza ca daca o resursa poate fi folosita în mod durabil si fara sa fie
epuizata, atunci nu se petrece nimic rau;

(B) sustine ca Laura presupune ca e în regula sa se faca o exceptie pentru ea, dar nu si
pentru altcineva;

(C) subliniaza ca unele acte individuale aparent nesemnificative, de un anumit fel, pot
avea un efect cumulativ considerabil;

(D) o acuza pe Laura de motivatii neadecvate în loc sa raspunda la afirmatia Laurei;

(E) se bazeaza pe principiul ca un act egoist este gresit chiar si daca nu are un efect
daunator.

4. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, este cel mai puternic raspuns
pe care-l poate da Laura pentru a contracara critica Martei?

(A) Chiar daca as lua o floare de pe câmp, n-as spune si altora despre câmp, asa ca tu
ai fi singura persoana care ar avea cunostinta despre actiunea mea si nu mi-as sustine
acest principiu fata de un numar mare de oameni.

(B) Daca toata lumea ar face ca mine si ar avea grija sa lase o multime de plante mature
care sa reînsamânteze câmpul, s-ar putea culege câteva flori fara a face rau speciei.

(C) Daca as lua o floare, i-as oferi conditii de viata adecvate, inclusiv hrana si lumina, în
cantitati asemanatoare cu cele pe care le are acum, asa ca nu poti prezuma ca va muri.

(D) Chiar daca planta nu îmi este necesara pentru supravietuire, nu este singura planta
de pe acel câmp si este posibil ca specia sa supravietuiasca si fara ea.

(E) Nu toata lumea este interesata de acest tip de floare de câmp si exista multi alti
oameni care nu s-ar obosi sa scoata o planta din pamânt cu radacini cu tot.

Pentru a supravietui, bâtlanii trebuie sa manânce cantitati mari de peste. În consecinta,


conform naturalistilor, daca exista un numar mare de bâtlani care îsi fac cuib unii lânga
altii pe balta, asta înseamna ca în balta exista cantitati mari de peste. Dar, multi bâtlani
îsi fac cuib fara nici o problema pe balta Hargrave care, de multi ani, aproape ca nu are
nici un peste.

5. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, ajuta cel mai mult la
reconcilierea aparentelor discrepante din fragmentul de mai sus?

(A) Pesticidele folosite la fermele din apropiere s-au infiltrat în apa baltii Hargrave si au
omorât majoritatea pestilor.

(B) De-a lungul anilor, balta Hargrave a devenit din ce în ce mai sarata si, astfel, a murit
o mare parte din vegetatia care servea pestilor drept hrana.

(C) Bâtlanii de pe balta Hargrave au reusit sa creasca familii neobisnuit de mari, cu o


medie de aproximativ doi pui supravietuitori în fiecare perioada de cuibarit.

(D) Bâtlanii care îsi fac cuib pe balta Hargrave, de obicei, manânca peste din alte balti
aflate în apropiere.

(E) Populatia numeroasa de bâtlani de pe balta Hargrave a exercitat o presiune atât de


mare asupra populatiei de pesti încât numarul acestora a scazut dramatic.

Majoritatea psihologilor considera ca perceptia nu se schimba de-a lungul vietii adulte.


Totusi, capacitatea de a depista diversele arome ale vinului si aceea de a percepe
modalitatea complexa în care se echilibreaza între ele acele arome se dezvolta numai
dupa o îndelungata experienta în degustarea vinului, ca adult. Din acest motiv, bautorii
de vin fara experienta sunt adesea dezamagiti când degusta un vin excelent - ei nu sunt
capabili sa perceapa vinul asa cum o face un expert.

6. Acest rationament contrazice sustinerea ca perceptia nu se schimba deloc pe


întreaga perioada a vietii adulte în urmatorul fel:

(A) aratând ca nimic nu poate ramâne neschimbat pe întreaga perioada a vietii adulte;

(B) aducând dovada ca multi experti nu sunt de acord cu sustinerea;

(C) prezentând un caz concret care nu este descris corect de catre sustinere;

(D) aratând modul în care sustinerea este dovedita a fi eronata de catre alte sustineri cu
caracter general despre perceptie;

(E) oferind un principiu care intra în conflict cu sustinerea.

La ora actuala, animalele de companie cu sânge cald sunt primite în tara numai daca
poseda un certificat de vaccinare antirabica. Aceasta reglementare este deficitara, în
sensul ca uneori vaccinul este ineficient. Daca vaccinul îsi produce efectul, animalul are
în sânge un nivel înalt de anticorpi ai rabiei. Prin urmare, pentru a împiedica intrarea în
tara a animalelor cu rabie ar fi mai eficace sa se faca testari ale sângelui acestora si sa
se refuze intrarea oricaror animale care nu au în sânge un nivel ridicat de anticorpi ai
rabiei.
7. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare
rationamentul de mai sus?

(A) Conform acestei propuneri de reglementare, unele animale de companie care nu


sunt infectate cu virusul rabiei ar putea fi împiedicate sa patrunda în tara.

(B) Nu exista nici o modalitate de a distinge între nivelurile ridicate de anticorpi cauzate
de infectii active si nivelurile ridicate determinate de o vaccinare eficienta.

(C) Conform reglementarii în vigoare, unele specii de animale sunt plasate în carantina
si tinute sub observatie pentru simptomele rabiei înainte de a se lua o decizie privitoare
la primirea lor în tara.

(D) Procentul de vaccinari antirabice care nu reusesc sa produca imunitate este


semnificativ mai mare decât cel al vaccinarilor împotriva altor boli ale animalelor.

(E) Reglementarea propusa nu ar avea eficacitate în prevenirea patrunderii în tara a


animalelor salbatice infectate cu virusul rabiei.

Un studiu recent a constatat ca, în mod surprinzator, riscul de accidente grave de munca
este mai mare în industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de
protectie a muncii decât în industriile care nu se afla sub o asemenea monitorizare.

8. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, ajuta cel mai mult la explicarea
surprinzatoarei constatari descrise mai sus?

(A) Inspectorii guvernamentali de protectie a muncii nu numai ca monitorizeaza, dar si


instruiesc pe muncitorii firmelor sa respecte normele de protectie a muncii.

(B) Inspectorii guvernamentali de protectie a muncii nu au autoritatea de a impune


respectarea normelor de protectie a muncii.

(C) Numai acele industrii cu risc inerent ridicat de accidente de munca sunt monitorizate
de inspectori guvernamentali de protectie a muncii.

(D) Muncitorii se comporta cu precautie deosebita atunci când considera ca activitatea


lor este monitorizata de inspectori guvernamentali de protectie a muncii.

(E) Unele dintre industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de


protectie a muncii au rate mult mai scazute ale accidentelor de munca decât alte
industrii care sunt si ele monitorizate.

Unii gânditori sustin ca orice lucru care produce placere oamenilor e bun si viceversa, si
ca tot ceea ce produce durere este rau si viceversa. Este clar, totusi, ca acest lucru nu
poate fi sustinut cu argumente. Conceptele de bine si rau sunt contradictorii, în timp ce
acelea de placere si durere, nu. Este clar ca e posibil sa te afli într-o stare de placere si
durere în acelasi timp.

9. Rationamentul de mai sus pune la îndoiala sustinerea ca doua perechi de concepte


sunt echivalente, argumentând ca:
(A) "bun" nu se aplica la nici unul dintre lucrurile la care se aplica "placere";

(B) "rau" nu se aplica la nici unul dintre lucrurile la care se aplica "durere";

(C) este un simplu accident faptul ca "placere" si "durere" se aplica în acelasi mod în
care se aplica "bun" si "rau";

(D) "placere" si "durere" poseda o proprietate pe care nu o poseda nici o alta pereche
posibila de concepte;

(E) "bun" si "rau" nu sunt în acelasi raport unul fata de celalalt precum "placere" si
"durere".

Nu exista compozitor mai cunoscut si totusi mai obscur decât Scott Joplin, cel care a
compus piesa "Maple Leaf Rag" si alte cântece bine cunoscute si elegante. Joplin, fiu al
unui sclav eliberat, a contopit forme si armonii muzicale africane si europene. El a rafinat
un tip de proto-jazz denumit "ragtime", initial interpretat de persoane cu ascendenta
africana, de pe râul Mississippi, ce de mult sincopasera, sau "farâmitasera" (ragging)*
ritmul altor forme muzicale cum ar fi marsul si two-step. Într-adevar se poate spune ca
boogie-woogie, blues-ul si rock-ul sunt toate prefigurate, într-o anumita masura, de
lucrarile lui Joplin.

10. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai puternic sustinut de informatiile de mai
sus?

(A) Joplin este un compozitor important pentru ca a inventat ragtime.

(B) Joplin este semnificativ din punct de vedere istoric pentru ca a fost mai prolific decât
orice alt compozitor de ragtime.

(C) Lucrarile lui Joplin se bucura de o larga popularitate pentru ca au influentat multe
forme de muzica pop.

(D) Lucrarile lui Joplin au influentat sau anticipat o mare varietate de genuri muzicale
foarte populare.

(E) Lucrarile lui Joplin au fost populare pentru ca au contopit stilurile muzicale ale unor
culturi foarte diferite.

* În limba engleza "ragging" înseamna farâmitare.

Cercetatorii au dorit sa afle daca fumatul pasiv constituie un factor semnificativ în


contractarea bolilor de plamâni. Ei au efectuat un studiu comparând starea de sanatate
a unui grup de sotii nefumatoare ale unor fumatori cu starea de sanatate a unui grup de
sotii nefumatoare ale unor nefumatori. S-a descoperit ca sotiile fumatorilor aveau o
sensibilitate mult mai mare la boli de plamâni decât sotiile nefumatorilor. Cercetatorii au
concluzionat ca fumatul pasiv constituite într-adevar un factor în evolutia bolilor de
plamâni.

11. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, pune la îndoiala cel mai mult
concluziile cercetatorilor?
(A) Sotiile de fumatori au fost crescute de fumatori în numar semnificativ mai mare decât
sotiile de nefumatori.

(B) Este semnificativ mai putin probabil ca sotiile de nefumatori sa faca gimnastica
pentru întarirea tonusului cardiovascular comparativ cu sotiile de fumatori.

(C) Membrele grupului de sotii de fumatori erau, în medie, cu câteva luni mai tinere
decât membrele grupului de sotii de nefumatori.

(D) Nu este mai putin probabil ca sotiile nefumatorilor sa fi fost fumatoare ele însele
comparativ cu sotiile fumatorilor.

(E) Grupul de sotii de fumatori a fost ales dintr-o zona urbana intens industrializata în
timp de grupul de sotii de nefumatori a fost ales dintr-o zona rurala.

Un antropolog: S-a sustinut ca interdictiile de ordin religios fata de consumarea anumitor


tipuri de alimente reprezinta o dovada împotriva opiniei ca toate fenomenele culturale au
o explicatie pur economica. În fond, sustine în continuare rationamentul, numai un motiv
de ordin moral sau spiritual poate convinge oamenii sa renunte la surse disponibile de
alimentatie. Dar speciile a caror consumare este interzisa sunt de obicei elemente
esentiale ale ecosistemelor din care fac parte alte specii care sunt consumate ca
aliment. Conservarea speciilor interzise tinde astfel sa ajute la pastrarea si a celorlalte
specii. În consecinta, asemenea interdictii au în realitate o motivatie economica.

12. Rationamentul antropologului este eronat pentru ca:

(A) deduce numai pe baza sustinerii ca o practica are o anumita consecinta dezirabila
ca acea consecinta trebuie sa constituie motivatia respectivei practici;

(B) ia ca fiind de la sine înteles faptul ca oamenii ar putea avea un motiv pentru
adoptarea unei anumite conduite si totusi sa nu-si dea seama care este acel motiv;

(C) deduce, numai pe baza sustinerii ca un anumit fenomen cultural nu are nici o
explicatie economica, ca explicatia acelui fenomen trebuie sa fie spirituala sau morala;

(D) foloseste termenul-cheie "interdictii" în doua sensuri diferite;

(E) trage o concluzie care nu este decât o reformulare a celor prezentate în sprijinul
respectivei concluzii.

Animalele domestice, cum ar fi câinii, au aparut prin cresterea numai a exemplarelor


unei specii salbatice care erau suficient de blânde. De exemplu, daca în procesul de
crestere a lupilor omul îi împerecheaza numai pe cei care sunt blânzi când sunt mici,
atunci, dupa un numar de generatii, exemplarele astfel produse vor fi o specie de câine.
În consecinta, toate animalele pot fi, în principiu, crescute pentru a deveni domestice.

13. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare
rationamentul de mai sus?
(A) Animalele domestice nu pot fi transformate în animale salbatice prin înmultirea
numai a acelor exemplare care dau dovada de unele caracteristici salbatice.

(B) La unele specii de animale, exemplarele aflate în stare de salbaticie se


împerecheaza mai des decât cele domestice.

(C) La unele specii de animale nu exista nici un exemplar care sa dea vreodata dovada
de blândete.

(D) La unele specii de animale exemplarele blânde sunt mai putin fertile decât cele
salbatice.

(E) La unele specii de animale domestice unele exemplare sunt mult mai blânde decât
altele.

Un eseist: Istoria omenirii este plina de dorul dupa tineretea vesnica si nemurire. si
totusi, îmbatrânirea si moartea sunt normale si inevitabile, ba chiar de dorit. Închipuiti-va
consecintele de ordin etic, social si economic daca s-ar ajunge vreodata la împiedicarea
îmbatrânirii si a mortii.

14. În care dintre modurile de mai jos apare în argumentul eseistului afirmatia ca istoria
omenirii este plina de dorul dupa tineretea vesnica si nemurire?

(A) Introduce subiectul argumentului, dar nu joaca nici un rol logic în obtinerea
concluziei principale.

(B) Constituie una dintre concluziile argumentuui, desi nu este principala concluzie.

(C) Este o sustinere pe care argumentul ca întreg încearca s-o discrediteze.

(D) Enunta o problema la care argumentul ca întreg sustine ca nu exista raspuns


satisfacator.

(E) Este o premisa necesara pentru a stabili concluzia principala.

Un studiu pe 8 000 de adulti alesi aleatoriu dintr-o tara europeana a constatat ca 75%
dintre cei care consuma alcool în medie de doua sau mai multe ori pe saptamâna au
suferit în interval de sase luni de cel putin o raceala. De aici, putem trage concluzia
preliminara ca un consum mare de alcool tinde sa duca la cresterea sensibilitatii omului
la raceala.

15. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, ar slabi cel mai tare
rationamentul de mai sus?

(A) 80% dintre participantii la studiu care au consumat alcool de trei sau mai multe ori
pe saptamâna au suferit raceli în intervalul de sase luni.
(B) 75% dintre participantii la studiu care nu au consumat alcool deloc au suferit de cel
putin o raceala în intervalul de sase luni.

(C) 50% dintre participantii la studiu care au consumat alcool în medie o data pe
saptamâna au suferit raceli în intervalul de sase luni.

(D) Mai putin de 75% dintre participantii la studiu care au suferit raceli în intervalul de
sase luni au consumat alcool în medie o data pe saptamâna sau mai des.

(E) 60% dintre participantii la studiu care nu au suferit nici o raceala în intervalul de sase
luni au consumat alcool o data pe saptamâna sau mai des.

Franz: Oficialitatile din domeniul sanatatii stiu ca în Extremul Orient cancerul este mult
mai putin raspândit decât în America de Nord. si este de asemenea binecunoscut faptul
ca regimul alimentar tipic al locuitorilor Extremului Orient include o proportie mai mare
de cereale integrale decât regimul alimentar nord-american tipic. Deci, oficialitatile din
domeniul sanatatii din America de Nord manifesta neglijenta fata de datoria lor de a
proteja sanatatea publica daca nu încurajeaza populatia nord-americana sa creasca
proportia de cereale integrale în regimul lor alimentar.

Popovici: Ceaiul contine substante care pot ajuta la prevenirea mai multor forme de
cancer, iar consumul de ceai este mult mai raspândit în Extremul Orient decât în
America de Nord.

16. Popovici îi raspunde lui Franz prin:

(A) încercarea de a arata ca dovezile prezentate de Franz se contrazic între ele;

(B) subminarea argumentului lui Franz, prezentând dovezi care sprijina o explicatie
alternativa;

(C) introducerea de dovezi suplimentare care sprijina concluzia lui Franz;

(D) punerea la îndoiala a acuratetei tezei lui Franz cu privire la proportia consumului de
cereale integrale în Extremul Orient si America de Nord;

(E) demonstrarea faptului ca efectele benefice pe care Franz le atribuie regimului


alimentar pot fi contracarate de alti factori.

17. Rationamentul lui Franz este discutabil deoarece:

(A) confunda o diferenta de proportie cu o diferenta în termeni de cantitate absoluta;

(B) trece cu vederea posibilitatea ca unii oameni din America de Nord sa includa cam
aceeasi proportie de cereale integrale în regimul lor alimentar ca si cea din regimul tipic
din Extremul Orient;
(C) nu face distinctia între prevenirea unor cazuri particulare ale unei boli si reducerea
incidentei generale a acelei boli;

(D) ignora orice alte diferente, în afara de cele de regim alimentar, care ar putea justifica
incidenta cancerului în Extremul Orient si America de Nord;

(E) pentru a putea conchide foloseste termenul "tipic" în mod ambiguu.

Un anumit tip de cos preistoric a fost descoperit în numai doua locuri, unul pe o
proprietate privata si celalalt într-un sit arheologic protejat. Unul dintre aceste cosuri a
fost examinat cu microscopul electronic. Daca un artefact nu este curatat minutios,
microscopul electronic va depista pe suprafata lui minerale caracteristice solului din situl
de unde a fost dezgropat artefactul. si totusi, pe acel cos nu au fost depistate nici un fel
de minerale caracteristice solului din situl protejat, desi cosul avea înca o adevarata
crusta de pamânt din locul de unde fusese dezgropat.

18. Care din enunturile de mai jos este sprijinit cel mai tare de infomatiile din pasajul de
mai sus, presupunând ca aceastea din urma sunt corecte?

(A) Cosul a fost dezgropat de pe proprietatea privata.

(B) Cosul a fost dezgropat din situl protejat.

(C) Cosul era prea acoperit cu pamânt pentru a putea fi examinat cum trebuie.

(D) Pe cos nu a fost depistat nici unul dintre mineralele caracteristice solului de pe
proprietatea privata.

(E) Unele dintre mineralele caracteristice solului din situl protejat sunt prezente si în solul
de pe proprietatea privata.

Ceea ce defineste faptele ilicite de calomnie prin presa, discriminare si hartuire este mai
mult motivatia decât fapta în sine. Din moment ce probarea motivatiei în cazul acestor
fapte este dificila, adesea judecatorii trebuie sa aplice legea fara a avea criterii specifice
de îndrumare. În consecinta, încrederea publicului în judecatori este esentiala pentru ca
publicul sa fie multumit de hotarârile date în procese pe asemenea spete.

19. Care dintre urmatoarele variante descrie cel mai corect rolul jucat în rationamentul
de mai sus de afirmatia ca ceea ce defineste unele fapte ilicite este mai mult motivatia
decât fapta în sine?

(A) Este citata ca fiind motivul pentru care nu toate actiunile în justitie sunt solutionate
adecvat de judecatori.

(B) Este specificata ca o trasatura a anumitor fapte ilicite care face sa fie dificila
probarea comiterii acestora.

(C) Este citata pentru a contracara punctul de vedere conform caruia cauzele pot fi
uneori solutionate fara a fi necesara încrederea publicului în solutiile date de judecatori.
(D) Este oferita ca dovada a faptului ca unele fapte ilegale nu pot fi niciodata constatate
ca atare.

(E) Este oferita ca dovada ca o determinare precisa a caracteristicilor anumitor fapte


ilicite ar duce la cresterea satisfactiei publicului fata de solutiile judecatorilor.

Presa de scandal care publica articole despre aterizarea extraterestrilor si despre


locurile frecventate de celebritati poate fi considerata ca având un caracter facil, dar este
evident ca cititorii o prefera revistelor saptamânale de stiri care publica articole cu
caracter mai conventional. O comparatie a veniturilor realizate la chioscurile de ziare
arata vânzari mult mai mari la publicatiile de scandal decât la revistele saptamânale de
stiri.

20. Rationamentul de mai sus este cel mai vulnerabil pentru ca nu ia în considerare
posibilitatea ca:

(A) stirile din presa de scandal sa fie mai putin conventionale decât cele din revistele
saptamânale de stiri;

(B) mai multe reviste de stiri sa fie vândute prin abonament decât reviste de scandal;

(C) nici o revista sa nu fi publicat vreodata stiri conventionale despre celebritati;

(D) presa de scandal sa nu fi luat niciodata stiri din surse conventionale;

(E) unele reviste de scandal sa fie cumparate de oameni care mai cumpara si alte
reviste.

Dora este o voleibalista excelenta. Orice om care joaca volei zilnic este un voleibalist
excelent. Deci Dora joaca volei în fiecare zi.

21. Eroarea de rationament de mai sus este cel mai asemanatoare cu cea continuta în
care anume dintre variantele de mai jos?

(A) Francisc cânta în fiecare zi. Orice om care cânta în fiecare zi este un cântaret bun.
Deci Francisc este un cântaret bun.

(B) Francisc face jogging. Orice om care danseaza nu face jogging. Deci Francisc nu
este dansator.

(C) Orice om care face drumetii face exercitiu fizic. Francisc nu face exerciti fizice. Deci
Francisc nu face drumetii.

(D) Orice om care este mare gurmand gateste adesea. Francisc gateste adesea. Deci
Francisc este un mare gurmand.

(E) Francisc este sculptor. Orice om care nu este sculptor este pictor. Deci Francisc nu
picteaza.
Un membru al consiliului local: Primarul sustine ca, din cauza numarului în crestere de
proceduri de evacuare împotriva beneficiarilor de ajutor social, primaria ar trebui sa
angajeze mai multi avocati care sa reprezinte beneficiarii de ajutor social implicati în
asemenea proceduri. Totusi, ceea ce e cu adevarat necesar este sa existe oficii de
ajutor social mai eficiente si nu mai multa asistenta juridica gratuita. Marea majoritate a
procedurilor de evacuare împotriva beneficiarilor de ajutor social apare când oficiile de
ajutor social omit plata ajutorului din cauza unor gafe administrative sau refuza
acordarea ajutorului pentru chirie unor beneficiari de ajutor social care îndeplinesc în
mod evident conditiile pentru acordare. Cel mai adesea, oficiile de ajutor social nu
corecteaza acele erori pâna ce nu se iau masuri juridice care sa le forteze sa faca acest
lucru, astfel complicând problema, din moment ce asemenea masuri nu pot fi luate decât
dupa ce chiriasul a primit o notificare de evacuare.

22. Care dintre urmatoarele variante prezinta cel mai exact concluzia principala a celor
sustinute de membrul consiliului local?

(A) Beneficiarii de ajutor social aflati în procedura de evacuare au prea putina nevoie de
asistenta juridica suplimentara.

(B) Masurile legale care forteaza oficiile de ajutor social sa-si îndrepte greselile nu pot fi
invocate pâna ce beneficiarii de ajutor social nu primesc notificari de evacuare.

(C) Beneficiarii de ajutor social sunt adesea amenintati cu evacuarea ca rezultat al


erorilor administrative ale oficiilor de ajutor social.

(D) Daca oficiile de ajutor social ar lucra mai bine, numarul de beneficiari de ajutor social
amenintati cu evacuarea ar descreste, înlaturând nevoia de mai multa asistenta juridica.

(E) Oficiile de ajutor social complica problemele create de propriile lor greseli, pentru ca
nu corecteaza acele erori pâna ce nu se iau masuri legale care sa le forteze sa faca
acest lucru.

23. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, sprijina cel mai puternic
rationamentul membrului consiliului local?

(A) A crescut numarul de proprietari de locuinte din oras ai caror chiriasi sunt beneficiari
de ajutor social.

(B) A crescut numarul de functionari ai primariei care au fost pregatiti sa prelucreze


cererile de asistenta pentru chirie.

(C) A crescut numarul de beneficiari de ajutor social care folosesc serviciile de asistenta
juridica gratuita oferite de primarie.

(D) A crescut numarul de proceduri de evacuare soldate cu evacuarea efectiva a


beneficiarilor de ajutor social din oras.

(E) A crescut numarul de greseli facute de oficiile de asistenta sociala din oras privitor la
cererile de asistenta pentru chirie.

În Franta secolului al XVII-lea multe dintre functiile retribuite din cadrul aparatului de stat
din provincii erau vândute de catre rege si apoi transmise din tata în fiu. Istoricii au
conchis ca acest sistem era mai eficace decât unul pur meritocratic pentru ca el asigura
nu numai faptul ca majoritatea functionarilor erau competenti ci si ca acestia erau mai
apropiati de populatia locala decât de rege.

24. Fiecare dintre urmatoarele variante, daca este adevarata pentru Franta secolului al
XVII-lea, sprijina concluzia istoricilor CU EXCEPŢIA:

(A) pentru a creste veniturile la visterie, noi functii erau adesea înfiintate si vândute de
catre rege;

(B) oamenii care preluau functii în cadrul aparatului de stat erau adesea pregatiti înca
din copilarie pentru îndeplinirea acestor atributii;

(C) era dificil pentru rege sa dea afara un functionar neloial dintr-o functie mostenita;

(D) majoritatea functionarilor din aparatul de stat aveau legaturi strânse cu populatia din
provinciile în care detineau functia;

(E) functionarii din aparatul de stat primeau adesea gratuitati din partea negustorilor
locali.

Adânc în scoarta Pamântului s-a descoperit un depozit natural de material radioactiv a


carui compozitie seamana cu cea a deseurilor periculoase produse de aplicatiile
tehnologiei nucleare. Nu s-au constatat efecte adverse produse de acest depozit
natural. Deoarece inginerii au elaborat la ora actuala o modalitate de a depozita
deseurile nucleare rezultate din procese de fabricatie la aceeasi adâncime în scoarta
Pamântului ca si a recent-descoperitului depozit natural, se poate demara acum
depozitarea deseurilor nucleare în conditii de siguranta.

25. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare
rationamentul de mai sus?

(A) Cantitatea totala de deseuri periculoase produsa anual a scazut în ultimii ani.

(B) La ora actuala nu pot fi determinate conditiile geologice în care a fost posibil ca
depozitul radioactiv natural sa fie pastrat în conditii de siguranta.

(C) La ora actuala este fezabil din punct de vedere economic sa se foreze în scoarta
Pamântului pâna la adâncimea la care a fost descoperit depozitul natural de material
radioactiv.

(D) Producerea în continuare de deseuri radioactive în ritmul actual va ajunge pâna la


urma sa depaseasca posibilitatile de depozitare în conditii de siguranta.

(E) Nici una dintre metodele actuale de eliminare a deseurilor nucleare nu s-a dovedit a
fi complet sigura.

Este mai probabil ca oamenii de stiinta sa considere ca experimentele lor sunt bine
concepute daca rezultatele experimentelor se potrivesc cu asteptarile lor decât daca nu
se potrivesc. Avem un experiment care a dat rezultate ce nu se potrivesc cu asteptarile
oamenilor de stiinta care l-au efectuat. În consecinta, este mai probabil ca acestia sa
considere experimentul prost conceput decât sa-l considere bine conceput.

26. Rationamentul din enuntul de mai sus este viciat, deoarece ignora posibilitatea ca:

(A) unii oameni de stiinta sa considere doar rareori experimentele lor ca fiind bine
concepute, chiar si atunci când rezultatele sunt conforme cu asteptarile lor;

(B) rezultatele, chiar si ale acelor experimente pe care oamenii de stiinta le considera
prost concepute sa se potriveasca de obicei cu asteptarile lor;

(C) oamenii de stiinta sa considere uneori experimentele lor ca fiind prost concepute din
alte motive decât faptul ca rezultatul nu a fost conform cu asteptarile lor;

(D) oamenii de stiinta sa considere de obicei experimentele lor ca fiind bine concepute
chiar si atunci când rezultatul nu este conform cu asteptarile lor;

(E) oamenii de stiinta sa considere uneori experimentele lor ca fiind prost concepute
chiar si atunci când acestea sunt bine concepute.

Tudorica sustine ca nu-i place muzica folk, dar acest lucru nu poate fi adevarat
deoarece prietenilor lui, Alexandru si Laurentiu, le place muzica folk. Din moment ce
Tudorica, Alexandru si Laurentiu sunt toti adolescenti, si majoritatii adolescentilor le
place muzica de acelasi gen ca si prietenilor lor, lui Tudorica trebuie sa-i placa muzica
folk.

27. Care dintre urmatoarele variante contine un rationament viciat care sa fie cel mai
asemanator cu cel din rationamentul de mai sus?

(A) Majoritatea bunicilor îsi vad fiecare dintre nepoti în medie o data pe an. Victor si
Carmen sunt bunici si nu si-au vazut nici un nepot anul acesta. Rezulta ca la anul îsi vor
vedea probabil toti nepotii de doua ori.

(B) Majoritatea familiilor care au un câine au si cel putin o pisica. Familia Cincu are o
pisica, asa ca probabil are si un câine.

(C) În cele mai multe familii care au copii, fiecare dintre acestia are o treaba de facut în
casa care e diferita de cea a fratilor sai. În familia Andreev sunt patru copii, asa ca,
probabil, fiecare dintre ei are alta treaba de facut în casa.

(D) În cele mai multe cupluri casatorite, ambii soti se trezesc la aceeasi ora. Petre se
trezeste în fiecare dimineata la sapte, asa ca sotia lui, Luana, precis ca se scoala si ea
tot la sapte în fiecare dimineata.

(E) În cele mai multe perechi de gemeni, ambii au aproximativ aceeasi înaltime. Antonia
este cu un cap mai înalta decât fratele ei, Rares. Deci este putin probabil ca Antonia si
Rares sa fie gemeni.

Una dintre conceptiile despre revolutiile stiintifice este ca acestea sunt determinate de
noi observatii stiintifice; alta este ca acestea reprezinta versiuni stiintifice ale unor idei
larg raspândite. Daca ideile larg raspândite duc la idei stiintifice revolutionare, atunci
ideile stiintifice revolutionare ar trebui sa fie acceptate imediat de publicul nespecialist.
Totusi, daca forta motrice a producerii de idei stiintifice revolutionare este observatia
stiintifica, atunci asemanarea dintre acele idei stiintifice si cele larg raspândite este o
coincidenta. Aproape toate ideile revolutionare în stiinta s-au confruntat multi ani cu o
atitudine de respingere din partea comunitatii de nespecialisti.

28. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai puternic sprijinit de informatiile de mai
sus?

(A) Ideile stiintifice care se aseamana celor larg raspândite sunt revolutionare.

(B) Ideile larg raspândite duc doar rareori la aparitia unor idei stiintifice revolutionare.

(C) Ideile stiintifice acceptate imediat de comunitatea de nespecialisti sunt versiuni


stiintifice ale ideilor populare.

(D) Ideile stiintifice revolutionare sunt rareori respinse de comunitatea stiintifica.

(E) Noile observatii ale oamenilor de stiinta sunt întotdeauna respinse de comunitatea
de nespecialisti.

Nuredin: În viitorul apropiat vom putea construi masini capabile sa converseze exact ca
un om. Nu este asa de problematic pe cât se credea sa înveti un computer sa
foloseasca sintaxa limbii engleze si facem progrese mari în a descoperi de ce cunostinte
de context vor avea nevoie aceste masini.

Albert: Dar capacitatea de a conversa la fel ca un om nu înseamna doar a poseda o


sintaxa corecta si cunostinte de context. Ea implica si capacitatea de a comunica
cunostinte confuze si de ordin emotional; pe scurt, nici un computer nu va putea
vreodata sa faca asa ceva.

29. Dezacordul dintre Nuredin si Albert se refera în modul cel mai evident la ideea ca:

(A) computerele vor deveni mai apte sa comunice cunostinte confuze si de ordin
emotional;

(B) în viitorul apropiat oamenii si masinile vor putea conversa între ei;

(C) va exista vreodata un computer capabil sa converseze la fel ca oamenii;

(D) cunostintele de sintaxa si de context sunt importante în învatarea computerelor sa


converseze ca oamenii;

(E) numai oamenii pot comunica cunostinte confuze si de ordin emotional.

Un arheolog: Acuzatia ca membrii echipei de sapaturi au descoperit artefacte în afara


zonei autorizate este nefondata. Spre deosebire de majoritatea vânatorilor de comori,
arheologii scot la suprafata artefacte pentru a publica rezultatele propriilor descoperiri.
Însa, materialul gasit în mod ilegal nu poate fi folosit în cadrul unei lucrari publicate fara
ca fapta ilegala sa fie descoperita. Asa ca el nu ar fi de nici un folos unui arheolog.
30. Rationamentul arheologului este cel mai vulnerabil la critica pentru ca:

(A) ignora posibilitatea ca nu toti membrii echipei de sapaturi sa fie arheologi;

(B) nu ia în considerare faptul ca nu toti vânatorii de comori actioneaza ilegal;

(C) presupune, fara a oferi si o justificare adecvata, ca majoritatea vânatorilor de comori


scot la suprafata artefacte pentru a le vinde;

(D) presupune, fara a oferi vreo garantie, ca orice material descoperit ilegal este ilegal în
sine;

(E) deduce, fara nici o baza, din faptul ca majoritatea membrilor echipei nu sunt vânatori
de comori, ca acestia sunt toti arheologi.

În cadrul unui experiment, Dr. Fabruzzi a studiat o serie de plante de apartament carora
le-a mers bine ani de-a rândul. Pe parcursul unei perioade de trei zile le-a vorbit
plantelor foarte frumos. Apoi le-a transplantat afara, în gradina, si nu a mai vorbit cu ele.
Desi a continuat sa le ude si sa le puna îngrasamânt, curând acestea au început sa se
ofileasca. Vazând ca dupa doua zile nu-si reveneau deloc, Dr. Fabruzzi s-a îngrijorat
atât de tare încât a început sa le vorbeasca din ora în ora; a doua zi ele au început sa-si
revina.

31. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai puternic sprijinit de informatiile de mai
sus?

(A) Daca vorbesti cu plantele ele vor fi mai sanatoase.

(B) Plantele au întotdeauna nevoie de cel putin doua zile pentru a se adapta la
transplantare.

(C) Schimbarea conditiilor de cultivare poate afecta dezvoltarea plantelor.

(D) Udarea în exces a plantelor este la fel de periculoasa pentru sanatatea lor ca si
udarea insuficienta.

(E) Exista multe aspecte ale dezvoltarii plantelor care nu pot fi explicate stiintific.

Marea majoritate a studentilor politehnisti din anul întâi de la universitate sunt înscrisi la
cursul de introducere în fizica. Simona este înscrisa la cursul de introducere în fizica;
asadar, pare probabil ca ea este studenta politehnista în anul întâi.

32. Care dintre urmatoarele enunturi, daca ar fi presupus, permite sa se traga concluzia
de mai sus în mod justificat?

(A) Orice student politehnist al universitatii trebuie neaparat sa ia examenul la cursul de


introducere în fizica sau unul echivalent pentru a trece mai departe.

(B) Numarul de studenti politehnisti din anul întâi ai universitatii depaseste cu putin
numarul total de studenti înscrisi la cursul de introducere în fizica.
(C) Programul de studii politehnice de la universitate este foarte bine structurat si nu
lasa studentilor decât putine posibilitati de a se înscrie la cursuri optionale non-stiintifice.

(D) În universitate exista de doua ori mai multi studenti înscrisi la cursul de de
introducere în fizica decât totalul celor înscrisi în anul întâi la programul de studii
politehnice.

(E) Unii studenti politehnisti de la universitate urmeaza cursul de introducere în fizica în


anul doi, dar nici unul nu face acest curs în anii mai mari.

Mâncarea gatita în vase de fier absoarbe cantitati semnificative de fier în timpul gatitului,
iar oamenii care consuma mâncare gatita în vase de fier consuma în acest fel suficient
fier pentru a acoperi necesarul nutritional de fier. Asadar, acesti oameni nu au nevoie sa
consume alimentele care contin fier în mod natural.

33. Care dintre urmatoarele variante este o presupozitie pe care se bazeaza


rationamentul de mai sus?

(A) Mâncarea gatita în vase de fier nu absoarbe nici un element non-nutritiv din acele
vase.

(B) Orice substante nutritive esentiale, altele decât fierul, din alimente care contin fier în
mod natural se pot obtine si din alte alimente.

(C) Oamenii care prefera sa foloseasca vase de fier pentru gatit nu folosesc vase facute
din nici un alt material.

(D) Exista unele alimente care contin în mod natural toata cantitatea de fier care poate fi
obtinuta din orice alt aliment care a fost gatit într-un vas de fier.

(E) Fierul absorbit în mâncare din vasele de fier nu este la fel de usor digerabil ca cel din
alimentele care contin fier în mod natural.

Nici o democratie nu ar trebui sa ceara cetatenilor sai sa aiba acte de identitate


nationale, pentru ca asemenea acte sunt caracteristice societatilor totalitare si au servit
numai pentru a urmari cetatenii si a-i tine sub control.

34. Care anume dintre enunturile de mai jos, daca este presupus, implica logic concluzia
de mai sus?

(A) Orice democratie care cere cetatenilor sai sa aiba acte de identitate nationale
devine, ca rezultat, din ce în ce mai totalitara.

(B) Actele de identitate nationale pot servi doar pentru a-i urmari pe cetateni si a-i tine
sub control.

(C) Nici o democratie nu ar trebui sa-si urmareasca cetatenii si sa-i tina sub control.

(D) Cei care sustin existenta actelor de identitate nationale doresc sa faca societatea
mai totalitara.
(E) O democratie nu trebuie sa adopte nici una dintre trasaturile caracteristice unei
societati totalitare.

Unele studii arata ca studentii sunt mai creativi dupa ce primesc o recompensa
pecuniara pentru rezultatele lor scolare, dar alte studii arata ca studentii sunt mai putin
creativi dupa ce primesc o recompensa pecuniara. Asadar, pentru a evita riscul de a
descuraja creativitatea studentilor, nu trebuie sa li se acorde recompense pecuniare
pentru rezultatele lor scolare.

35. Care dintre rationamentele de mai jos este cel mai asemanator cu cel de mai sus?

(A) Cercetarile stiintifice produc rezultate contrare cu privire la nivelul de exercitiu fizic
optim pentru mentinerea unei forme fizice bune. Asadar, pentru mentinerea unei forme
fizice bune, este mai bine sa ne concentram pe regimul alimentar.

(B) Daca sefa directa a Doinei afla ca Doina a facut cerere de angajare în alta parte,
atunci sefa ar putea sa-i ofere Doinei unele stimulente care s-o determine sa nu plece.
Totusi, este posibil ca sefa Doinei sa reactioneze negativ la aceasta veste. Din cauza
acestei posibilitati, Doina ar trebui sa nu-i spuna sefei sale ce are de gând.

(C) Daca se reproiecteaza modelul actual al celui mai popular automobil ieftin astfel
încât el sa devina mai puternic, atunci pretul sau va creste. Un pret mai mare al acestui
model ar putea duce la scaderea vânzarilor. Asadar, ar trebui ca acest model sa nu fie
reproiectat.

(D) Cresterea pretului biletului pe transportul în comun nu va duce la o crestere a


veniturilor pentru ca numarul de calatori va descreste. Un numar mai mic de calatori va
însemna, de asemenea, o crestere a aglomeratiei în traficul auto si a poluarii orasului.
Asadar, nu ar trebui majorat pretul biletului.

(E) Viata va fi mult mai confortabila pentru Jean daca îsi cumpara masina noua, dar
daca nu-si cumpara deloc masina va economisi multi bani. Asadar, pentru a avea mai
mult confort si a economisi ceva bani, Jean ar trebui sa-si cumpere o masina la mâna a
doua.

Daca împrumut o masina de tuns iarba de la un vecin, am obligatia morala sa i-o dau
înapoi când nu mai am nevoie imediata de ea. Sa presupunem, însa, ca iau cu
împrumut un automobil si, când ma duc sa îl dau înapoi, vecinul de la care l-am
împrumutat este foarte beat si vrea sa se suie la volan; atunci obligatia de a returna
automobilul imediat este mult mai putin limpede. Asa ca nu toate cazurile de
împrumuturi sunt echivalente între ele.

36. Care dintre urmatoarele variante exprima cel mai exact ideea principala a
rationamentului de mai sus?

(A) Desi unele cazuri par sa constituie exceptii, regula conform careia cel care a luat
ceva cu împrumut trebuie sa dea acel ceva înapoi nu are exceptii.

(B) Exista obligatia de a te abtine sa actionezi de o maniera care poate avea ca rezultat
vatamarea altora, si aceasta obligatie are preeminenta asupra obligatiilor mai putin
importante atunci când apare un conflict între ele.
(C) Daca exista posibilitatea ca un om pe care îl cunoastem sa raneasca pe altul nu este
complet limpede daca avem sau nu obligatia de a interveni.

(D) Desi într-o situatie obisnuita faptul de a fi luat ceva cu împrumut da nastere unei
obligatii de a returna obiectul cu promptitudine, nu este atât de evident ca se petrece
acelasi lucru în absolut toate cazurile.

(E) Desi proprietatea privata are o semnificatie morala, aceasta semnificatie este mai
scazuta decât aceea a vietii si sanatatii omenesti.

Herman: Când doi oameni îsi fac reciproc cadouri si cadoul dat de primul este în mod
evident mai scump decât cel dat de al doilea, apare o situatie sociala stânjenitoare. si
totusi, când doi oameni îsi fac unul altuia cadouri de valoare egala, îsi dau seama
curând ca puteau la fel de bine sa si le pastreze în loc sa le dea. Schimbul de cadouri
are, deci, ca rezultat, invariabil, fie o situatie stânjenitoare din punct de vedere social, fie
un transfer inutil de bunuri.

Manuela: Dar din experienta mea nu e deloc asa. De exemplu, o veche prietena din
copilarie si cu mine ne-am facut una celeilalte cadouri despre care sunt sigura ca erau
foarte diferite ca pret. si totusi, deoarece ne-am dat una alteia câte un cadou care
exprima gustul celei care-l oferise, amândoua am considerat acest schimb ca extrem de
potrivit.

37. Cu care anume din principiile de mai jos se potriveste cel mai bine judecata
Manuelei cu privire la caracterul potrivit al schimbului de cadouri?

(A) Orice cadou acceptat atrage dupa sine o obligatie din partea celui care-l primeste de
a oferi în schimb un cadou de valoare egala, la o data ulterioara.

(B) Numai oamenii care se potrivesc foarte bine la gusturi ar trebui sa-si faca unul altuia
cadouri.

(C) Principalul lucru de avut în vedere la alegerea unui cadou este ca acesta sa te
reprezinte.

(D) Cu exceptia situatiilor în care cadoul este o formalitate complet lipsita de importanta,
cei care fac un cadou ar trebui, când îl aleg, sa aiba în vedere nevoile persoanei careia
i-l vor da.

(E) Deoarece sentimentul din spatele cadoului este ceea ce îi confera acestuia valoare,
absolut orice obiect poate constitui un cadou potrivit.

Unii psihologi sustin ca raspunsurile empatice sunt forme de comportament moral.


Observând ca la copiii mici care sunt martorii suferintei altora reactia este de exprimare
a tristetii si de oferire de ajutor, acesti psihologi considera ca acest comportament moral
începe devreme în viata. Un al doilea grup de psihologi sustine ca raspunsul empatic nu
constituie, în sine, comportament moral si ca, pentru a avea caracter moral,
comportamentul trebuie sa se bazeze pe o întelegere clara a principiilor morale si pe un
anumit grad de aptitudini de rationament moral. Pe baza reactiilor verbale nesofisticate
ale copiilor la dileme morale ipotetice, acesti psihologi conchid ca la copii lipseste gradul
de aptitudini de rationament moral necesar pentru ca modul în care se comporta, oricât
ar fi de plin de compasiune, sa fie considerat a fi de ordin moral.

38. Care anume din urmatoarele variante se potriveste cu sustinerile primului grup de
psihologi si nu se potriveste cu cele ale celui de-al doilea grup?

(A) Pisicile si câinii, care nu sunt capabili de rationament moral, dar sunt capabili de
reactii empatice, sunt capabili de comportament moral.

(B) La oamenii cu reactii empatice puternice este mai mare posibilitatea de a avea bune
aptitudini de rationament moral decât la oamenii cu reactii empatice slabe.

(C) La oamenii cu reactii empatice puternice este mai mica posibilitatea de a avea bune
aptitudini de rationament moral decât la oamenii cu reactii empatice slabe.

(D) Principiile morale sunt greu de învatat.

(E) Caracterul moral al unei actiuni trebuie judecat mai curând din punctul de vedere al
intentiei care a stat la baza sa decât din punctul de vedere al consecintelor sale.

39. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, submineaza cel mai mult
concluzia trasa de al doilea grup de psihologi?

(A) Copiii studiati de al doilea grup de psihologi au dat dovada de un nivel ceva mai înalt
de rationament moral când erau odihniti decât atunci când erau obositi.

(B) Adultii care raspund la dileme morale ipotetice dau dovada de un nivel mult mai înalt
de rationament moral decât copiii care au raspuns la aceleasi dileme morale ipotetice.

(C) Copiii studiati de cel de-al doilea grup de psihologi au dat dovada de un nivel ceva
mai înalt de rationament moral ca raspuns la dileme ipotetice care implicau adulti decât
ca raspuns la dileme ipotetice care implicau copii.

(D) În situatiile în care apar dileme morale reale, copiii dau dovada de un nivel de
rationament moral mult mai înalt decât cel al copiilor care, în studiul celui de-al doilea
grup de psihologi, au raspuns numai la dileme ipotetice.

(E) Unii adulti care raspund la dileme morale ipotetice rationeaza cam la acelasi nivel ca
si copiii care raspund la aceleasi dileme morale ipotetice.

Un criminolog: Cei care propun o lege prin care sentinta cu închisoarea pe viata sa fie
obligatorie pentru orice infractor care are mai multe condamnari pentru infractiuni grave
sustin ca acest lucru ar fi o lovitura data infractorilor de cariera. În realitate, totusi, putini
recidivisti ajung sa fie condamnati pentru alte fapte decât încalcari minore ale legii.

40. Care dintre enunturile de mai jos este sprijinit cel mai mult de afirmatiile
criminologului, daca acestea sunt adevarate?
(A) Sentintele aplicate majoritatii recidivistilor nu ar fi afectate de propunerea legislativa,
daca aceasta ar intra în vigoare.

(B) Multi infractori primari sunt condamnati atât pentru infractiuni grave, cât si pentru
încalcari minore ale legii.

(C) Este foarte redusa posibilitatea ca persoanele care nu au fost niciodata condamnate
pentru o infractiune minora sa devina infractori de cariera.

(D) Cei mai multi oameni care au savârsit infractiuni grave nu sunt condamnati decât
pentru încalcari minore ale legii.

(E) Daca propunerea legislativa ar deveni lege, ea nu ar creste cu adevarat numarul de


sentinte cu închisoarea pe viata.

Mioara: Te înseli când afirmi ca problema autenticitatii tabloului este o chestiune de fapt.
Tu s-ar putea sa crezi ca tabloul este autentic, dar aceasta este o opinie si nu un fapt.
Expertii nu sunt de acord daca tabloul este sau nu autentic.

Pavel: Daca un tablou este frumos sau nu este doar o chestiune de opinie, dar nu este o
chestiune de opinie si cine l-a pictat. Un tablou fie este autentic, fie nu este. Asadar
autenticitatea tabloului este o chestiune de fapt.

41. Care dintre urmatoarele variante descrie cel mai exact rolul jucat în argumentatia lui
Pavel de afirmatia ca este doar o chestiune de opinie daca un tablou este frumos sau
nu?

(A) Este oferita ca o modalitate de a îi da dreptate Mioarei în sensul ca tabloul s-ar


putea sa nu fie autentic.

(B) Este prezentata ca o respingere a punctului de vedere al Mioarei ca autenticitatea


tabloului este o chestiune de opinie.

(C) Este folosita pentru a clarifica ce întelege Pavel prin "chestiune de fapt", prin
contrast cu o chestiune de opinie.

(D) Este punctul de vedere pe care argumentatia lui Pavel trebuie sa-l respinga pentru a
ajunge la concluzia sa.

(E) Este concluzia argumentatiei lui Pavel.

În general, pentru oricare doua specii de animale, specia la care raportul dintre masa
creierului si cea a corpului e mai mare va fi mai inteligenta. Totusi, s-a stabilit ca multi
mari matematicieni au creiere considerabil mai mici relativ la masa lor corporala, decât
omul obisnuit. De aici reiese ca, desi raportul dintre masa creierului si cea a corpului
este un indicator demn de încredere al inteligentei între specii diferite, acelasi lucru nu
mai este adevarat si în cadrul aceleiasi specii.

42. Care dintre urmatoarele enunturi este o presupunere ceruta de rationamentul de mai
sus?
(A) Raportul dintre masa creierului si cea a corpului este indicatorul cel mai demn de
încredere al inteligentei între specii diferite de animale.

(B) Nu exista diferente fiziologice notabile între membrii aceleiasi specii care sa arate
intr-un mod demn de încredere care dintre ei este mai inteligent.

(C) Exista unii mari matematicieni cu un raport relativ scazut între masa creierului si cea
a corpului si care sunt mai inteligenti decât omul obisnuit.

(D) Raportul dintre masa creierului si cea a corpului la oameni nu are nici o legatura cu
aptitudinile la matematica.

(E) Raportul dintre masa creierului si cea a corpului în interiorul unei specii de animale
tinde sa nu varieze mult.

Un politolog: Desi alegatorii au dreptul prin lege de a sti ce fac cei pe care i-au ales,
trebuie sa existe si unele limite ale accesului publicului la amanuntele functionarii
procesului legislativ. Legiuitorii primesc prea putine laude pentru ca ajung la solutii de
compromis, dar o multime de critici pentru ca nu-si respecta principiile si astfel devin mai
putin dispusi sa-si modifice pretentiile astfel încât legislatia necesara sa poata fi
adoptata.

43. Care anume dintre urmatoarele principii, daca ar fi valid, ar sprijini cel mai mult
rationamentul politologului?

(A) Legislatia trebuie redactata astfel încât sa urmareasca binele tuturor cetatenilor si nu
doar pe al câtorva dintre ei.

(B) Restrângerea anumitor drepturi prevazute de lege este acceptabila daca prin
aceasta procesul politic devine mai eficient.

(C) Numai legiuitorii fara principii pot ajunge la compromisuri între factiuni cu interese la
fel de puternice.

(D) Procesul legislativ trebuie astfel gândit încât sa reduca la minimum lipsa de
transparenta la nivelul autoritatilor în stat.

(E) Legiuitorii trebuie laudati pentru ajungerea la compromisuri care faciliteaza votarea
unor acte normative necesare.

Un articol de ziar: Ministerul Sanatatii nu poate oferi o explicatie pentru recenta


constatare ca de-a lungul timpului o crestere cu 10% a pretului tigarilor a dus la o
reducere cu 5% a numarului fumatorilor. Aceasta constatare este surprinzatoare pentru
ca se stie ca tigarile dau o dependenta puternica si numeroase studii au aratat ca o
crestere a pretului tigarilor nu determina aproape niciodata oamenii sa se lase de fumat.

44. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, sprijina cel mai mult
explicarea faptului ca o crestere a pretului tigarilor a redus numarul fumatorilor?

(A) Cresterea de 10 % a venit dupa o alta crestere, recenta, de 15 %.


(B) Masura în care tigarile dau dependenta depinde de fiziologia creierului caracteristica
speciei umane.

(C) Cresteri anterioare ale pretului au dus si ele, în timp, la o reducere a numarului
fumatorilor.

(D) Pe masura ce cresc preturile tigarilor, fumatorii tind sa fumeze mai putin si sa treaca
la marci de tigari mai ieftine.

(E) Pe masura ce cresc preturile tigarilor, numarul anual de decese ale fumatorilor
depaseste numarul anual de oameni care se apuca de fumat.

Unii muzicologi sustin ca muzica poate trezi în ascultator sentimentul de mila. Dar din
moment ce mila nu poate fi resimtita decât daca exista cineva sau ceva de care sa-ti fie
mila si, din moment ce nu exista decât muzica pentru a fi obiectul milei ascultatorului,
atunci, daca ceva este vrednic de mila, acel ceva este muzica însasi. A spune, însa, ca
o bucata muzicala e vrednica de mila nu are nici un sens; asadar, muzica nu poate trezi
sentimentul de mila în ascultator.

45. Care anume dintre rationamentele de mai jos este cel mai asemanator ca structura
de argument cu rationamentul de mai sus?

(A) Unii oameni sustin ca se poate estima calitatea vietii unui om însumând toate
aspectele pozitive si scazând toate aspectele negative ale vietii sale. Asta înseamna ca
este posibil sa atribui o valoare numerica unor lucruri cum ar fi sanatatea si bunastarea
emotionala; dar încercarea de a atribui valori numerice unor asemenea lucruri este un
nonsens. Asadar, calitatea vietii nu poate fi masurata în acest fel.

(B) Astronomii folosesc fotografia color pentru a masura temperatura stelelor. Folosirea
fotografiei color implica faptul ca obiectul fotografiat are culoare. Dar nu are nici un sens
sa vorbim de culoarea stelelor deoarece stelele sunt nori de gaz. Asadar, fotografiile în
culori ale stelelor trebuie ca arata altceva decât culorile stelelor.

(C) Unii statisticieni prezic evenimente viitoare prin observarea evenimentelor din trecut;
aceasta cere extrapolarea pe baza trecutului. Desi este imposibil sa faci preziceri suta la
suta exacte prin extrapolare, multe preziceri se pot face cu un grad rezonabil de
încredere. Asadar, acesti statisticieni au o justificare pentru prezicerea viitorului.

(D) Adesea oamenii sunt preocupati sa stie daca stiinta si religia sunt compatibile.
Aceasta chestiune presupune ca stiinta si religia se ocupa de aceleasi probleme. Dar
multi oameni considera ca stiinta si religia nu se ocupa de aceleasi probleme, chiar daca
par sa o faca. Asadar, multi oameni pot sa creada atât în stiinta cât si în religie.

(E) Unii autori îsi imagineaza cum ar fi viata daca oamenii ar putea sa locuiasca pe
planete îndepartate. Ei sustin ca a ajunge sa locuim pe acele planete este o consecinta
inevitabila a cercetarii stiintifice actuale. Dar este absurd sa credem ca oamenii chiar vor
ajunge sa locuiasca pe alte planete. Asadar, trebuie sa fie gresit sa sustii ca aceasta
decurge inevitabil din cercetarea stiintifica actuala.

Margareta ar fi putut sa fure masina lui Iancu din parcare numai daca ar fi stiut unde
este parcata. Dar Iancu sustine ca nu i-a spus unde era parcata masina. Daca el spune
adevarul, ea nu avea de unde sa stie daca nu îl urmarise când îsi parca masina. Numai
ca ea nu l-a urmarit. Asa ca, fie Iancu i-a spus Margaretei unde si-a parcat masina, fie
altcineva a furat masina lui Iancu.

46. Care dintre urmatoarele presupuneri permite sa se traga în modul cel mai exact
concluzia de mai sus?

(A) Daca Iancu i-a spus Margaretei unde era parcata masina, Margareta nu a furat
masina.

(B) Daca Iancu i-a spus Margaretei unde era parcata masina, ea ar fi putut sa o fure din
parcare.

(C) Iancu nu putea sa-i fi spus Margaretei unde era parcata masina.

(D) Altcineva, si nu Margareta, a urmarit unde si-a parcat Iancu masina.

(E) Cineva a furat masina lui Iancu din parcare.

Componentele importante ale muncii oricarui profesor universitar sunt nu numai


predarea de cursuri, ci si cercetarea, publicarea si prelegerile sustinute în fata colegilor
si a publicului. De aceea, profesorii universitari care predau bine cursuri, dar nu se
angajeaza si în alte activitati academice, de regula, nu primesc numirea definitiva la
catedra.

47. Care anume dintre variantele de mai jos este sustinuta cel mai puternic de afirmatiile
de mai sus, daca acestea sunt adevarate?

(A) Profesorilor universitari care nu neglijeaza parti importante ale muncii lor, de regula,
nu li se refuza numirea definitiva la catedra.

(B) Unor profesori universitari li s-a refuzat numirea definitiva la catedra desi se
achitasera bine de o mare parte a îndatoririlor lor de munca.

(C) Profesorii universitari care nu se ocupa de alte activitati academice, de regula,


predau bine la curs.

(D) Profesorii universitari care s-au implicat în cercetare, publicare si prelegeri în fata
colegilor si a publicului primesc, de regula, numirea definitiva la catedra.

(E) Predarea de cursuri este cea mai putin importanta parte a muncii unui profesor
universitar.

Odata ce copiii încep sa citeasca, cel mai natural mod în care ei îsi însusesc cuvinte noi
este rezultatul indirect al citirii unor texte dificile, care le pun probleme. Principala
alternativa - învatarea directa de cuvinte noi - este mai putin naturala; majoritatea
oamenilor tind sa nu faca asa. Copiii între sase si treisprezece ani învata mii de cuvinte
noi în fiecare an, în cea mai mare parte din citit; ponderea studiului direct este de sub o
zecime din totalul cuvintelor nou învatate. Asa ca învatarea de catre elevii mici a
cuvintelor noi prin studiu direct trebuie ca e ineficienta.
48. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, slabeste cel mai serios
rationamentul de mai sus?

(A) Expertii nu sunt de acord cu numarul estimat de cuvinte pe care le învata în mod
normal copiii între sase si treisprezece ani.

(B) Copiii pot învata cuvinte noi urmarind conversatiile între adulti si de la televizor.

(C) Citirea textelor dificile poate lasa uneori neclaritati cu privire la întelesul anumitor
cuvinte.

(D) Copiii între sase si treisprezece ani petrec mult mai mult timp citind decât învatând
direct cuvinte noi.

(E) Adultii care de obicei citesc texte dificile nu prea învata astfel multe cuvinte noi.

Un istoric: Pentru ca o democratie sa faca fata cu succes propriilor provocari, cetatenii


sai trebuie sa cunoasca ceva istorie. Totusi, constiinta istorica larg raspândita este
inevitabil distorsionata, pentru ca majoritatea oamenilor învata istorie din povestiri de
popularizare care mentin treaz interesul cititorului, pretinzând ca o mâna de eroi faimosi
si de ticalosi notorii au faurit întreaga istorie.

49. De care anume dintre presupozitiile de mai jos depinde rationamentul istoricului?

(A) Constiinta istorica este distorsionata de conceptia ca eroii faimosi sau ticalosii notorii
au fost doar o mâna de oameni.

(B) Istoria ca poveste distorsioneaza inevitabil realitatea istorica.

(C) Majoritatea povestirilor istorice sustin interesul cititorului pretinzând ca o mâna de


eroi faimosi si de ticalosi notorii au faurit întreaga istorie.

(D) Numai povestirile scrise cu un alt scop decât acela de a mentine treaz interesul
cititorului pot transmite o constiinta istorica nedistorsionata.

(E) Ideea ca o mâna de eroi faimosi si de ticalosi notorii au faurit întreaga istorie
distorsioneaza istoria.

Reclama: De fiecare data când folositi cardul dumneavoastra X pentru a cumpara ceva,
acumulati puncte de credit la Worldwide Airlines proportional cu costul cumparaturii.
Aceste puncte de credit pot fi folosite apoi pentru a reduce costul biletelor dvs. la
Worldwide Airlines. Astfel, cu acest nou program va puteti permite cumparaturi pe care
nu vi le puteati permite mai înainte: banii economisiti la biletele de avion sunt bani pe
care îi puteti cheltui pentru aceste cumparaturi!

50. Pe care anume dintre urmatoarele presupozitii se bazeaza rationamentul din


reclama?

(A) Unele dintre destinatiile catre care ar fi posibil sa calatoriti sunt deservite de linii
aeriene care se afla în concurenta cu Worldwide Airlines.
(B) Soldul cumparaturilor pe care le puteti trece pe cardul X face obiectul unei rate a
dobânzii aflate sub medie.

(C) Cumparaturile pe care le faceti în mod normal sunt invariabil de la magazine care
accepta cardul X.

(D) Puteti acumula un cuantum de puncte de credit la Worldwide Airlines care sa fie cel
putin la fel de mare ca valoarea oricaror cumparaturi potentiale pe care nu vi le puteati
permite mai înainte.

(E) Este posibil sa calatoriti catre cel putin una dintre destinatiile deservite de Worldwide
Airlines.

S-ar putea să vă placă și