Partea I: Elemente de Raţionament Analitic 22 de Întrebări

G1 partea I
Elemente de raţionament analitic

22 de întrebări
Concurs de admitere la INM

11 septembrie 2007
G1 partea I
Pe Strada Principală sunt cinci semafoare, unul la fiecare din cele cinci intersecţii
cu străzile Horezu, Jupiter, Kogălniceanu, Negreşti şi Olari. Luminile semafoarelor
arată verde, roşu sau galben, în orice moment dat, potrivit următoarelor condiţii:
Semafoarele de la intersecţiile cu străzile Kogălniceanu şi Negreşti nu arată
aceeaşi culoare.
Semafoarele de la intersecţiile cu străzile Jupiter şi Olari arată aceeaşi
culoare.
Dacă semaforul de la intersecţia cu strada Kogălniceanu arată roşu, atunci
nici un alt semafor nu arată roşu.
Dacă semaforul de la intersecţia cu strada Horezu arată verde, atunci
semaforul la intersecţia cu Olari arată roşu.
Dacă semaforul la intersecţia cu Negreşti nu arată verde, atunci semaforul
la intersecţia cu Jupiter arată galben.
1. Care dintre următoarele variante ar putea reprezenta o succesiune corectă a

culorilor celor cinci semafoare la un moment dat?
(A) Horezu: verde.

Jupiter: roşu.
Kogălniceanu: verde.
Negreşti: verde.
Olari: roşu.
(B) Horezu: verde.

Jupiter: roşu.
Kogălniceanu: verde.
Negreşti: galben.
Olari: roşu.
(C) Horezu: verde.

Jupiter: galben.
Kogălniceanu: galben.
Negreşti: roşu.
Olari: galben.
(D) Horezu: roşu.

Jupiter: roşu.
Kogălniceanu: galben.
Negreşti: verde.
Olari: roşu.
(E) Horezu: roşu.

Jupiter: galben.
Kogălniceanu: roşu.
Negreşti: verde.
Olari: galben.

11 septembrie 2007
G1 partea I
2. Care este numărul maxim de semafoare care ar putea arăta culoarea verde in
acelaşi timp?
(A) Unul singur.
(B) Două.
(C) Trei.
(D) Patru.
(E) Cinci.
3. Care dintre următoarele variante trebuie să fie falsă?
(A) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Horezu şi Jupiter arată amândouă

roşu în acelaşi timp.
(B) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Horezu şi Olari arată amândouă

galben în acelaşi timp.
(C) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Jupiter şi Negreşti arată amândouă

verde în acelaşi timp.
(D) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Kogălniceanu şi Olari arată

amândouă galben în acelaşi timp.
(E) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Negreşti şi Olari arată amândouă

roşu în acelaşi timp.
4. Dacă semaforul de la intersecţia cu strada Kogălniceanu arată culoarea verde,

atunci care dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată?
(A) Semaforul de la intersecţia cu strada Horezu arată culoarea verde.
(B) Semaforul de la intersecţia cu strada Jupiter arată culoarea roşie.
(C) Semaforul de la intersecţia cu strada Negreşti arată culoarea galbenă.
(D) Semaforul de la intersecţia cu strada Olari arată culoarea verde.
(E) Semaforul de la intersecţia cu strada Olari arată culoarea roşie.

11 septembrie 2007
G1 partea I
5. Dacă semaforul de la intersecţia cu strada Olari arată culoarea verde, atunci
care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?
(A) Semaforul de la intersecţia cu strada Horezu arată culoarea roşie.
(B) Semaforul de la intersecţia cu strada Horezu arată culoarea galbenă.
(C) Semaforul de la intersecţia cu strada Kogălniceanu arată culoarea roşie.
(D) Semaforul de la intersecţia cu strada Kogălniceanu arată culoarea galbenă.
(E) Semaforul de la intersecţia cu strada Negreşti arată culoarea verde.

11 septembrie 2007
G1 partea I
Un număr de exact şapte angajaţi – Florin, Georgiana, Horia, Izabela, Kati, Liviu şi
Mihai – conduc pe rând o furgonetă. Fiecărui angajat îi vine rândul o singură dată.
Ordinea în care ei conduc trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
Mihai este al doilea sau al treilea la rând.
Izabela nu este prima.
Horia nu este al treilea.
Dintre angajatele Georgiana, Kati şi Izabela, una este prima, alta este a
patra şi alta este a şaptea.
Lui Horia şi Kati le vine rândul unul după celălalt.
Lui Liviu şi Georgianei nu le vine rândul unul după celălalt.
6. Care este numărul total de angajaţi dintre care oricine poate fi al cincilea?
(A) Doi.
(B) Trei.
(C) Patru.
(D) Cinci.
(E) Şase.
7. Care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie falsă?
(A) Florin este primul şi Mihai este al doilea.
(B) Georgiana este prima şi Izabela este a patra.
(C) Georgiana este a patra şi Liviu este al şaselea.
(D) Izabela este a patra şi Kati este a şaptea.
(E) Mihai este al doilea şi Izabela este a şaptea.
8. Dacă Liviu este al şaselea la rând, atunci care dintre următoarele afirmaţii
trebuie să fie adevărată?
(A) Georgiana este prima.
(B) Horia este al doilea.
(C) Izabela este a şaptea.
(D) Kati este a patra.
(E) Mihai este al treilea.

11 septembrie 2007
G1 partea I
9. Una dintre următoarele variante este o listă completă şi corectă a momentelor
în care i-ar putea veni rândul lui Liviu; care este aceasta?
(A) Primul, al treilea, al cincilea.
(B) Al doilea, al treilea, al cincilea, al şaselea.
(C) Al treilea, al patrulea, al cincilea, al şaselea.
(D) Al treilea, al cincilea.
(E) Al treilea, al cincilea, al şaselea.
10. Dacă Kati nu este prima, iar Liviu nu este al treilea, atunci care dintre
următoarele variante este o listă completă şi corectă a momentelor în care i-ar
putea veni rândul lui Florin?
(A) Al doilea, al treilea.
(B) Al doilea, al treilea, al cincilea.
(C) Al treilea, al cincilea.
(D) Al treilea, al cincilea, al şaselea.
(E) Al cincilea, al şaselea.
11. Dacă Kati nu este prima şi Florin nu este al doilea, atunci care dintre
următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?
(A) Mihai este al doilea.
(B) Kati este a patra.
(C) Izabela este a şaptea.
(D) Lui Florin şi lui Horia le vine rândul unul după celălalt.
(E) Lui Liviu şi Izabelei le vine rândul unul după celălalt.

11 septembrie 2007
G1 partea I
Nouă instituţii publice dintr-un oraş candidează pentru obţinerea unor fonduri
europene. Acestea sunt Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 2, Şcoala nr. 3, Şcoala nr. 4,
Centrul social „Sf. Ana”, Centrul social „Sf. Maria”, Centrul social „Sf. Petru”,
Spitalul de Pediatrie şi Spitalul de Urgenţă. Alocarea fondurilor trebuie să
respecte următoarele condiţii:
Exact şase instituţii dintre cele nouă vor primi fonduri.

Cel mult două centre sociale vor primi fonduri.
Dacă toate şcolile primesc fonduri, atunci cel mult un spital primeşte fonduri.
Dacă Spitalul de Urgenţă primeşte fonduri, atunci primeşte fonduri şi Spitalul de
Pediatrie.
Dacă Şcoala nr. 3 nu primeşte fonduri, atunci nu primeşte fonduri nici Şcoala nr.
4.
12. Care dintre următoarele este o listă acceptabilă a instituţiilor care primesc
fonduri europene?
(A) Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 2, Şcoala nr. 4, Centrul social „Sf. Ana”, Spitalul de
Urgenţă, Spitalul de Pediatrie.
(B) Şcoala nr. 3, Centrul social „Sf. Ana”, Centrul social „Sf. Maria”, Centrul
social „Sf. Petru”, Spitalul de Urgenţă, Spitalul de Pediatrie.
(C) Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 3, Centrul social „Sf. Maria”, Centrul social „Sf.
Petru”, Spitalul de Urgenţă, Spitalul de Pediatrie.
(D) Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 2, Şcoala nr. 3, Şcoala nr. 4, Centrul social „Sf.
Maria”, Spitalul de Urgenţă.
(E) Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 2, Şcoala nr. 3, Şcoala nr. 4, Spitalul de Urgenţă,
Spitalul de Pediatrie.
13. Care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?
(A) Cel puţin trei şcoli primesc fonduri.
(B) Cel puţin un centru social primeşte fonduri.
(C) Cel puţin un spital primeşte fonduri.
(D) Ambele spitale primesc fonduri.
(E) Cel mult trei şcoli primesc fonduri.

11 septembrie 2007
G1 partea I
14. Care dintre următoarele afirmaţii poate să fie adevărată?
(A) Numai una din şcoli primeşte fonduri.
(B) Nici Şcoala nr. 3, nici Spitalul de Urgenţă nu primesc fonduri.
(C) Şcoala nr. 4 şi Spitalul de Urgenţă primesc fonduri.
(D) Numai unul din centrele sociale primeşte fonduri, iar Spitalul de Pediatrie
nu primeşte fonduri.
(E) Dintre şcoli, numai Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 2 şi Şcoala nr. 4 primesc fonduri,
iar Spitalul de Pediatrie nu primeşte fonduri.
15. Dacă Şcoala nr. 1 şi Spitalul de Urgenţă sunt printre instituţiile care primesc
fonduri, care dintre următoarele afirmaţii NU poate să fie adevărată?
(A) Şcoala nr. 4 şi Centrul social „Sf. Petru” primesc fonduri.
(B) Şcoala nr. 3, Centrul social „Sf. Ana” şi Centrul social „Sf. Petru” primesc
fonduri.
(C) Şcoala nr. 4, Centrul social „Sf. Ana” şi Centrul social „Sf. Petru” primesc
fonduri.
(D) Şcoala nr. 2, Şcoala nr. 3 şi Centrul social „Sf. Petru” primesc fonduri.
(E) Şcoala nr. 3, Centrul social „Sf. Petru” şi Spitalul de Pediatrie primesc
fonduri.
16. Dacă Spitalul de Pediatrie primeşte fonduri, care este numărul maxim de
şcoli care pot primi fonduri?
(A) Niciuna.
(B) Una.
(C) Două.
(D) Trei.
(E) Patru.

11 septembrie 2007
G1 partea I
17. Dacă Spitalul de Urgenţă nu primeşte fonduri, care dintre următoarele
afirmaţii trebuie să fie adevărată?
(A) Spitalul de Pediatrie primeşte fonduri.
(B) Spitalul de Pediatrie nu primeşte fonduri.
(C) Exact un centru social primeşte fonduri.
(D) Cel puţin trei şcoli primesc fonduri.
(E) Exact două centre sociale primesc fonduri.

11 septembrie 2007
G1 partea I
În perioada verii, trei studenţi doctoranzi – Maria, Victor, Zina – şi doi studenţi
masteranzi – Hans, Ionel – aleg fiecare exact unul din cele trei cursuri de
matematică – geometrie fractală, logică matematică şi topologie – şi exact unul
din cele trei cursuri de limbi străine – portugheză, rusă, suedeză. Alegerea făcută
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
Nici un student masterand nu alege geometria fractală.
Nici un student doctorand nu alege limba rusă.
Fiecare student care alege cursul de logică matematică alege şi limba
portugheză.
Nici unul dintre studenţii care aleg portugheza nu alege şi cursul de
topologie.
Un singur student alege atât geometria fractală, cât şi portugheza.
Exact doi studenţi aleg topologia.
Victor alege limba suedeză, dar nici Ionel şi nici Zina nu aleg această limbă.
18. Care din următoarele pot fi cursurile de matematică şi respectiv de limbi

străine alese de Hans şi Ionel?
(A) Hans: topologia, limba portugheză

Ionel: logică matematică, limba rusă
(B) Hans: topologia, limba rusă

Ionel: geometria fractală, limba rusă
(C) Hans: topologia, limba rusă

Ionel: topologia, limba rusă
(D) Hans: topologia, limba suedeză

Ionel: logică matematică, limba rusă
(E) Hans: topologia, limba suedeză

Ionel: topologia, limba suedeză
19. Care dintre următoarele variante ar putea fi adevărată?
(A) Hans este singurul dintre cei cinci studenţi care alege limba suedeză.
(B) Ionel este singurul dintre cei cinci studenţi care alege topologia.
(C) Maria este singura dintre cei cinci studenţi care alege limba portugheză.
(D) Victor este singurul dintre cei cinci studenţi care alege geometria fractală.
(E) Zina este singura dintre cei cinci studenţi care alege logică matematică.

11 septembrie 2007
G1 partea I
20. Care dintre următorii studenţi NU POATE alege topologia?
(A) Hans
(B) Ionel
(C) Maria
(D) Victor
(E) Zina
21. Care dintre următoarele cursuri ar putea fi ales de toţi studenţii doctoranzi?
(A) geometria fractală
(B) limba portugheză
(C) logică matematică
(D) topologia
(E) limba suedeză
22. Dacă Maria alege topologia, atunci care dintre următoarele afirmaţii trebuie
să fie adevărată?
(A) Hans alege topologia.
(B) Ionel alege limba rusă.
(C) Ionel alege logică matematică.
(D) Victor alege geometria fractală.
(E) Zina alege geometria fractală.

11 septembrie 2007
G1 partea I
Înţelegerea unui text scris

28 de întrebări

11 septembrie 2007
G1 partea I
Cronica lui Winton Dean la o producţie a opera seria (o formă de operă
care a fost la modă în secolul al XVIII-lea) a lui Haendel arată ce probleme
pot apărea când convenţiile acestor opere din ce în ce mai apreciate sunt
modificate la întâmplare pentru a se potrivi gusturilor moderne. Dean a
5 considerat producţia ca fiind o bătaie de joc.
Apărătorii producţiei argumentează că nu te poţi aştepta ca publicul
modern să aibă răbdare să urmărească o formă de artă atât de repetitivă
cum este opera seria, cu interminabilele sale pasaje recitative (un mod de a
cânta care imită inflexiunile vorbirii naturale) şi cu numărul mare de arii
10 (piese solo acompaniate de orchestră), de cele mai multe ori treizeci sau mai
multe, cam dublul numărului din opera italiană de secol XIX. Aşadar, susţin
ei, era esenţial să se opereze tăieturi masive şi să fie rearanjate partitura şi
structura dramatică pentru gustul modern. Din moment ce Haendel însuşi nu
a reînviat aproape niciodată o operă fără a o rearanja astfel încât să se
15 potrivească noilor artişti şi noilor circumstanţe, ar fi, spun apărătorii, o
pedanterie de anticar să refuzi o libertate asemănătoare muzicienilor
moderni.
Winton Dean atacă aceste argumente şi expune o teorie în cea mai
mare parte convingătoare a bazelor dramatice şi muzicale ale artei de
20 creator de operă a lui Haendel. Subliniind natura intrinsec convenţională a
unei opera seria, Dean demonstrează că numai printr-o acumulare treptată
de informaţii cu ajutorul unei serii de arii cântate de un personaj pe
parcursul întregii opere ajunge personalitatea acelui personaj să fie pe
deplin inteligibilă. Dean ilustrează acest proces descriind prezentarea făcută
25 de Haendel vrăjitoarei Alcina, care are arii în fiecare dintre cele trei acte ale
operei ce-i poartă numele. În primul act ea este „hedonista fără ruşine”; în al
doilea este „femeia dispreţuită” şi apoi „vrăjitoarea care-şi foloseşte
puterile”. În actul al treilea ea îl ameninţă pe Ruggiero, iubitul infidel, că se
va răzbuna, dar el îi înfrânge puterile magice. Aria ei finală este o
30 lamentaţie. Dean susţine că fiecare arie dramatizează muzical o altă faţetă a
acestei eroine tragice, astfel încât impresia noastră despre personajul ei se
îmbogăţeşte pe măsură ce soarta ei se înrăutăţeşte.
Procedeele lui Haendel diferă semnificativ de modalităţile mai bine
cunoscute prin care este dezvoltat un personaj în operele italiene de secol
35 XIX. În cele mai elaborate portrete realizate de Verdi, de exemplu, există un
miez al fiecărui personaj care rămâne parte din reprezentarea sa muzicală
pe întreg parcursul unei mari varietăţi de mişcări dramatice şi afective.
Indiferent dacă ea cântă aria „Sempre libera” sau „Amami, Alfredo”,
personajul Violetta al lui Verdi din La Traviata pare să fie la limita dintre
40 sănătate şi boală, dintre autocontrol şi isterie. Verdi pur şi simplu lucra într-
un cadru de convenţii dramatice şi muzicale diferit de al lui Haendel. Deşi
puţini specialişti ar cere o respectare riguroasă a fiecărei note dintr-o
partitură de operă, Dean a demonstrat că deciziile de ordin practic, inclusiv
tăieturile, trebuie luate pe baza unei cunoaşteri extrem de precise a
convenţiilor din opera seria şi nu pe baza „instinctelor” teatrale influenţate
de opera italiană de secol XIX.

11 septembrie 2007
G1 partea I
23. Care dintre următoarele propoziţii exprimă cel mai exact ideea principală a
textului?
(A) Teoria unui critic muzical privitoare la opera seria i-a făcut pe ceilalţi critici să
conştientieze mai bine convenţiiile genului.
(B) Opera seria de secol XVIII s-a dovedit mai atrăgătoare pentru publicul
modern decât se aşteptau criticii.
(C) Publicul modern nu poate înţelege pe deplin producţiile de operă a lui

Haendel pentru că nu înţelege convenţiile din opera seria.
(D) Tăieturile masive şi rearanjarea operelor lui Haendel împiedică înţelegerea

corectă a acestor opere.
(E) Specialiştii au devenit din ce în ce mai critici la adresa structurii dramatice a

producţiilor recente ale operelor de secol XVIII.
24. Autorul textului discută în detaliu cele trei acte ale operei Alcina cel mai
probabil pentru a:
(A) rezolva o dispută.
(B) ceda asupra unui punct.
(C) furniza un context istoric.
(D) susţine un argument.
(E) pune la îndoială o teorie tradiţională.
25. Care dintre următoarele schimbări făcute într-o operă artistică seamănă cel
mai bine cu cele făcute în producţia recentă a uneia dintre opera seria a lui
Haendel, aşa cum este ea discutată în text?
(A) Un volum de poezie este tradus dintr-o limbă într-alta şi în acest proces se
efectuează schimbări inevitabile de metru şi rimă.
(B) O producţie modernă a unei piese din secolul al XVII-lea este prescurtată cu
grijă pentru a reduce numărul de decoruri complexe şi costisitoare.
(C) O partitură de secol XVIII este interpretată cu instrumente muzicale moderne

mai degrabă decât cu instrumentele folosite în reprezentaţiile din secolul al XVIII-
lea.
(D) O melodie veche este transformată de către un muzician modern într-o

variantă apreciată de public.
(E) Un roman deja apărut este prescurtat şi republicat într-o revistă fără a se ţine
cont de integritatea artistică a operei originale.

11 septembrie 2007
G1 partea I
26. Cu care dintre următoarele afirmaţii despre tăieturi şi revizuiri în producţii
moderne ale unei opera seria de Haendel ar fi de acord, cel mai probabil, autorul
textului?
(A) Tăieturile şi revizuirile sunt permise deoarece Haendel însuşi îşi revizuia
adesea operele ca să le adapteze pentru anumiţi artişti şi circumstanţe ale
reprezentaţiilor.
(B) Operele lui Haendel trebuie produse mai degrabă într-o manieră care să
satisfacă gusturile moderne decât să se bazeze pe partiturile compuse de
Haendel pentru anumiţi artişti.
(C) Ar trebui să se efectueze numai acele tăieturi şi revizuiri necesare

circumstanţelor în care se desfăşoară reprezentaţiile moderne.
(D) Tăieturile şi revizuirile sunt permise, dar ar trebui efectuate cunoscând foarte
bine convenţiile unei opera seria.
(E) Lucrările de Opera seria ale lui Haendel trebuie produse cu respectarea
riguroasă a partiturii, în toate reprezentaţiile moderne.
27. Care dintre următoarele afirmaţii despre ariile „Sempre libera” şi „Amami,
Alfredo” este sprijinită de text?
(A) Ambele dramatizează dimensiunile esenţiale ale personajului Violetta.
(B) Ambele dramatizează stabilitatea personalităţii Violettei înainte ca sănătatea

ei să se deterioreze.
(C) Ambele sunt asemănătoare ariilor Alcinei din actul final al operei lui Haendel.
(D) Sunt cele mai importante arii din La Traviata prin ceea ce dezvăluie despre
personajul Violetta.
(E) Descriu momente similare din subiectul tragic al operei La Traviata.
28. Conform textului, „apărătorii” menţionaţi în al doilea paragraf îşi susţin

punctul de vedere cu toate argumentele de mai jos, CU EXCEPŢIA:
(A) faptului că Haendel îşi revizuia operele adesea.
(B) numărului de arii din opera seria.
(C) naturii pasajelor recitative din opera seria.
(D) convenţiilor de construire a unui personaj în opera seria.
(E) presupunerii despre gustul publicului modern de operă.

11 septembrie 2007
G1 partea I
29. Pornind de la text, care ar fi afirmaţia despre aria finală a Alcinei cu care
Dean ar fi cel mai probabil de acord?
(A) Este mult mai lungă decât ariile finale din operele de secol XIX.
(B) Este asemănătoare cu alte arii cântate de Alcina, în sensul că dramatizează

tragica ei luptă interioară.
(C) Descrie dorinţa Alcinei de a se răzbuna pe Ruggiero, iubitul ei necredincios.
(D) Este mai importantă pentru înţelegerea personalităţii Alcinei decât ariile din
primul şi al doilea act pentru că dramatizează devenirea ei ca eroină tragică.
(E) Pune în evidenţă un aspect al personalităţii Alcinei care nu este dezvăluit

complet până în actul al treilea.
30. În ultimul paragraf autorul discută La Traviata, cel mai probabil pentru a:
(A) demonstra modul în care reprezentarea personajelor feminine de operă s-a

schimbat de la secolul al XVIII-lea la secolul al XIX-lea.
(B) sugera că personajele din operele lui Verdi sunt mai complex dezvoltate
decât cele din opera seria a lui Haendel.
(C) oferi o comparaţie între convenţiile de construcţie a personajului în opera

seria şi cele ale dezvoltării personajului în opera italiană de secol XIX.
(D) sugera că, pentru majoritatea publicului modern de operă, convenţiile de

contrucţie a personajului par neobişnuite.
(E) oferi un exemplu de personaj feminin care este mai apreciat de publicul
modern decât personajele feminine din opera seria a lui Haendel.

11 septembrie 2007
G1 partea I
Când o căsnicie se termină cu un divorţ, împărţirea bunurilor şi a
finanţelor poate părea relativ simplă în comparaţie cu încredinţarea
copiilor. Custodia comună, atunci când părinţii cad de acord asupra ei în
interesul copilului, este de cele mai multe ori o reuşită, dar foarte adesea
5 nu funcţionează când este impusă sau stabilită de instanţă. În multe
societăţi occidentale există două principii esenţiale de acordare a
custodiei, ambele urmărind interesul copilului. În primul rând, copilul nu
trebuie încredinţat acelui părinte care este în mod evident nepotrivit. În al
doilea rând, stresul provocat copilului de acţiunea în justiţie — care de
10 obicei creşte odată cu durata procedurii — trebuie redus pe cât posibil.
În plus, instanţele nord-americane au aplicat încă alte două principii
de acordare a custodiei exclusive, ambele punând accentul pe interesul
copilului. În Statele Unite, regula prezumţiei materne — prin care se
încredinţează copilul automat mamei, atâta vreme cât ea îndeplineşte
15 condiţiile cerute de lege pentru încredinţare — a avut supremaţie multă
vreme, nu în ultimul rând pentru că tindea să accelereze procedura de
încredinţare. Dar în ultima vreme, regula şi-a pierdut statutul de favorită,
datorită reevaluării rolului sexelor în societatea nord-americană. În
Canada, unde regula prezumţiei materne nu a fost niciodată folosită,
20 hotărârile de încredinţare sunt influenţate de regula principalului
susţinător, conform căreia se încredinţează copilul acelui părinte care se
demonstrează a fi în cea mai mare măsură responsabil de bunăstarea
copilului. Aplicarea prezumţiei principalului susţinător este în creştere şi în
Statele Unite; până nu demult era considerată mai puţin de dorit decât
25 regula prezumţiei materne, pentru că lungeşte procedura de încredinţare.
Există o sumedenie de criterii pentru a stabili care părinte este
principalul susţinător, şi adesea este necesar ca judecătorii să efectueze o
întreagă serie de interpretări subiective. De exemplu, este principalul
susţinător cel care face cele mai multe pentru copil sau împreună cu
30 copilul? Ce este mai important, cantitatea de timp petrecută cu copilul sau
calitatea acestuia? Hotărârea este şi mai complicată când părinţii au grijă
de copil în mod egal. În orice situaţie, una dintre complicaţiile majore ale
regulii prezumţiei principalului susţinător este aceea că presupune
comparaţii între părinţi, care pot fi dureroase.
35 Mulţi dintre savanţii în domeniul juridic recunosc că uneori este
imposibil să determini căruia dintre părinţi este cel mai bine să-i
încredinţezi copilul. Cu aceste îndoieli, ei consideră că cel mai bun lucru în
asemenea cazuri ar putea fi ca judecătorul să dea hotărârea aleatoriu,
ceea ce măcar are meritul de a elimina riscul la care este expus copilul pe
40 parcursul unei proceduri îndelungate. Criticii acestei abordări subliniază că
aceasta în mod evident nu ţine cont de posibilele diferenţe subtile dintre
felul în care fiecare părinte are grijă de copil, diferenţe care pot fi
semnificative pentru bunăstarea copilului, în moduri care nu sunt uşor de
descoperit prin proceduri juridice. Aceşti critici consideră că, în asemenea
45 cazuri, cea mai bună soluţie la această dilemă ar putea fi să întrebe copilul
pe care dintre părinţi îl preferă.

11 septembrie 2007
G1 partea I
31. Principalul scop al textului este de a:
(A) corecta o concepţie greşită larg răspândită despre hotărârile de încredinţare.
(B) analiza unele probleme legate de hotărârile de încredinţare.
(C) respinge acuzaţiile aduse de cei care critică hotărârile de încredinţare.
(D) integra mai multe metode de ajunge la o hotărâre de încredinţare.
(E) susţine noi principii care orientează hotărârile de încredinţare.
32. Textul conţine informaţii care ne ajută să răspundem la toate întrebările de

mai jos, CU EXCEPŢIA:
(A) Care este motivul pentru care custodia comună tinde să nu funcţioneze
atunci când este impusă de instanţă?
(B) Care proceduri de încredinţare îi vor tulbura cel mai probabil pe copii?
(C) De ce i-ar putea fi greu unui judecător să decidă căruia dintre părinţi să-i
încredinţeze copilul?
(D) Cum diferă din punct de vedere istoric procedurile de încredinţare din SUA de
cele din Canada?
(E) Cum se poate ajunge la o hotărâre atunci când un judecător nu poate decide
cărui părinte să-i încredinţeze copilul?
33. Pornind de la text, cu care anume dintre afirmaţiile de mai jos este cel mai
probabil ca autorul textului să fie de acord?
(A) Din când în când este imposibil să stabileşti dacă a încredinţa copilul unuia
dintre părinţi este mai bine decât a-l încredinţa celuilalt.
(B) Cel mai important principiu dintr-o procedură juridică este acela de a reduce
la minimum durata procedurii.
(C) Este inevitabil ca în procedurile juridice să existe hotărâri subiective, dificile

şi tulburătoare.
(D) Comparaţiile între părinţi în instanţă duc la o judecată asupra valorii

intrinsece a fiecăruia dintre ei.
(E) Ceea ce este în interesul copilului la momentul şedinţei în instanţă se

schimbă adesea la scurt timp după încheierea procedurii.

11 septembrie 2007
G1 partea I
34. Scopul principal al întrebărilor din paragraful al treilea este de a:
(A) ilustra dificultăţile cu care se confruntă judecătorii când aplică criteriile

pentru a stabili care părinte este principalul susţinător.
(B) identifica etapele prin care trebuie să treacă un judecător când stabileşte
care părinte este principalul susţinător.
(C) explica modul în care judecătorii stabilesc custodia în acele cazuri în care
ambii părinţi au grijă de copil în mod egal.
(D) pune la îndoială unele dintre criteriile pe care le foloseşte un judecător când
hotărăşte care părinte este principalul susţinător.
(E) sprijini afirmaţia că utilizarea prezumţiei principalului susţinător ajută de fapt

la scurtarea procedurii de încredinţare.
35. Care dintre următoarele deducţii despre instanţele americane în ceea ce

priveşte procedurile de încredinţare este cel mai puternic susţinută de text?
(A) Au început să reducă gradul de subiectivitate inerentă stabilirii custodiei.
(B) S-au implicat mai puţin în stabilirea răspunderii relative a fiecărui părinte.
(C) Au devenit mai preocupaţi de îmbunătăţirea eficienţei procedurilor de

încredinţare.
(D) S-au îndepărtat de preluarea implicită a anumitor stereotipuri privitoare la

rolurile părinţilor.
(E) Au evitat responsabilitatea de a lua hotărâri de încredinţare cât mai corecte

posibil faţă de copil.
36. Pe baza textului, care dintre următoarele variante de încredinţare este CEL
MAI PUŢIN compatibilă cu principiile de încredinţare folosite în instanţele nord-
americane?
(A) Părinţii se învoiesc între ei cu privire la încredinţarea copiilor pentru a evita

ca termenii încredinţării să le fie impuşi de un judecător.
(B) Judecătorul încredinţează copilul mamei fără a examina informaţiile despre

cât este ea de potrivită ca părinte.
(C) Părinţii hotărăsc asupra încredinţării unice fără a întreba copilul ce preferă.
(D) Judecătorul încredinţează copilul tatălui după ce examinează informaţiile

relevante pentru aplicarea principiului principalului susţinător.
(E) Judecătorul acordă custodie comună după ce se consultă cu părinţii şi copiii

privitor la preferinţele lor.

11 septembrie 2007
G1 partea I
37. Care dintre următoarele tendinţe ar slăbi punctul de vedere al criticilor
menţionaţi în ultimele două propoziţii ale textului?
(A) tendinţa custodiei comune de a fi în dezavantajul copiilor atunci când este

dispusă de un judecător.
(B) tendinţa actualelor hotărâri de încredinţare unică de a nu încredinţa copilul

mamei şi tatălui cu egală frecvenţă.
(C) tendinţa în rândul judecătorilor de a-l întreba pe copil dacă preferă să fie
încredinţat unuia sau celuilalt dintre părinţi.
(D) tendinţa în rândul părinţilor de a suferi puternic de stres atunci când respectă
aranjamentele de încredinţare dispuse de judecător.
(E) tendinţa în rândul copiilor implicaţi în proceduri de încredinţare de a exprima

numai acele opinii pe care cred ei că judecătorii vor să le aibă.

11 septembrie 2007
G1 partea I
Pe la jumătatea anilor 20, formaţia lui Duke Ellington s-a îndepărtat
din ce în ce mai mult de muzica sincopată, cântată ca vai de lume de
formaţii mult mai tinere, şi a început să cânte tot mai mult hot jazz, pe
atunci în mare vogă. Este foarte posibil ca Duke Ellington să-şi fi dezvoltat
5 stilul caracteristic pornind de la premise pur comerciale; el se baza pe ceea
ce el numea muzică « jungle », care corespundea într-o oarecare măsură
aşteptărilor publicului de la Cotton Club. Acest stil nu numai că se mula pe
talentul unor membri cu totul remarcabili ai formaţiei sale, dar avea şi
avantajul de a-i furniza orchestrei acel timbru special, care s-o deosebească
10 de altele.
Cert este că Ellington a adus mai mult în muzica sa decât simpla
aversiune faţă de orice formă de planificare sau de pregătire prealabilă.
Simţea o plăcere crescândă în combinarea tonurilor şi a timbrelor, o
înclinaţie puternică spre armonii care frizau adesea disonanţele; avea o
15 tendinţă marcantă spre a încălca toate regulile şi o încredere totală în ideile
sale neortodoxe, atâta timp cât în urechile sale « sunau bine ». Dincolo de
asta, avea un fler de invidiat în ceea ce priveşte tonurile, un simţ pe care
alţii i-l comparau adesea cu intuiţia pictorului în potrivirea culorilor, care
totuşi era mai degrabă un simţ sigur al efectelor acustice spectaculoase.
20 Muzica sa este importantă mai ales pentru felul în care a luat
naştere. Duke, acest expert în şireata manipulare a altora, ştia prea bine că
în ultimă instanţă fiecare membru al formaţiei sale trebuie să transforme
piesa interpretată în propria sa muzică. Pentru a atinge acest ţel, el le dădea
instrumentiştilor doar indicaţii generale, obligându-l pe fiecare dintre ei să
25 intuiască şi să-i satisfacă aşteptările.
Este clar că piesele create în acest mod nu se armonizează în
niciun fel cu concepţia convenţională despre rolul « artistului » în postura de
creator unic şi individual al operei sale. Pe de altă parte, această concepţie
convenţională nu s-a referit niciodată la acele opere obligatoriu colective
30 care abundă pe scenele şi pe ecranele noastre, şi care sunt de departe mai
reprezentative pentru arta secolului al XX-lea decât cele aparţinând
artistului solitar. Dificultăţile de a-l plasa pe Ellington ca artist sunt în
principiu asemănătoare celor legate de descrierea modului în care regizorii
îşi pun în valoare propria personalitate artistică în conlucrarea cu alţii.
35 Astfel se ridică automat întrebarea în legătură cu validitatea
definiţiei sau a descrierii creatorului de artă. În mod evident, a-l defini pe
Ellington drept « compozitor » este la fel de inadecvat ca şi a vorbi despre
« autori » în cazul multor regizori de la Hollywood, denumiţi astfel de către
unii critici francezi într-o tendinţă carteziană de a simplifica lucrurile. Şi, cu
40 toate acestea, Ellington a creat, în colectiv, numeroase opere de artă
autentice care, ca şi în cazul regizorilor de teatru sau de film, erau totodată
în cel mai înalt grad creaţiile sale proprii. Spre deosebire însă de mulţi
megalomani, lui Ellington îi era foarte clar că el nu era decât o parte dintr-un
proces creator.
45 Jazz-ul joacă un rol atât de important în istoria artei moderne
pentru că reprezintă o alternativă vie la creaţia produsă de canonul cultural,
care la rândul său a fost iniţial unul « de avangardă », dar transformat azi în
obiect de studiu al cursurilor universitare. Tocmai acesta este şi motivul
pentru care tendinţa de a face din jazz o nouă avangardă este atât de
regretabilă.

11 septembrie 2007
G1 partea I

11 septembrie 2007
G1 partea I
38. Care dintre următoarele enunţuri exprimă cel mai exact ideea principală a
textului?
(A) Muzica lui Duke Ellington este renumită deoarece a ştiut să răspundă
aşteptărilor publicului anilor 20.
(B) Muzica lui Duke Ellington este o combinaţie între nonconformismul şi

talentul său şi intuiţia artistică a membrilor formaţiei.
(C) Muzica lui Duke Ellington este compusă de un artist în sensul cartezian al
cuvântului.
(D) Muzica lui Duke Ellington nu poate fi considerată artă deoarece jazz-ul nu
este parte din cultura superioară.
(E) Muzica lui Duke Ellington este la fel de reprezentativă ca producţiile unor
regizori celebri.
39. Care este sensul cuvântului „a friza” din rândul 13?

(A) a fi foarte departe de;
(B) a fi foarte rezistent la;
(C) a fi foarte aproape de;
(D) a fi foarte permisiv cu;
(E) a fi foarte flexibil la.
40. Conform textului, Duke Ellington poate fi asemănat unui regizor deoarece:
(A) instrucţiunile cu privire la interpretare sunt foarte clare.
(B) talentul său este singurul care se reflectă în produsul final.
(C) creaţiile sale sunt produse numai în scopuri comerciale.
(D) colaborarea cu membrii formaţiei duce la realizarea produsului final.
(E) niciunul nu poate fi considerat artist deoarece creaţiile nu sunt autentice.
41. Conform textului, Duke Ellington se aştepta ca membrii formaţiei sale:

(A) să respecte cu stricteţe fiecare element al partiturii sale.
(B) să folosească o tehnică muzicală clasică pentru crearea unei melodii noi.
(C) să îi ghicească intenţiile muzicale, aducându-şi propria contribuţie.
(D) să se deosebească de restul formaţiilor prin nerespectarea regulilor.
(E) să creeze o piesă muzicală de calitate fără ajutorul compozitorului.

11 septembrie 2007
G1 partea I
42. Pornind de la cel de-al doilea paragraf, care ar fi, cel mai probabil,
principiul care ghidează creaţiile lui Duke Ellington?
(A) Echilibrul perfect dintre sunetele unei melodii nu poate fi atins doar printr-
o planificare minuţioasă.
(B) Tonurile, timbrele şi armoniile pot fi alese la întâmplare, dar trebuie să

excludă disonanţele.
(C) O melodie care „sună bine” trebuie pregătită la fel cum pictorul îşi alege
culorile pe paletă.
(D) Efectele acustice spectaculoase pot fi atinse numai încălcând toate

regulile compoziţiilor muzicale.
(E) Valoarea unei piese muzicale este dată de multitudinea procedeelor

combinate de realizare.
43. Ce se poate deduce din ultimul paragraf al textului cu privire la viziunea

autorului despre jazz?
(A) Jazz-ul este un stil de muzică neelevat şi de aceea nu ar trebui să facă
parte din programele universităţilor.
(B) Jazz-ul este un stil de muzică de avangardă, dar nu poate fi considerat ca

facând parte din canonul cultural.
(C) Jazz-ul este un stil de muzică important în istoria artei deoarece este
asimilat canonului cultural.
(D) Jazz-ul este un stil de muzică ce nu poate fi considerat de avangardă

deoarece nu face parte din canonul cultural.
(E) Jazz-ul este un stil de muzică de sine stătător care nu se poate încadra în
definiţiile convenţionale ale artei.
44. Care este scopul pentru care autorul a scris acest articol?
(A) Să scoată în evidenţă motivele pentru care muzica lui Duke Ellington este
remarcabilă.
(B) Să demonstreze că Duke Ellington era un artist în sensul cartezian al

cuvântului.
(C) Să nege în mod explicit validitatea definiţiei convenţionale a operei de

artă.
(D) Să explice în detaliu tehnica folosită de Duke Ellington pentru a-şi

compune muzica.
(E) Să scoată în evidenţă asemănările şi deosebirile dintre compozitori, pictori

şi regizori.

11 septembrie 2007
G1 partea I
Unele zone cu creştere urbană rapidă se întind deasupra unei
topografii carstice, formată din calcar brăzdat de numeroase peşteri şi
doline apărute datorită dizolvării treptate a rocii prin înfiltrarea apei de
ploaie. Pe măsură ce infrastructura rutieră se dezvoltă pentru a face faţă
5 creşterii traficului în acele zone, sistemele de drenare a apei trebuie şi ele
extinse pentru a putea face faţă cantităţilor mai mari de apă acumulată prin
creşterea suprafeţelor impermeabile. Din păcate, în regiunile carstice se
practică racordarea ţevilor, a reţelelor de scurgere şi a altor asemenea
structuri la reţelele naturale de peşteri subterane, creând astfel o
10 „canalizare naturală”. Ca rezultat al acestei proceduri, compuşii toxici din
apa reziduală de la suprafaţa şoselei au cale liberă către apa freatică. Dar
chiar şi fără o legătură directă, cantităţi mari de compuşi periculoşi pot
pătrunde în apa freatică din bazinele de colectare a apei reziduale în zone
carstice. Pentru culoarele de transport rutier care traversează asemenea
15 zone este evident necesară o gestionare mai bună a apei reziduale de pe
şosea, din moment ce majoritatea apei din precipitaţii devine până la urmă
apă freatică şi, în multe asemenea zone, majoritatea locuitorilor îşi iau apa
potabilă din bazine acvifere carstice vulnerabile.
Creşterea populaţiei în aceste regiuni creează la rândul ei necesitatea
20 de a proiecta şi de a amplasa noi instalaţii de colectare a deşeurilor solide
pentru a putea absorbi acumularea tot mai mare de gunoi. Este neapărat
nevoie de asemenea instalaţii, deoarece multe dintre rampele de colectare
existente va trebui să fie închise curând, din cauză că nu au substrat de
argilă sau căptuşeală de plastic şi astfel permit agenţilor de contaminare să
25 pătrundă cu uşurinţă în pânza freatică. Însă locurile pentru amplasarea
acestor instalaţii trebuie alese cu mare grijă. Formaţiunile carstice care
servesc drept zone de reîncărcare a pânzei freatice, cum ar fi dolinele şi
pâraiele subterane, trebuie evitate, deoarece infiltraţiile de la suprafaţă pot
scurta îndelungatul proces de filtrare prin care se reîncarcă pânza freatică
30 din alte zone.
De asemenea, cercetările ştiinţifice au arătat că extinderea suprafeţelor
impermeabile adiacente dezvoltării urbane este un factor determinant în
creşterea incidenţei prăbuşirii de doline în regiunile carstice. Apa reziduală,
care în mod normal ar fi absorbită de sol, este redirecţionată în structuri de
35 drenaj care sporesc viteza şi capacitatea de eroziune a apei din precipitaţii.
În formaţiunile carstice, eroziunea subterană, denumită şi „tubare a solului”,
creează cavităţi mari aproape de suprafaţa solului, cu un tavan din sol
relativ slab. Până la urmă, aceste tavane nu mai pot susţine greutatea
structurilor de la suprafaţă, cum ar fi parcările şi clădirile, care la un
40 moment dat fie se prăbuşesc brusc în acele cavităţi, fie se scufundă treptat
într-un proces care se numeşte tasare a dolinelor. Deseori, ambele produc
daune costisitoare proprietăţilor. Presiunea tot mai mare asupra resurselor
de apă freatică generată de creşterea populaţiei duce adesea la epuizarea
rezervelor din pânza freatică, şi s-a constatat că scăderea nivelului apei din
45 pânza freatică are o contribuţie semnificativă la tasarea şi prăbuşirea
dolinelor. Aşadar, în regiunile carstice este esenţial să fie identificate zonele
cu risc mare de prăbuşire sau tasare şi să se evite construcţiile în aceste
zone, la fel cum trebuie evitată epuizarea apei din pânza freatică, chiar
dacă aceste măsuri înseamnă limitarea întrucâtva a creşterii şi a dezvoltării.

11 septembrie 2007
G1 partea I
45. Care dintre următoarele afirmaţii enunţă cel mai bine ideea principală a
textului?
(A) Dezvoltarea în zonele carstice ar trebui interzisă pentru a preveni

contaminarea bazinelor acvifere carstice şi incidenţa crescută a prăbuşirii
dolinelor.
(B) Trebuie schimbate practicile de dezvoltare a terenurilor aflate în regiunile

carstice cu populaţie în creştere, din cauza vulnerabilităţii specifice acestui relief.
(C) Un studiu mai intens al topografiei carstice este necesar pentru ca

antreprenorii din regiunile cu populaţie în creştere să poată identifica mai bine
structurile carstice vulnerabile.
(D) Trebuie proiectate structuri de drenaj care să protejeze terenurile carstice

prin controlul vitezei de scurgere a apei reziduale şi al capacităţii de eroziune a
apelor din precipitaţii.
(E) Zonele cu creştere urbană rapidă care se întind deasupra unei topografii
carstice sunt mai ales vulnerabile la contaminarea pânzei freatice şi la prăbuşirea
dolinelor.
46. Care dintre următoarele variante exprimă cel mai bine atitudinea autorului
faţă de lipsa implementării unor strategii adecvate de dezvoltare în zonele
carstice?
(A) Acceptare a faptului că pericolele asociate carstului sunt depăşite ca

importanţă de chestiunile legate de utilizarea şi de dezvoltarea terenului.
(B) Îngrijorare că s-au produs daune mediului şi proprietăţilor din cauza unei
planificări defectuoase.
(C) Exasperare faţă de lipsa de informaţii ştiinţifice despre procesele carstice.
(D) Îngrijorare că antreprenorii nu vor fi dispuşi să facă investiţii suplimentare

pentru a rezolva problema.
(E) Nemulţumire faţă de faptul că antreprenorii consideră că abordarea unor

asemenea probleme va întârzia activitatea de construcţie.
47. Conform textului, noile rampe de colectare de pe terenurile carstice au

nevoie de căptuşeală pentru a:
(A) devia apa reziduală de pe traseul structurilor de reîncărcare a pânzei freatice.
(B) preveni prăbuşirea tavanelor cavităţilor subterane.
(C) împiedica agenţii de contaminare să pătrundă în pânza freatică.
(D) permite absorbţia substanţelor toxice în căptuşeală.
(E) împiedica apa din pânza freatică să pătrundă în rampa de colectare.

11 septembrie 2007
G1 partea I
48. Textul afirmă că în zonele urbane cu dezvoltare rapidă prăbuşirea dolinelor
produce:
(A) epuizarea resurselor pânzei freatice.
(B) contaminarea pânzei freatice.
(C) cratere cu risc de surpare.
(D) scăderea nivelului pânzei freatice
(E) daune costisitoare proprietăţilor.
49. Pornind de la text, care dintre următoarele inovaţii structurale se poate

deduce ca fiind cea mai eficientă pentru resursele de apă freatică în zonele
carstice?
(A) Evitarea folosirii de căptuşeli de plastic la rampele de colectare.
(B) Legarea structurilor de drenaj direct la reţelele de peşteri în zonele carstice.
(C) Instalarea de structuri de drenaj care încetinesc viteza de scurgere a apei din
precipitaţii.
(D) Creşterea suprafeţei acoperite cu beton pentru a împiedica apa reziduală să

antreneze alte materiale.
(E) Construirea de structuri din materiale uşoare în zonele cu risc de prăbuşire a

dolinelor.
50. Pornind de la text, care dintre următoarele afirmaţii exprimă cel mai probabil
părerea autorului despre automobile?
(A) Sunt o cauză de contaminare a apei potabile în zonele carstice.
(B) Creează nevoia de a avea şosele special ranforsate în regiunile carstice.
(C) Determină deteriorarea prematură a şoselelor din zonele carstice.
(D) Sunt o sursă de substanţe care contribuie la eroziunea chimică aproape de

suprafaţă în zonele carstice.
(E) Provoacă vibraţii care determină prăbuşirea dolinelor din zonele carstice.

11 septembrie 2007
G1 partea I
Elemente de raţionament logic

25 de întrebări

11 septembrie 2007
G1 partea II
Ingredientele de bază din care se face cimentul sunt atât ieftine cât şi abundente.
Se pot folosi chiar şi materiale obişnuite cum este calcarul şi lutul. Cu toate
acestea, preţul cimentului este influenţat de preţul petrolului, pentru că
transformarea ingredientelor de bază în ciment în cuptoare care ard la
temperaturi înalte este un proces care foloseşte cantităţi mari de energie.
1. Care dintre următoarele se poate deduce în mod logic din pasajul de mai sus?
(A) Petrolul este unul din ingredientele de bază ale cimentului.

(B) Petrolul este o sursă de energie pentru unele dintre cuptoarele
folosite la fabricarea cimentului.
(C) Cu cât creşte preţul cimentului cu atât creşte şi preţul lutului.
(D) Oricând cresc preţurile petrolului, scad preţurile cimentului.
(E) O cantitate anumită de ciment nu costă mai mult decât preţul total al
ingredientelor sale de bază.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Mulţi oameni nu se înţeleg pe sine, dar nici nu încearcă să ajungă să se înţeleagă
pe sine. Aceşti oameni ar putea încerca să-i înţeleagă pe alţii, dar aceste încercări
sunt sortite eşecului pentru că fără să te înţelegi pe tine este imposibil să-i
înţelegi pe alţii. De aici rezultă clar că orice persoană care nu se poate înţelege
pe sine va fi incapabilă să-i înţeleagă pe alţii.
2. Raţionamentul din acest enunţ este defectuos, pentru că enunţul:
(A) confundă ceva care este necesar pentru ca o situaţie să aibă loc cu
ceva care prin sine însuşi este suficient pentru ca acea situaţie să
aibă loc.
(B) nu ia în consideraţie posibilitatea ca nu toată lumea să vrea să obţină
o înţelegere amănunţită a propriei persoane.
(C) învinovăţeşte oamenii pentru ceva pentru care nu pot fi făcuţi
răspunzători în mod legitim.
(D) foloseşte expresia inerent vagă de „înţelegere a propriei persoane”
fără a o defini.
(E) trage o concluzie care nu face decât să reafirme o susţinere adusă în
sprijinul acelei concluzii.

11 septembrie 2007
G1 partea II
SOŢIA: Opera artistului care a pictat portretul bunicilor mei acum 50 de ani a
căpătat ulterior o popularitate destul de mare, aşa că portretul a devenit acum
valoros. Dar deoarece moda în artă trece repede, cel mai practic lucru de făcut ar
fi să vindem portretul cât încă mai valorează ceva, şi astfel să facem posibil ca
fata noastră să meargă la facultatea pe care a ales-o.
SOŢUL: Cum poţi să faci o asemenea propunere? Tabloul acesta este singurul
lucru care ţi-a rămas de la bunici. Nu mi se pare un tablou prea frumos, dar
are mare valoare sentimentală. În plus, ai datoria faţă de fiica noastră să-l
păstrezi în familie, ca pe o legătură cu trecutul familiei sale.
3. Care dintre următoarele principii, dacă este acceptat ca fiind un principiu,

justifică în cea mai mare măsură răspunsul soţului?
(A) Darurile oferite ca simboluri sentimentale ale afecţiunii nu ar trebui

acceptate dacă beneficiarul intenţionează să le vândă ulterior pentru
a scoate un profit.
(B) O operă frumoasă de artă este mai valoroasă decât suma de bani cu
care se poate vinde, indiferent care ar fi această sumă de bani.
(C) Este mai important ca părinţii să ofere copiilor lor legături tangibile cu
trecutul familiei decât să le dea posibilitatea de a merge la colegiul
pe care-l doresc.
(D) Copiii şi nepoţii au datoria de a păstra obiectele de familie numai
dacă le-au promis părinţilor sau bunicilor lor că le vor păstra.
(E) Este mai important să le asiguri copiilor o educaţie şcolară decât să le
pui la dispoziţie bunuri materiale, chiar dacă acestea au valoare
sentimentală.
4. Care dintre următoarele tehnici de argumentaţie sunt folosite de soţ ca

răspuns la sugestia soţiei sale?
(A) Contestă aspectul practic al sugestiei acesteia.

(B) Pune la îndoială judecata ei estetică.
(C) Susţine că motivele pe care le invocă ea se bazează pe sentimente şi
nu pe considerente raţionale.
(D) Afirmă că argumentele pe care le aduce ea în sprijinul propunerii sale
sunt false.
(E) Invocă o obligaţie concurentă pe care el o consideră a avea
prevalenţă asupra considerentelor ei de ordin practic.

11 septembrie 2007
G1 partea II
S-au ridicat unele întrebări cu privire la acurateţea rapoartelor anuale pe care le
emite muzeul de arheologie al universităţii în privinţa vânzărilor şi achiziţiilor sale
pe anul trecut. Pentru a împiedica apariţia unei controverse, raportul de anul
acesta este în curs de examinare de trei arheologi de la alte universităţi.
Deoarece aceşti arheologi vor avea acces deplin la toate documentele care stau
la baza raportului, ei vor putea stabili dacă acesta este într-adevăr corect.
5. Raţionamentul de mai sus este defectuos, deoarece:
(A) nu specifică dacă examinatorii vor avea acces la date despre obiecte
care au fost vândute din colecţia muzeului de mulţi ani.
(B) nu dă nici o informaţie privitoare la dimensiunile sau calitatea
colecţiei muzeului arheologic.
(C) nu spune nimic despre colecţia muzeului, în sensul dacă aceasta este
în expoziţie sau e disponibilă numai cercetătorilor.
(D) ignoră posibilitatea să fi existat unele vânzări sau achiziţii în anul
anterior care să nu fie menţionate în documentele pe care s-a bazat
raportul.
(E) nu descrie ce se va întâmpla dacă examinatorii vor descoperi
discrepanţe între raport şi documentele pe care s-a bazat acesta.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Un inginer: Unii oameni susţin că problemele energetice ale lumii s-ar putea
rezolva prin extragerea de pe Lună de heliu-3, care ar putea fi folosit
drept combustibil în reactoare de fuziune. Dar acest lucru este un
nonsens. Chiar dacă extragerea de pe Lună a heliului-3 ar fi posibilă,
mai durează încă 50 de ani până să apară tehnologia necesară pentru
a construi reactoare de fuziune viabile care folosesc acest
combustibil. Dacă problemele energetice ale lumii nu se rezolvă până
atunci, va fi deja prea târziu să mai fie rezolvate atunci.
6. Ideea principală a raţionamentului este că:
(A) la ora actuală extragerea heliului-3 de pe Lună nu este fezabilă.

(B) reactoarele de fuziune aflate în proiectare la ora actuală nu sunt
făcute să meargă cu combustibil heliu-3.
(C) cei care susţin extragerea de heliu-3 de pe Lună nu-şi dau seama că
se pot proiecta reactoare de fuziune care să folosească şi alţi
combustibili decât heliul-3.
(D) extragerea de heliu-3 de pe Lună nu este o soluţie posibilă pentru
problemele energetice ale lumii.
(E) dacă problemele energetice ale lumii nu sunt rezolvate în următorii
50 de ani, după aceea va fi prea târziu pentru a mai fi rezolvate.

11 septembrie 2007
G1 partea II
La ora actuală nu ne putem baza pe industria pescuitului pentru a ajuta
autorităţile guvernamentale să ţină evidenţa păsărilor marine care sunt omorâte
prin pescuitul cu năvoade, deoarece o numărătoare reală ar putea conduce la
restricţii aplicate pescuitului cu năvoade. În consecinţă guvernul ar trebui să
instituie un program în care să fie analizate eşantioane de ţesut prelevate de la
păsările moarte, pentru a stabili cantitatea de toxine aflată în peştii consumaţi de
aceste păsări. Industria ar avea atunci o motivaţie pentru a preda cadavrele de
păsări, deoarece ea are nevoie să ştie dacă peştele prins nu este cumva
contaminat cu substanţe toxice.
7. Care dintre următoarele aserţiuni, dacă este adevărată, întăreşte cel mai mult
acest raţionament?
(A) Păsările marine care sunt omorâte prin pescuitul cu năvoade nu

mănâncă toate speciile de peşte pe care le prinde industria
pescuitului.
(B) Până acum autorităţile nu au încercat să stabilească dacă peştele
este contaminat cu substanţe toxice prin analiza de eşantioane de
ţesut de la păsările marine.
(C) Autorităţile nu pot obţine o cifră corectă a numărului de păsări marine
care sunt omorâte prin pescuitul cu năvoade decât dacă sunt ajutate
de industria pescuitului.
(D) Dacă autorităţile află că peştele prins prin industria pescuitului este
contaminat cu substanţe toxice, atunci vor restricţiona pescuitul cu
năvoade.
(E) Dacă pescuitul cu năvoade ar fi restricţionat de autorităţi, atunci
industria pescuitului ar deveni mai dispusă să dezvăluie numărul de
păsări marine care sunt omorâte prin pescuitul cu năvoade.
8. Care dintre următoarele aserţiuni, dacă ar fi adevărată, ar indica cel mai

puternic faptul că acest program al autorităţilor guvernamentale nu ar oferi,
prin sine însuşi, o cifră corectă a numărului de păsări marine care sunt
omorâte prin pescuitul cu năvoade?
(A) Păsările marine care sunt omorâte prin pescuitul cu năvoade s-ar
putea să fie contaminate cu diverse substanţe toxice chiar dacă nu
mănâncă decât un singur fel de peşte.
(B) Industria pescuitului ar putea afla dacă peştele pe care îl prinde este
contaminat cu substanţe toxice dacă ar fi analizate doar câteva dintre
păsările marine care sunt omorâte prin pescuitul cu năvoade.
(C) Autorităţile ar putea obţine informaţii valoroase despre sursa
substanţelor toxice prin analiza eşantioanelor de ţesut ale păsărilor
marine prinse în năvoade.
(D) Peştele prins într-un anumit năvod ar putea fi contaminat cu aceleaşi
substanţe toxice ca şi păsările prinse în acel năvod.
(E) Autorităţile ar fi dispuse să certifice faptul că peştele prins prin
industria pescuitului nu este contaminat cu substanţe toxice dacă
analizele efectuate pe păsări acvatice nu arată nici o contaminare.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Unii susţin că demnitarii aleşi trebuie să evite chiar şi aparenţa abuzului de
putere. Pe de altă parte, având în vedere faptul că acţiunile care creează această
aparenţă nu sunt necesarmente un abuz, singurul motiv pentru ca un demnitar
ales să evite aparenţa de abuz de putere este să-şi menţină aprobarea publicului
şi popularitatea. Nici măcar un singur demnitar nu este însă obligat să fie popular
sau să-şi menţină susţinerea publicului.
9. La care dintre următoarele concluzii conduce raţionamentul de mai sus?
(A) Nici un demnitar nu are obligaţia de a evita aparenţa de abuz.

(B) Toţi demnitarii aleşi au un interes direct în a-şi menţine un nivel înalt
de susţinere din partea publicului.
(C) Demnitarii aleşi care şi-au îndeplinit obligaţiile funcţiei cu
scrupulozitate trebuie să se asigure că publicul este conştient de
acest fapt.
(D) Publicul nu susţine niciodată un demnitar care pare că s-a comportat
abuziv în funcţie.
(E) Demnitarii aleşi care fac abuz de putere au măcar obligaţia de a
păstra aparenţa că îşi îndeplinesc corect obligaţiile funcţiei.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Într-o lume cu oameni de ştiinţă influenţaţi încă de explicaţii religioase, deşi ne
aflăm în secolul al XXI-lea, unele dintre opiniile acestora nu pot avea valoare
ştiinţifică, întrucât superstiţiile nu au valoare ştiinţifică.
10. Care dintre următoarele enunţuri este o presupoziţie cerută de raţionamentul

de mai sus?
(A) Superstiţiile îi domină pe unii oameni de ştiinţă.

(B) Unele opinii ale oamenilor de ştiinţă sunt superstiţii.
(C) Unele explicaţii ale oamenilor de ştiinţă sunt de factură religioasă.
(D) Explicaţiile religioase nu au dispărut încă din ştiinţa secolului al XXI-
lea.
(E) Părerile bazate pe superstiţii nu au valoare ştiinţifică.

11 septembrie 2007
G1 partea II
P: Faptul că un demnitar ales are nevoie de sprijinul unui partid politic
pentru a fi eficient înseamnă că un candidat independent la o funcţie în cadrul
legislativului, dacă este ales, nu poate fi un demnitar eficient.
Q: Nu sunt de acord. Conform raţionamentului tău, reprezentantul
nostru actual, care are sprijinul unui partid politic, ar fi trebuit să fie
eficient, dar el n-a fost.
11. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă cea mai bună critică a susţinerii
lui Q?
(A) Nu face decât să contrazică susţinerea lui P, fără a aduce vreo probă.
(B) Nu are în vedere posibilitatea ca un partid politic să se hotărască să
sprijine un reprezentant ales chiar dacă acesta a candidat ca
independent.
(C) Nu vine cu o definiţie precisă pentru un termen-cheie: cuvântul
„eficient”.
(D) Ia ca prezumţie de pornire ceea ce de fapt este de dovedit: faptul că
un legiuitor trebuie să aibă sprijinul unui partid pentru a fi eficient.
(E) Interpretează greşit afirmaţia lui P, crezând că acesta susţine că un
anume factor asigură, mai curând decât să fie doar necesar, eficienţa
unui legiuitor.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Calitatea sănătăţii publice se va îmbunătăţi mai repede în urma noilor
descoperiri medicale, dacă cercetătorii din acest domeniu vor renunţa la practica
de a aştepta până ce descoperirile lor sunt mai întâi publicate şi discutate în
revistele de specialitate înainte de a informa presa cu privire la rezultate
importante ale propriilor cercetări. Acest lucru s-ar întâmpla deoarece publicarea
noilor informaţii medicale ar permite oamenilor să folosească aceste informaţii
pentru a-şi îmbunătăţi starea de sănătate, dar procesul de evaluare critică a
rezultatelor în revistele de specialitate este inevitabil foarte lent.
12. Care dintre următoarele idei este o presupoziţie de care depinde

raţionamentul de mai sus?
(A) Mulţi cercetători din medicină nu sunt de acord să se angajeze ca

recenzenţi atunci când propriile lor cercetări se află într-o fază critică.
(B) Recenzenţii multor reviste medicale de specialitate nu sunt ei înşişi
cercetători ştiinţifici în medicină.
(C) Oamenii ar folosi noile informaţii medicale chiar dacă acestea nu ar fi
fost mai întâi publicate în revistele de specialitate.
(D) Procesul de evaluare critică de specialitate ar putea fi accelerat
suficient pentru a produce o îmbunătăţire semnificativă a sănătăţii
publice.
(E) Informaţiile medicale noi publicate mai întâi în revistele de
specialitate nu intră, de obicei, în atenţia publicului.
13. Care dintre următoarele propoziţii, dacă este adevărată, slăbeşte cel mai
serios raţionamentul?
(A) Procesul de evaluare critică de specialitate împiedică, adeseori,

publicarea de concluzii greşite rezultate în urma unor cercetări
medicale superficiale.
(B) Oamenii îşi schimbă adesea stilul de viaţă în lumina unor informaţii
medicale noi aflate din presă.
(C) Unele îmbunătăţiri ale stării de sănătate a publicului se datorează
unor factori diferiţi de descoperirea de noi informaţii medicale.
(D) Unele ziare şi-ar dori să publice rezultatele noilor cercetări medicale
înainte ca acestea să fi apărut în revistele de specialitate.
(E) Majoritatea revistelor de specialitate ar refuza să renunţe la practica
procesului de evaluare critică de specialitate.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Între 1977 şi 1987 Ravonia a pierdut aproximativ 12.000 de locuri de muncă în
industria exploatărilor forestiere şi a prelucrării lemnului, ceea ce reprezintă o
scădere cu 15 % a ratei ocupării forţei de muncă în industria lemnului din această
ţară. În mod paradoxal, această pierdere a locurilor de muncă a avut loc în
condiţiile în care cantitatea de lemn scoasă din pădurile Ravoniei a crescut cu 10
%.
14. Care dintre următoarele, dacă este adevărată, ajută cel mai mult la
rezolvarea aparentului paradox?
(A) Industria lemnului nu mai este cea mai importantă ramură din
economia Ravoniei încă din anii '50.
(B) Între 1977 şi 1987 a scăzut numărul total de hectare de pădure în
exploatare în Ravonia, în timp ce cererea de produse de lemn a
crescut.
(C) Începând cu 1977 o proporţie din ce în ce mai mare din lemnul tăiat
în Ravonia a fost exportat în stare brută, neprelucrată.
(D) Începând cu 1977 vânzările interne de lemn şi produse din lemn au
crescut cu un procent mai mare decât cel al vânzărilor la export.
(E) În 1977 rata totală a şomajului în Ravonia era de aproximativ 10 %; în
1987 rata şomajului în Ravonia era de 15%.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Săvârşirea unei fapte reprobabile este o ofensă la adresa umanităţii, iar toate
ofensele la adresa umanităţi sunt la fel de grave. Deoarece omorul este o faptă
reprobabilă, a omorî un singur om cu ajutorul unei bombe este la fel de grav pe
cât este omorârea a o sută de persoane cu ajutorul acelei bombe.
15. Care dintre enunţurile următoare aplică principiile invocate mai sus?
(A) Dacă a minţi este reprobabil, atunci a spune o minciună este la fel de
grav ca a omorî pe cineva.
(B) A-ţi risca viaţa pentru a salva o sută de alte vieţi nu este, din punct
de vedere moral, mai lăudabil decât a-ţi risca viaţa pentru a salva un
singur om.
(C) Dacă a fura este reprobabil, atunci pentru societate prevenirea
furturilor şi cea a omorurilor sunt la fel de importante.
(D) A cauza moartea cuiva accidental este la fel de rău ca şi a omorî acel
om cu intenţie.
(E) Într-o situaţie în care viaţa unui om nu poate fi salvată decât omorând
un alt om, atât omorul cât şi salvarea unei vieţi sunt la fel de rele.

11 septembrie 2007
G1 partea II
În alegerile de ieri pentru consiliu, majoritatea votanţilor a sprijinit candidaţii
conservatori, iar majoritatea votanţilor a sprijinit candidaţii care au votat în
favoarea acţiunii antipoluare. Prin urmare, trebuie că majoritatea votanţilor de la
alegerile de ieri pentru consiliu a sprijinit candidaţii conservatori care au votat în
favoarea acţiunii antipoluare.
16. Care dintre următoarele este un raţionament care conţine aceeaşi eroare ca
cea din pasajul de mai sus?
(A) Vasile susţine că solul poate fi deteriorat dacă este arat când este
prea ud, iar Smaranda susţine că seminţele plantate într-un sol ud pot
putrezi. Aşadar, dacă ambele susţineri sunt adevărate, grădinarii care
îşi sapă şi seamănă grădina când solul este ud îşi vor strica atât
pământul cât şi seminţele.
(B) Sara este de părere că celor mai mulţi copii le place plăcinta. Robert
este de părere că celor mai mulţi copii le plac afinele. Aşadar, dacă
atât Sara cât şi Robert au dreptate, trebuie că celor mai mulţi copii le
place plăcinta care conţine afine.
(C) Marius va merge astăzi la picnic numai dacă nu plouă. Suzana va
merge astăzi la picnic numai dacă merge şi Marius. Având în vedere
că astăzi nu va ploua, vor merge la picnic atât Marius cât şi Suzana.
(D) Majoritatea clienţilor care mănâncă regulat la acest restaurant
comandă întotdeauna atât peşte cât şi ciuperci umplute. Aşadar,
peştele şi ciupercile umplute trebuie să fie felurile de mâncare cel
mai frecvent comandate ale acestui restaurant.
(E) Cei mai mulţi dintre cei care locuiesc în casa Ginei gătesc bine. Din
moment ce cei mai mulţi dintre cei care locuiesc în casa Ginei se
bucură să mănânce bucate bine gătite, cele mai multe feluri de
mâncare servite în casa Ginei sunt bine gătite.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Un politician: Criticii proiectului de lege pentru protecţia zonelor mlăştinoase
tergiversează adoptarea acestei legi foarte importante pentru că nu sunt de
acord cu noua sa definiţie, mai restrictivă, a termenului „zonă mlăştinoasă". Dar
această lege va aduce limitări mai stricte dezvoltării zonelor mlăştinoase decât
reglementările aflate în vigoare. Aşadar, târguindu-se pe semantică, criticii
acestui proiect de lege arată că le pasă prea puţin de ceea ce se întâmplă cu
adevărat în zonele noastre mlăştinoase.
17. Care dintre criticile de mai jos face replica politicianului mai vulnerabilă?
(A) Faptul că face o falsă identificare între motivele celor care au

criticat legea protecţiei zonelor mlăştinoase şi motivele celor care se
opun conservării.
(B) Faptul că nu recunoaşte în mod corespunzător posibilitatea ca
definiţia termenului „zonă mlăştinoasă” să determine impactul legii.
(C) Faptul că presupune, nejustificat, că aceia care au criticat legea
protecţiei zonelor mlăştinoase au de profitat dacă proiectul de lege
nu trece.
(D) Faptul că nu apără o definiţie mai puţin restrictivă a termenului
„zonă mlăştinoasă”.
(E) Faptul că încearcă să apere mai curând credibilitatea autorului
proiectului de lege decât proiectul de lege însuşi.

11 septembrie 2007
G1 partea II
DAN: Din ce în ce mai mulţi oameni se hotărăsc să nu aibă copii din cauza
sacrificiilor de ordin personal şi economic pe care le necesită creşterea şi
educarea lor şi din cauză că atât de des copiii sunt nerecunoscători faţă de
sacrificiile făcute de părinţii lor pentru ei. Totuşi, aceste consideraţiuni nu
au nici un impact asupra faptului că aceşti copii reprezintă cea mai bună
şansă pentru cei mai mulţi oameni de a-şi lăsa valorile posterităţii. Aşadar,
pentru orice om cu valori la care ţine foarte mult ar fi probabil o greşeală să
renunţe la a fi părinte pentru că nu vrea să facă sacrificii în schimbul cărora
se poate aştepta la prea puţină recunoştinţă.
TINU: Raţionamentul tău lasă deoparte un alt fapt care merită avut în vedere:
lipsa de recunoştinţă a copiilor pentru sacrificiile făcute de părinţi apare de
obicei ca rezultat al unei respingeri de plano a valorilor parentale.
18. Care dintre următoarele strategii de argumentare este folosită de Dan?
(A) Prezentarea consideraţiilor menţionate ca dezavantaje ale unui curs

al vieţii că nu sunt deloc dezavantaje.
(B) Scoaterea în evidenţă că motivaţia celor care fac alegerea respinsă
de Dan este moral suspectă.
(C) Indirect, stabilirea că un anumit curs al vieţii este obligatoriu prin
aceea că susţine că alternativa este interzisă.
(D) Identificarea unei anumite categorii de persoane pentru care motivul
prezentat în favoarea unui anumit curs al vieţii este mai pregnant
decât motivele prezentate împotriva acelui curs.
(E) Folosirea unor dovezi că un anumit curs al vieţii ar fi potrivit sub o
anumită clasă de circumstanţe pentru a ajunge la o concluzie
generalizatoare despre ceea ce ar fi potrivit în toate cazurile.
19. Ideea principală a replicii lui Tinu la raţionamentul lui Dan este că:
(A) prezumţia lui Dan conform căreia copiii îşi iau valorile numai de la
părinţi este greşită.
(B) ar fi o greşeală să laşi deoparte, ca nerelevante, sacrificiile personale
şi economice care le sunt cerute oamenilor de dragul copiilor lor.
(C) Dan a trecut cu vederea faptul binecunoscut că oamenii cu valori
adânc înrădăcinate nu rareori resping valorile opuse care sunt la fel
de adânc înrădăcinate la alţii.
(D) dorinţa de a-şi perpetua valorile nu ar trebui să fie un factor avut în
vedere când oamenii se hotărăsc dacă să aibă copii sau nu.
(E) în vederea perpetuării valorilor proprii, faptul că adesea copiii sunt
nerecunoscători pentru sacrificiile făcute de părinţi este irelevant
pentru a decide să ai sau nu copii.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Până acum aproximativ 400 de milioane de ani, peştii – primii înotători adevăraţi
– nu aveau maxilare. Metoda lor de hrănire era limitată fie la a suge planctonul de
suprafaţă fie la a suge particule nutritive din mâlul de pe fundul apei. Odată cu
apariţia maxilarelor cu care puteau muşca, viaţa peştilor s-a schimbat totuşi
dramatic, deoarece maxilarele le permiteau să caute în mod activ prada, să o
înşface cu fălcile şi să o manipuleze între dinţi. Apoi peştii cu maxilare s-au
dezvoltat în două direcţii principale: unii şi-au păstrat scheletul cartilaginos, cum
ar fi rechinii şi calcanii; ceilalţi au adoptat osul ca principal material de structură a
scheletului. Din cel de-al doilea grup, a evoluat cel mai numeros şi diversificat
dintre toate grupurile de vertebrate din zilele noastre, „teleosteenii”, cu vreo
21.000 de specii, care variază de la baracude la căluţii de mare.
20. Dacă toate enunţurile din acest pasaj sunt adevărate, care din cele de mai
jos trebuie să fie şi el adevărat?
(A) Peştii reprezintă prada principală pentru toţii peştii cu maxilare.

(B) Peştii fără maxilare nu vânau alţi peşti.
(C) Teleosteenii nu se hrănesc cu particule din mâlul de pe fundul apei.
(D) Peştii fără maxilare nu aveau scheletul constituit din cartilagiu.
(E) Peştii fără maxilare au dispărut acum aproximativ 400 de milioane de
ani.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Câteodată reactoarele nucleare sunt construite în regiuni „geologic tăcute”,
denumite astfel de geologi pentru că asemenea regiuni sunt foarte departe de
zonele de delimitare a plăcilor tectonice şi conţin numai falii minore. Deoarece
nici o falie minoră dintr-o regiune geologic tăcută nu produce un cutremur mai
des decât odată la 100.000 de ani, decurge de aici că, din toate amplasamentele
potenţiale pentru un reactor nuclear într-o regiune geologic tăcută,
amplasamentele cu probabilitatea cea mai mică de a fi lovite de un cutremur sunt
acelea aflate aproape de o falie care a produs un cutremur de care oamenii îşi
mai aduc aminte.
21. Care din următoarele idei este o presupoziţie pe care se bazează

(A) Regiunile geologic tăcute sunt acelea în care este cel mai puţin
periculos să construieşti reactoare nucleare.
(B) Pentru orice amplasament potenţial al unui reactor nuclear,
probabilitatea de a fi lovit de un cutremur este principalul factor
determinant al siguranţei amplasamentului.
(C) Într-o regiune geologic tăcută, orice amplasament potenţial pentru un
reactor nuclear se află lângă cel puţin o falie minoră.
(D) Reactoarele nucleare amplasate în regiuni geologic tăcute sunt
construite astfel încât să reziste cel puţin la unul, dar nu la mai mult
de un cutremur de magnitudine mică până la moderată.
(E) Faliile cu potenţial de cutremur din regiunile geologic tăcute produc
cutremure cel puţin odată la 100.000 de ani.

11 septembrie 2007
G1 partea II
REDACTORUL ŞEF AL REVISTEI: Ştiu că unii dintre cei care publică în mod
obişnuit reclame la noi au făcut presiuni asupra noastră pentru ca în
articolele noastre să facem menţionări pozitive ale produselor lor, dar ei
trebuie să realizeze că a da curs dorinţelor exprimate de ei s-ar solda
pentru noi cu rezultate potrivnice propriilor noastre interese. Pentru a
rămâne un vehicul efectiv de publicitate, este necesar să avem cititori
fideli, dar curând ne vom pierde cititorii dacă ei ne vor suspecta că
integritatea noastră editorială a fost compromisă prin aservirea ei
intereselor publicitare.
DIRECTORUL DE VÂNZĂRI-PUBLICITATE: Subestimaţi sofisticarea cititorilor

noştri. Ei îşi dau seama că reclamele pe care le publicăm nu sunt articole,
aşa că reacţia lor la reclame nu a depins niciodată de părerea pe care o au
despre integritatea editorială a revistei luate în ansamblul său.
22. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă evaluarea cea mai precisă a
raţionamentului directorului de vânzări-publicitate adusă ca răspuns la cea
a redactorului şef?
(A) Este o reuşită pentru că arată că raţionamentul redactorului şef se

bazează pe o presupoziţie nejustificată privitoare la factori care
influenţează eficacitatea unei reclame.
(B) Este o reuşită pentru că scoate la iveală greşeala estimării
redactorului şef cu privire la gradul de sofisticare al cititorilor revistei.
(C) Este o reuşită pentru că subminează susţinerea redactorului şef
despre modul în care integritatea editorială a revistei ar fi afectată
dacă ar permite celor care îşi fac publicitate să influenţeze articolele.
(D) Este un eşec pentru că raţionamentul redactorului şef nu se bazează
pe nici o presupoziţie cu privire la reacţia cititorilor la reclamele pe
care le văd în revistă.
(E) Este un eşec pentru că se bazează pe o înţelegere greşită a punctului
de vedere al redactorului şef despre modul în care reacţionează
cititorii la reclamele pe care le văd în revistă.
23. Care anume dintre următoarele idei este o presupoziţie în raţionamentul

redactorului şef?
(A) Un redactor şef de revistă nu trebuie niciodată să fie influenţat în

îndeplinirea sarcinilor sale profesionale de dorinţele firmelor care-şi
fac reclamă cu regularitate în acea revistă.
(B) Revista nu poate face nici o menţiune favorabilă în articolele sale la
produsele celor care-şi fac reclamă cu regularitate în acele pagini,
fără a-şi compromite reputaţia de integritate editorială.
(C) O menţionare favorabilă a produselor lor în articolele revistei este de
mai mică valoare pentru cei care-şi fac reclamă cu regularitate decât
eficacitatea continuă a revistei ca vehicul de publicitate.
(D) Menţionarea favorabilă a unui produs într-un articol de revistă este o
formă de publicitate mai eficace decât o reclamă propriu-zisă la acel
produs, în aceeaşi revistă.
(E) Publicarea de reclame plătite nu poate niciodată pune în pericol
reputaţia de integritate editorială a revistei şi nici loialitatea cititorilor
săi.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Politicile publice dictează riscurile de sănătate la care se supune de obicei
cetăţeanul. Argumentele de ordin statistic privitoare la riscurile de sănătate sunt
folosite în principal pentru a abate temerile publicului, în timp ce ele contribuie
prea puţin la dezbaterile despre politicile publice. De exemplu, se citează
statisticile pentru a implica faptul că purtarea centurii de siguranţă reduce riscul
de deces într-un accident de circulaţie, îndepărtând atenţia de la faptul că o
politică a transporturilor care promovează creşterea utilizării automobilelor va
duce la creşterea inerentă a riscului indivizilor de a deceda într-un accident de
circulaţie.
24. În care dintre următoarele texte este redat cel mai bine modul de operare din
exemplul de mai sus?
(A) Statisticile indică faptul că riscul unui om de a face cancer datorită

radiaţiei emise de o centrală nucleară este mai mic decât cel de a
face cancer din cauza radiaţiilor solare. Aceste statistici deturnează
atenţia de la faptul că o politică de conservare a energiei este mai
sigură pentru sănătatea oamenilor decât una bazată pe energia
nucleară.
(B) Statisticile indică faptul că riscul unui orăşean de a suferi un accident
mortal, indiferent de cauză, nu este cu nimic mai mare decât cel al
unui om care locuieşte într-o zonă suburbană sau rurală. Aceste
statistici contracarează convingerea larg răspândită a publicului că
zonele urbane sunt mai periculoase decât cele suburbane sau rurale.
(C) Statisticile indică faptul că speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este
mai mică decât cea a femeilor. Prin sine însuşi acest fapt nu trebuie
să influenţeze politicile privitoare la eligibilitatea pentru o asigurare
de viaţă, pentru că este tot atât de adevărat că speranţa de viaţă a
oricărei persoane poate fi calculată pe baza caracteristicilor personale
şi practicilor sale de sănătate.
(D) Statisticile indică faptul că speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este
mai mică decât cea a femeilor. Dacă se ia în calcul faptul că femeile
fumează mai puţin şi că e mai puţin probabil să aibă un loc de muncă
în industria chimică şi manufacturieră, diferenţa de speranţă de viaţă
se micşorează.
(E) Statisticile indică faptul că numărul de oameni dependenţi de alcool îl
depăşeşte cu mult pe cel al celor care sunt dependenţi de o
substanţă ilegală; astfel, orice politică pentru prevenirea şi tratarea
abuzului de substanţe trebuie să aibă în vedere tratarea
alcoolismului.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Infectarea cu HIV declanşează teribila maladie SIDA căreia nu i-au fost găsite încă
remedii eficiente. Recent a fost identificată în sângele uman o substanţă care
stimulează activitatea celorlalţi aminoacizi din celule şi care, împreună cu aceştia,
are un efect anti-SIDA de o sută de ori mai puternic decât al metodelor de
tratament cunoscute, motiv pentru care această substanţă a fost numită „peptidă
anti-HIV”. Prin urmare, este probabil ca …
25. Care dintre următoarele enunţuri completează raţionamentul de mai sus?
(A) descoperirea peptidei anti-HIV să fie un nou succes al cercetărilor

medicale contemporane.
(B) existenţa peptidei anti-HIV în sângele uman să fie cauza imunităţii
unor persoane la SIDA.
(C) aminoacidul numit „peptidă anti-HIV” să stimuleze activitatea
celorlalţi aminoacizi din celule.
(D) descoperirea peptidelor anti-HIV să prefigureze un tratament eficient
anti-SIDA.
(E) insuficienţa peptidei anti-HIV în sângele unor indivizi să îi facă pe
aceştia vulnerabili la SIDA.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Elemente de raţionament logic

25 de întrebări

11 septembrie 2007
G1 partea II
În condiţiile în care capacitatea de producţie a unei ţări este utilizată integral, nu
poate avea loc nici o creştere economică fără noi investiţii de capital. Orice
reducere a ratei dobânzilor produce noi investiţii de capital.
26. Pe baza celor de mai sus se poate conchide cel mai corect că:
(A) în cazuri excepţionale poate fi redusă rata dobânzilor fără să aibă

drept consecinţă noi investiţii de capital.
(B) o reducere a ratei dobânzilor poate fi o precondiţie a creşterii
industriale.
(C) dacă este sub-utilizată capacitatea de producţie a unei ţări, rata
dobânzilor trebuie menţinută la un nivel constant.
(D) noile investiţii de capital care au loc în timp ce creşte rata dobânzilor
nu pot duce la o creştere industrială.
(E) dacă e să ducă la creştere industrială, capacitatea de producţie nou
creată de investiţiile de capital trebuie utilizată integral.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Un anumit tip de capcană pentru insecte foloseşte o momeală de miros pentru a
atrage păduchii de trandafiri într-o pungă de plastic din care le e greu să scape.
Dacă se instalează mai multe asemenea capcane într-o grădină din curtea casei,
se va reduce foarte mult numărul păduchilor de trandafiri. Dacă însă se
instalează doar o singură capcană de acest fel, numărul păduchilor de trandafiri
din grădină chiar va creşte.
27. Care dintre următoarele propoziţii, dacă este adevărată, ajută cel mai mult la
soluţionarea aparentei discrepanţe din pasajul de mai sus?
(A) De obicei, mirosul momelii unei singure capcane nu poate fi simţit de

păduchii de trandafiri din întreaga grădină.
(B) Mai multe capcane reuşesc să atragă un număr mai mare de păduchi
de trandafiri decât una singură, deoarece este foarte probabil ca
păduchii de trandafiri care evită una din capcane să dea peste alta,
dacă sunt mai multe.
(C) Dacă în grădină există mai multe capcane, fiecare din ele atrage mai
puţini păduchi de trandafiri decât dacă în grădină se află o singură
capcană.
(D) Prezenţa oricărei capcane în grădina din curtea casei va atrage mai
mulţi păduchi de trandafiri decât poate atrage doar o singură
capcană, dar un număr mai mare de capcane nu va atrage
semnificativ mai mulţi păduchi de trandafiri din grădină decât una
singură.
(E) Dacă în grădină există doar o singură capcană, punga de plastic se
umple complet repede, permiţând astfel unor păduchi de trandafiri să
scape.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Mişcarea actuală de brevetare a programelor de calculator este o mişcare în
direcţie greşită şi ar trebui oprită. Sistemul brevetelor a fost iniţial gândit exclusiv
pentru a-i proteja pe micii inventatori şi nu pentru a da marilor corporaţii
controlul asupra unei metodologii. Orice program de calculator nu reprezintă
decât implementarea unei metodologii.
28. Care dintre următoarele enunţuri este o presupoziţie pe care se bazează

(A) Ar trebui ca programele de calculator să fie dezvoltate nu numai de

mari corporaţii ci şi de mici inventatori.
(B) Implementarea unei metodologii necesită întotdeauna un efort
creator mai mic decât adevărata muncă de inventator de programe.
(C) Chestiunea emiterii sau ne-emiterii de brevete pentru programe de
calculator ridică în faţa sistemului de brevetare probleme cu care nu
s-a mai confruntat niciodată.
(D) Marile corporaţii nu ar trebui să deţină brevete pentru implementarea
de metodologii.
(E) Micii inventatori care sprijină mişcarea de brevetare a programelor de
calculator acţionează împotriva propriului lor interes.

11 septembrie 2007
G1 partea II
ION: Într-o societate, tolerarea unei nedreptăţi săvârşite de cei privilegiaţi
economic împotriva unuia dintre cei dezavantajaţi economic nu este doar
reprobabilă ci şi lipsită de gândire de perspectivă: un sistem care face o
nedreptate unei persoane dezavantajate astăzi, mâine poate foarte bine să
facă aceeaşi nedreptate unei persoane avantajate.
MARIA: În societatea noastră atât oamenii cu bani cât şi cei cu studii se pot
apăra de tot felul de nedreptăţi de genul celor suferite de cei care o duc
mai puţin bine. A permite acestor nedreptăţi să se perpetueze este o
politică deficitară, dar nu pentru că pune pe toată lumea într-o situaţie
egală de risc în faţa nedreptăţilor, ci pentru că este o sursă puternică de
tulburări sociale.
29. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă răspunsul Mariei la spusele lui
Ion?
(A) Oferă un temei pentru a pune la îndoială adevărul concluziei lui Ion.
(B) Deduce consecinţe neplauzibile din presupoziţiile lui Ion.
(C) Pune la îndoială autoritatea lui Ion de a prezenta politici sociale.
(D) Oferă un temei alternativ pentru a accepta adevărul concluziei lui Ion.
(E) Îl acuză pe Ion că nu merge până la capăt cu recunoaşterea tuturor
implicaţiilor punctului său de vedere.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Totalitatea persoanelor aflate în dezacord cu deciziile Consiliului de administraţie
şi care nu acceptă sub nici un aspect felul în care acestea sunt justificate este
alcătuită din salariaţi care au opinii diferite unul faţă de celălalt, dar cu toate
acestea sunt împreună opozanţi ai celor promovate de Consiliul de administraţie.
Cu toate că în situaţii speciale aceşti salariaţi trec cu vederea diferenţele de opinii
dintre ei, cu scopul de a se opune deciziilor Consiliului de administraţie, de îndată
ce Consiliul de administraţie va demisiona, aceste diferenţe de opinii vor ieşi în
evidenţă şi inevitabil îi vor împiedica să ia decizii.
În consecinţă, …
30. Care dintre următoarele afirmaţii este continuarea logică a celor de mai sus?
(A) un nou Consiliu de administraţie alcătuit exclusiv din persoane fidele

opozanţilor, nu va rezista mai mult decât vechiul consiliu.
(B) pentru ca noul Consiliu să poată lua decizii, membrii săi, în
exclusivitate opozanţi ai vechiului Consiliu, vor fi obligaţi să rezolve
diferenţele de opinii dintre ei.
(C) odată ajuns la conducere, noul Consiliu de administraţie format din
persoane fidele opozanţilor nu va propune cu necesitate o nouă
strategie.
(D) Consiliul de administraţie format din persoane fidele opozanţilor
vechiului consiliu se va confrunta mereu cu opinii contrare avansate
de membrii consiliului precedent.
(E) este imposibil ca noul Consiliu de administraţie să determine un
compromis între părerile diferite ale celor pe care îi reprezintă, pentru
ca astfel să se menţină la conducere.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Trei mari producători de detergenţi de rufe şi-au concentrat detergenţii sub formă
de pulbere, prin reducerea proporţiei de ingrediente inactive din compoziţia
acestora. Detergenţii concentraţi se vor vinde în pachete mai mici. Pentru a
explica această schimbare, producătorii au menţionat dorinţa lor de a reduce
costurile pachetelor de carton şi alte costuri de producţie. Analiştii pieţii prevăd
că hotărârea acestor producători, care controlează 80% din piaţa detergenţilor de
rufe, va duce practic până la urmă la dispariţia detergenţilor de tip vechi, în
pachete voluminoase.
31. Care dintre următoarele propoziţii, dacă este adevărată, sprijină cel mai
puternic previziunea analiştilor pieţii?
(A) Cei mai mulţi producători mici de detergenţi de rufe vor considera că
e prea scump să-şi reutileze fabricile pentru a produce pachete mai
mici de detergent.
(B) Mulţi consumatori vor privi iniţial cu scepticism ideea că o cantitate
mai mică de detergent va spăla la fel de eficient precum o făcea
cantitatea mai mare din vechiul detergent.
(C) Unii analişti consideră că, pentru a folosi noul detergent concentrat
sub formă de pulbere, consumatorii vor fi obligaţi să plătească un
preţ mai mare per cantitate de rufe comparativ cu acela necesar
pentru detergentul de tip vechi.
(D) Marile supermarket-uri au anunţat că nu vor micşora taxele
percepute producătorilor de detergenţi pentru a le expune
detergenţii, chiar dacă acum detergenţii vor ocupa un spaţiu mai mic
pe rafturi.
(E) Datorită îngrijorărilor privitoare la mediu şi pentru a reduce risipa de
carton, consumatorii sunt din ce în ce mai convinşi să cumpere
detergenţi concentraţi atunci când aceştia sunt disponibili.

11 septembrie 2007
G1 partea II
SUSŢINĂTORUL UNEI CAUZE POLITICE: Campaniile electorale pentru funcţii
alese ar trebui subvenţionate din fonduri publice. Unul dintre motive este
că aceasta ar permite politicienilor să aloce mai puţin timp strângerii de
fonduri, dând astfel celor aflaţi în campanie de realegere în funcţie mai
mult timp pentru a servi cetăţeanul. Un al doilea motiv este că asemenea
subvenţii ar face posibilă stabilirea unui plafon al contribuţiilor individuale
de campanie, reducând astfel posibilitatea ca oficialii aleşi să lucreze în
beneficiul marilor contributori individuali şi nu al cetăţeanului.
CRITICUL: Acest fel de raţionare ridică o altă problemă: cu cât este mai restrictiv
plafonul contribuţiilor, cu atât candidaţii vor trebui să petreacă mai mult
timp ca să găsească mai mulţi contributori mici.
32. Criticul obiectează raţionamentului avansat de susţinător, spunând că

aceasta conţine erori, pentru că:
(A) orice contributor mare şi descurcăreţ poate ocoli plafoanele la contribuţii

individuale trimiţând sume mai mici sub mai multe nume.
(B) unul din rezultatele prevăzute ridicat în sprijinul propunerii făcute este
presupus de celălalt şi ca atare, nu constituie un sprijin independent al
propunerii.
(C) din cele două rezultate prevăzute menţionate în sprijinul propunerii, unul
funcţionează împotriva celuilalt.
(D) nu are în vedere posibilitatea ca unii contributori mari să nu mai contribuie
deloc, dacă nu o pot face după dorinţa lor.
(E) nu are în vedere posibilitatea ca persoanele care candidează pentru
realegere subvenţionate doar de câţiva contributori mari să fie afectate mai
rău de plafoane decât persoanele care candidează pentru realegere şi sunt
subvenţionate de mulţi contributori de nivel mai scăzut.
33. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este stabilit ca principiu, oferă o bază
pentru raţionarea susţinătorului?
(A) Dacă bazarea în întregime pe finanţare privată a unei anumite activităţi

împiedică publicul de a beneficia de ceva de care ar putea beneficia în cazul
în care ar fi finanţat din fonduri publice, atunci asemenea fonduri trebuie
puse la dispoziţie.
(B) Dacă o campanie electorală este finanţată din fonduri publice, atunci
mandatele oficialilor aleşi trebuie prelungite.
(C) Dacă într-o campanie electorală contribuţiile mari se îndreaptă în principal
către un singur candidat, pentru a sprijini campaniile rivalilor acelui candidat
trebuie folosite fonduri publice.
(D) Dacă finanţarea din fonduri publice a unei activităţi aduce un beneficiu
publicului, dar aduce inevitabil un beneficiu special şi anumitor persoane
particulare, atunci activitatea nu trebuie finanţată în întregime din fonduri
publice ci, în parte, de persoanele care primesc beneficiile speciale.
(E) Dacă o persoană nu ar candida în lipsa unor subvenţii de campanie din
fonduri publice, acea persoană nu trebuie să fie eligibilă pentru nici un fel de
astfel de subvenţii.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Un crescător specializat de pisici: „Cercetările arată că dacă o pisică este castrată
în primele luni de viaţă, oasele membrelor, de obicei, nu cresc cum trebuie.
Dezvoltarea neadecvată a picioarelor conduce, la rândul ei, la artrită pe măsură
ce pisica înaintează în vârstă. De aceea, cine vrea să îşi protejeze pisica de
artrită, ar trebui să nu o castreze înainte ca aceasta să ajungă la maturitate.”
34. Care dintre cele de mai jos reprezintă critica la care raţionamentul
crescătorului este cel mai vulnerabil?
(A) Nu se are în vedere posibilitatea ca şi pisicile necastrate să facă

artrită.
(B) Nu se precizează câte dintre pisicile castrate de mici manifestă
ulterior artrită.
(C) Nu se dau informaţii despre credibilitatea crescătorului de pisici.
(D) Nu se dau informaţii despre apariţia artritei ca urmare a castrării
pisicilor în alte etape ale vieţii.
(E) Nu se precizează legătura dintre artrită şi dezvoltarea
necorespunzătoare a membrelor.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Psihologii au susţinut că mulţi oameni sunt mai susceptibili la probleme
psihologice iarna decât vara; psihologii numesc această afecţiune „tulburare
afectivă sezonieră”. Susţinerea lor se bazează pe rezultatele unor studii în cadrul
cărora li s-a cerut subiecţilor să îşi aducă aminte cum se simţeau la anumite
momente din trecut. Nu este însă clar faptul că oamenii pot reda corect stările lor
psihologice anterioare. Aşadar, rezultatele acestor studii nu justifică susţinerea
psihologilor că există o afecţiune ce poate fi numită „tulburare afectivă
sezonieră”.
35. Autorul critică susţinerea psihologilor în modul următor:
(A) Oferind o explicaţie alternativă a variaţiei stărilor psihologice de-a

lungul anotimpurilor.
(B) Punând la îndoială ideea că o variaţie de-a lungul anotimpurilor în
apariţia problemelor psihologice poate fi etichetată ca fiind o
afecţiune.
(C) Punând la îndoială reprezentativitatea eşantionului de populaţie
studiat de psihologi.
(D) Punând la îndoială o presupoziţie pe care autorul o atribuie
psihologilor.
(E) Demonstrând că numărul de oameni care suferă cu adevărat de
tulburări afective sezoniere este mai mic decât crezuseră psihologii
anterior.

11 septembrie 2007
G1 partea II
În afară de cazul în care locuitorii dintr-un sat se unesc şi cad de acord,
propunerea de a realoca terenurile intravilane va fi aprobată. Dacă propunerea va
fi aprobată, primăria va putea să construiască sistemele de alimentare cu apă şi
canalizare de care au nevoie firmele imobiliare pentru a putea construi blocuri de
locuinţe pe acele terenuri. Acele blocuri vor atrage noi locuitori în sat, iar
creşterea populaţiei va avea probabil ca rezultat o suprapopulare a şcolilor şi va
rezulta precis într-o aglomerare a drumurilor atât de mare încât va fi necesar să
se construiască noi drumuri. Nici noile drumuri şi nici şcolile suplimentare nu vor
putea fi construite fără o creştere substanţială a taxelor locale pentru locuitorii
din sat. Până la urmă, această creştere ar putea chiar să distrugă atmosfera
rurală care face satul lor să fie atât de atrăgător.
36. Care dintre următoarele concluzii poate fi trasă în mod adecvat din textul de
mai sus?
(A) Dacă cetăţenii din sat se unesc, firmele imobiliare nu vor construi
blocuri.
(B) Dacă firmele imobiliare construiesc blocuri în sat, locuitorii vor avea
de plătit taxe locale mai mari.
(C) Dacă propunerea de a realoca terenurile intravilane nu este aprobată,
atmosfera rurală din sat nu se va pierde.
(D) Dacă firmele imobiliare nu construiesc blocuri în sat, taxele locale ale
locuitorilor din sat nu vor creşte substanţial.
(E) Dacă firmele imobiliare nu construiesc blocuri în sat, atunci şcolile din
sat nu vor fi suprapopulate, iar drumurile nu vor fi supra-aglomerate.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Acum un an o autoritate locală a iniţiat o campanie antifumat în ziarele locale, pe
care a finanţat-o dintr-o taxă suplimentară pe ţigări de 20 de cenţi la pachet.
După un an, numărul de fumători de ţigări din localitate scăzuse cu 3%. Este
limpede că publicitatea antifumat a avut efect, fie şi mic, asupra numărului de
fumători de ţigări din localitate.
37. Care dintre următoarele propoziţii, dacă este adevărată, ajută cel mai mult la
întărirea acestui raţionament?
(A) De la lansarea campaniei, nu a crescut nivelul de consum al altor

produse din tutun, cum ar fi cel de prizat şi cel de mestecat, de către
locuitorii din localitate
(B) Un număr substanţial de fumători de ţigări din localitate, care nu s-au
lăsat de fumat în timpul campaniei, fumează acum mai puţin decât
fumau înainte de începerea campaniei.
(C) Internările în spitalul local cu diagnostic de boli respiratorii cronice
scăzuseră cu 15% la un an după începerea campaniei.
(D) Comercianţii din localitate au reacţionat la taxa locală prin reducerea
cu 20 de cenţi a preţului pe pachet la care vindeau ţigările.
(E) Fumătorii din localitate aveau venituri care erau în medie cu 25% mai
mici decât cele ale nefumătorilor.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Luna aceasta nu s-a dat autorizaţie de construcţie nici unui proiect care să
implice restaurări de edificii istorice. Deoarece unele dintre proiectele actuale ale
firmei Stan & fiii reprezintă restaurări de edificii istorice, cel puţin câteva din
proiectele firmei Stan & fiii nu au primit autorizaţie de construcţie luna aceasta.
38. Care dintre următoarele susţineri este cea mai asemănătoare tipului de
raţionament din pasajul de mai sus?
(A) Nici unul dintre medicii care lucrează în Spitalul Orăşenesc nu a făcut
pregătire în străinătate. Aşadar, deşi unele spitale cer medicilor
pregătiţi în străinătate să dea un examen în plus pentru atestare, cel
puţin până acum Spitalul Orăşenesc nu avut această problemă.
(B) Nici una din ştirile de la reuniunea economică la nivel înalt nu este
încurajatoare. Totuşi, din moment ce alte rapoarte recente din
domeniul economic au arătat tendinţe pozitive, însemnă că măcar o
parte dintre ştirile economice sunt, la ora actuală, încurajatoare.
(C) Nici unul dintre noii membri ai orchestrei nu a terminat de completat
actele. Din moment ce numai aceia care au terminat de completat
actele pot primi salariu săptămâna asta, e posibil ca cel puţin câţiva
dintre noii membri ai orchestrei să primească salariul mai târziu.
(D) Pe parcursul acestui sezon au fost lansate mai multe filme ale
regizoarei Hannah Barker, dar nici unul dintre filmele lansate în acest
sezon nu a primit o cronică entuziastă. Aşadar, cel puţin câteva dintre
filmele lui Hannah Barker nu au primit cronici entuziaste.
(E) Unele din cele mai frumoase parcuri ale oraşului nu sunt mai mari de
doar câteva pogoane, iar unele din parcurile de asemenea dimensiuni
sunt printre cele mai vechi din oraş. Aşadar, unele din cele mai
frumoase parcuri din oraş sunt şi cele mai vechi.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Mulţi artişti susţin că pentru criticii de artă e mai uşor să scrie despre lucrări care
nu le plac decât despre lucrări care le plac. Indiferent dacă această ipoteză este
corectă sau nu, cea mai mare parte a criticii de artă este dedicată lucrărilor care
nu-l mulţumesc pe critic. Derivă de aici că cea mai mare parte din critica de artă
este dedicată altor lucrări decât cele de cea mai înaltă calitate.
39. Care dintre următoarele presupoziţii reprezintă concluzia derivată corect din
(A) Nici unui critic de artă nu-i place să scrie despre lucrări artistice faţă
de care are o aversiune intensă.
(B) Tuturor criticilor de artă le este greu să descopere lucrări artistice
care să-i mulţumească într-adevăr.
(C) O lucrare de artă care primeşte foarte multă atenţie din partea criticii
poate, prin aceasta, să devină mai larg cunoscută decât ar fi fost în
absenţa acestei situaţii.
(D) Cele mai mari opere de artă nu sunt niciodată recunoscute ca atare
până ce n-a trecut mult timp de la crearea lor.
(E) Cele mai mari opere de artă sunt lucrări care, inevitabil, satisfac pe
toţi criticii.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Copiii mici care aud şi ai căror părinţi au auz normal şi le vorbesc încep la o
anumită vârstă să scoată şi ei sunete semiarticulate, care sunt un precursor al
vorbirii articulate. În acelaşi mod, copiii surzi care au părinţi surzi şi care
comunică cu ei şi între ei prin semne, încep la aceeaşi vârstă să se exprime prin
semne. Asta înseamnă că fac gesturi repetitive cu mâna care constituie, în cadrul
sistemului de limbaj al semnelor, analogul silabelor repetitive în cadrul vorbirii.
40. Împotriva căreia dintre ipotezele de mai jos pot fi folosite cel mai bine
informaţiile de mai sus, dacă sunt corecte?
(A) Numele de persoane sau lucruri sunt cele mai simple cuvinte dintr-o
limbă, din moment ce copiii le folosesc înainte de a folosi nume de
acţiuni sau procese.
(B) Dezvoltarea competenţei lingvistice la copiii mici depinde în principal
de maturizarea fizică a tractului vocal, proces care necesită activitate
vocală orientată către vorbire.
(C) În absenţa adulţilor care să comunice între ei în prezenţa lor, copiii
mici dezvoltă limbi idiosincratice.
(D) În exprimarea lor semiarticulată, copiii mici nu sunt conştienţi că
sunetul sau combinaţiile de gesturi pe care le folosesc pot fi folosite
de o manieră care serveşte unui scop determinat.
(E) Efectuarea de gesturi cu mâna de către copiii mici care aud şi care au
părinţi cu auz normal şi ei trebuie interpretată ca parte a limbajului
lor în curs de dezvoltare.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Fiecare dintre elementele proiectului arhitectonic recent încheiat al lui Girelli
pentru o bibliotecă universitară este copiat dintr-una din mai multe alte biblioteci
universitare cu caracter istoric. Proiectul include diverse elemente de construcţie
din stilurile Clasic Grec, Islamic, Mogul şi Romantic. Din moment ce nici unul
dintre elementele proiectului nu este original, decurge de aici că întregul proiect
al bibliotecii nu poate fi considerat original.
41. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă aceeaşi eroare de raţionament

ca aceea din pasajul de mai sus?
(A) Presupune că, din moment ce un lucru este adevărat pentru fiecare
dintre părţile unui întreg, este adevărat şi pentru întregul însuşi.
(B) Generalizează nejustificat, de la câteva situaţii de un anumit fel, la
toate situaţiile de acel fel.
(C) Conchide că manifestarea necunoscută a unui fenomen trebuie să
aibă toate proprietăţile manifestărilor sale cunoscute.
(D) Presupune că variantele care pot fi separat adevărate nu pot fi
adevărate atunci când sunt luate împreună.
(E) Trage o concluzie faptică pe baza unor probe derivate din
prezentarea unor preferinţe estetice.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Deşi povestirile fantastice fac parte integrantă din toate literaturile lumii, acest
gen a avut numai recent o revenire comercială în America de Nord. În ultimii 20
de ani vânzările de cărţi de literatură fantastică scrise pentru adulţi au crescut de
la 1 la 10% din totalul vânzărilor de cărţi de beletristică pentru adulţi. În acelaşi
timp, numărul cronicilor favorabile romanelor fantastice a înregistrat o creştere
marcantă. Unii librari spun că această creştere a vânzărilor de cărţi de literatură
fantastică scrise pentru adulţi îşi are originea în creşterea atenţiei favorabile
acordate genului de către recenzenţii literari.
42. Care dintre următoarele aserţiuni, dacă este adevărată, subminează

explicaţia dată de librari cu privire la creşterea vânzărilor de cărţi de
literatură fantastică scrise pentru adulţi?
(A) Editurile aleg adesea un manuscris în funcţie de cum consideră că

romanul publicat va primi cronici favorabile.
(B) Puţini dintre cititorii de romane fantastice citesc recenzii, şi chiar şi
mai puţini aleg cărţile pe care şi le cumpără în funcţie de acele
recenzii.
(C) Cei mai mulţi librari ştiu ce au scris criticii literari importanţi despre
romanele publicate recent.
(D) Deşi creşterea procentului de romane fantastice vândute a fost
substanţială, editurile estimează că vânzările pot creşte şi mai mult.
(E) Multe din recenziile romanelor fantastice nou-publicate menţionează
şi marile romane ale genului publicate în trecut.
43. Care dintre următoarele aserţiuni, dacă este adevărată, sprijină cel mai
puternic explicaţia dată de librari cu privire la creşterea vânzării cărţilor de
literatură fantastică scrise pentru adulţi?
(A) Mulţi experţi spun că în medie nivelul literar al celor care cumpără
cărţi a scăzut în ultimii 20 de ani.
(B) Deoarece viaţa în ultimii 20 de ani a devenit mai complexă şi mai
dificilă, mulţi cititori au ajuns să prefere finalurile fericite pe care le
oferă adesea literatura fantastică.
(C) Unele edituri care publică literatură fantastică profită de popularitatea
anumitor romane şi comandă scrierea altora asemănătoare.
(D) Deoarece puţini cititori de romane poliţiste cumpărau literatură
fantastică, acum 10 ani editurile mari de literatură fantastică au creat
o campanie de publicitate îndreptată anume către acei cititori.
(E) După ce literatura fantastică a început să primească recenzii
favorabile din partea unor critici respectaţi, acum 20 de ani,
cumpărătorii de cărţi au început să privească romanele fantastice ca
pe un material literar potrivit pentru adulţi.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Din toate casele din cartierul istoric al oraşului, casa care a aparţinut cândva
familiei Tudor este de departe cea mai renumită. Din moment ce cartierul istoric
este cel mai renumit din oraş, casa familiei Tudor trebuie să fie cea mai renumită
casă din oraş.
44. Care dintre raţionamentele eronate de mai jos se aseamănă cel mai mult cu
(A) Dintre toate piscurile lanţului muntos al litoralului, muntele Williams

este cel mai înalt. Din moment ce cele mai înalte vârfuri din toată
regiunea se află în lanţul muntos al litoralului, muntele Williams
trebuie să fie cel mai înalt din regiune.
(B) Fumatul este conduita care este cel mai probabil cauza îmbolnăvirii
de cancer. Din moment ce în judeţul acesta se fumează mai mult
decât în orice altă parte a lumii, trebuie să existe mai multe cazuri de
cancer în acest judeţ decât în orice altă parte a lumii.
(C) Suzana Costea este cea mai mare din cei trei copii ai familiei sale. Din
moment ce cei trei copii ai familiei Costea sunt toţi mai mari decât
oricare alţi copii din blocul lor, Suzana Costea trebuie să fie cel mai
mare copil care locuieşte la ora actuală în bloc.
(D) Din toate pescăriile din zona portului, piaţa de peşte „Pescăruşul” are
gama de peşte cea mai exotică. Din moment ce în zona portului sunt
mai multe pescării decât în orice altă parte a oraşului, piaţa de peşte
„Pescăruşul” trebuie să aibă gama de peşte cea mai exotică din oraş.
(E) Dintre toate florile cultivate în grădina botanică a universităţii,
trandafirii Oakland sunt cei mai frumoşi. Din moment ce grădina
botanică a universităţii este cea mai frumoasă grădină din regiune,
trandafirii Oakland cultivaţi în această grădină trebuie să fie cele mai
frumoase flori din cele cultivate în întreaga regiune.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Marin: Ca să reuşeşti în societatea de azi trebuie să ai diplomă de facultate.
Scepticii au obiectat că există mulţi oameni care nu au trecut niciodată cu şcoala
dincolo de nivelul de liceu dar care totuşi au reuşit foarte bine. Acest succes este
totuşi numai aparent, deoarece fără o diplomă de facultate un om nu are
suficientă şcoală ca să reuşească în viaţă cu adevărat.
45. Argumentaţia lui Marin este eronată deoarece:
(A) Presupune ceea ce urmează să conchidă.

(B) Confundă o corelaţie cu o cauză.
(C) Derivă o concluzie cu grad mare de generalizare din cazuri
individuale.
(D) Nu ia în considerare rolul presupuselor contra-exemple.
(E) Îşi bazează concluzia pe supoziţia că cei mai mulţi oameni cred în
acea concluzie.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Chiar şi cele mai timpurii specii cunoscute de animale terestre, descoperite ca
fosile datând din Silurianul târziu, acum 400 de milioane de ani, prezintă adaptări
foarte evoluate la viaţa pe uscat. Din moment ce nici animalele acvatice şi nici
animalele amfibii nu prezintă asemenea adaptări, speciile timpurii de animale
terestre trebuie să fi evoluat foarte rapid după ce au părăsit mediul acvatic.
46. Care dintre următoarele enunţuri este o presupoziţie de care depinde

raţionarea de mai sus?
(A) Fosilele cunoscute de animale terestre timpurii includ fosile de

animale care au trăit relativ curând după apariţia animalelor terestre.
(B) Fosilele din Silurianul târziu reprezintă numai un mic număr din
speciile de animale care trăiau în acea perioadă.
(C) Nici o plantă nu se stabilise pe uscat înainte de Silurianul târziu.
(D) Nici una din speciile actuale de animale acvatice nu este descendentă
dintr-o specie de animal care a trăit cândva pe uscat.
(E) Toate animalele din Silurianul târziu trăiau fie exclusiv pe uscat, fie
exclusiv în apă.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Sâmbătă, Mihai a sugerat ca Ieronim să-şi ia liber de la serviciu toată săptămâna
viitoare şi să meargă cu el într-o excursie la munte. Ieronim a refuzat, spunând că
nu-şi poate permite să suporte şi costurile unei excursii şi pierderea salariului la
care ar renunţa dacă şi-ar lua liber fără să anunţe. Este clar că, totuşi, costurile
nu pot fi adevăratul motiv pentru care Ieronim nu vrea să meargă cu Mihai la
munte, din moment ce el vine cu aceeaşi scuză de fiecare dată când îl roagă
Mihai să-şi ia un liber neanunţat, indiferent unde propune Mihai să meargă
împreună.
47. La care dintre următoarele critici este cel mai vulnerabil raţionamentul de
mai sus?
(A) Încearcă să prevină un atac asupra conduitei lui Mihai, concentrând

atenţia asupra conduitei lui Ieronim.
(B) Nu reuşeşte să arate clar că nici Mihai nu şi-ar putea permite să plece
la munte într-un liber neanunţat, mai mult decât Ieronim.
(C) Trece cu vederea posibilitatea ca Ieronim, spre deosebire de Mihai, să
prefere vacanţe pe care şi le planifică mult înainte.
(D) Presupune că, dacă motivul invocat de Ieronim nu este singurul lui
motiv, atunci nu poate fi deloc un motiv real pentru Ieronim.
(E) Nu examinează posibilitatea ca această conduită a lui Ieronim să fie
suficient explicată de justificarea pe care el o invocă.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Poliţiştii de la circulaţie recomandă conducătorilor auto să-şi controleze cât mai
bine comportamentul la volan pentru a respecta integral normele Codului Rutier.
Autocontrolul comportamentului la volan depinde de emotivitatea conducătorului
auto şi, ca atare, această recomandare nu se soldează totdeauna cu evitarea
abaterilor de la normele Codului Rutier. Prin urmare, se pare că sunt necesare
măsuri suplimentare de verificare a şoferilor, cum ar fi aplicarea unui test de
personalitate mai complex şi o interpretare mai amănunţită a rezultatelor
acestuia, ca parte obligatorie a examenului de acordare a permisului de
conducere auto.
48. Ce rol joacă în argumentul de mai sus afirmaţia potrivit căreia autocontrolul
comportamentului depinde de emotivitatea conducătorului auto?
(A) Este folosită pentru a contracara sugestia poliţiştilor de la circulaţie

că numărul abaterilor de la normele Codului Rutier se diminuează
prin modificarea examenului de acordare a permisului de conducere.
(B) Este oferită ca premisă în sprijinul ideii că testele de personalitate
mai complexe şi interpretarea lor detaliată sunt mai eficiente decât
actualele teste psihologice.
(C) Este oferită drept premisă în sprijinul ideii că examenul de acordare a
permisului de conducere auto trebuie să includă teste de
personalitate mai complexe şi mai amănunţit interpretate.
(D) Este o explicaţie a faptului că aplicarea testelor de personalitate
poate conduce la evitarea abaterilor de la normele circulaţiei rutiere.
(E) Este o concluzie întemeiată pe afirmaţia că sunt necesare unele
schimbări majore în structura examenului de acordare a permi-sului
de conducere auto pentru a reduce numărul abaterilor de la normele
Codului Rutier.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Ditrama este o federaţie constituită din trei regiuni autonome: Korva, Mitro şi
Guadar. Conform planului federal de împărţire a veniturilor bugetare, fiecare
regiune primeşte o parte din veniturile federale egală cu procentul din populaţia
totală a Ditramei care locuieşte în acea regiune, aşa cum reiese dintr-un studiu
anual asupra populaţiei. Având în vedere ponderea populaţiei sale, anul trecut
procentul din totalul veniturilor federale primit de regiunea Korva a scăzut
cumva, chiar dacă studiul demografic pe care s-a bazat alocarea de buget arăta
că populaţia regiunii Korva a crescut.
49. Dacă afirmaţiile de mai sus sunt adevărate, care dintre următoarele fapte
trebuie să fi fost luat în consideraţie de studiul demografic pe care s-a bazat anul
trecut împărţirea veniturilor bugetare din Ditrama?
(A) Din cele trei regiuni, Korva avea cel mai mic număr de locuitori.
(B) Populaţia din Korva a crescut cu un procent mai mic decât cel cu care
crescuse în anii anteriori.
(C) Populaţia din Mitro şi respectiv Guadar a crescut şi într-o regiune şi în
cealaltă cu un procent care l-a depăşit pe cel cu care a crescut
populaţia din Korva.
(D) Dintre cele trei regiuni, creşterea numărului de locuitori din Korva a
fost cea mai mică.
(E) Populaţia din Korva a crescut cu un procent mai mic decât cel cu care
a crescut populaţia în cel puţin una dintre celelalte două regiuni
autonome.

11 septembrie 2007
G1 partea II
Prin examinarea coleopterelor fosilizate, o echipă de cercetători a produs cea mai
amănunţită descriere de până acum a temperaturilor din Marea Britanie în ultimii
22.000 de ani. Au fost alese şi datate fosilele din specii care există şi în zilele
noastre. Atunci când au constatat că exemplare ale mai multor specii găsite în
acelaşi loc datau din aceeaşi perioadă, au folosit toleranţa cunoscută a acestor
specii de coleoptere pentru a determina temperatura maximă a verii, aşa cum ar
fi putut ea exista în acel loc şi în acea perioadă.
50. Care dintre următoarele idei este o presupoziţie din procedura cercetătorilor?
(A) Coleopterele pot tolera clima caldă mai bine decât clima rece.
(B) Fosilele unor specii diferite găsite în acelaşi loc aparţineau unor
perioade diferite.
(C) Procedura de datare este mai precisă în cazul coleopterelor decât în
cazul altor organisme.
(D) Cea mai înaltă temperatură a verii într-un anume loc şi într-o anume
perioadă era egală cu media celor mai înalte temperaturi care ar fi
putut fi tolerate de fiecare dintre speciile de coleoptere găsite acolo şi
datate ca fiind din acea perioadă.
(E) Toleranţele speciilor de coleoptere la temperaturi diferite nu s-au
schimbat semnificativ pe parcursul acestei perioade de 22.000 de ani.

11 septembrie 2007

Partea I: Elemente de Raţionament Analitic 22 de Întrebări

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea I: Elemente de Raţionament Analitic 22 de Întrebări

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

G1 partea I

Elemente de raţionament analitic

Concurs de admitere la INM

1. Care dintre următoarele variante ar putea reprezenta o succesiune corectă a

(A) Horezu: verde.

(B) Horezu: verde.

(C) Horezu: verde.

(D) Horezu: roşu.

(E) Horezu: roşu.

Concurs de admitere la INM

(A) Unul singur.

3. Care dintre următoarele variante trebuie să fie falsă?

(A) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Horezu şi Jupiter arată amândouă

(B) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Horezu şi Olari arată amândouă

(C) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Jupiter şi Negreşti arată amândouă

(D) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Kogălniceanu şi Olari arată

(E) Semafoarele de la intersecţia cu străzile Negreşti şi Olari arată amândouă

4. Dacă semaforul de la intersecţia cu strada Kogălniceanu arată culoarea verde,

(A) Semaforul de la intersecţia cu strada Horezu arată culoarea verde.

(B) Semaforul de la intersecţia cu strada Jupiter arată culoarea roşie.

(C) Semaforul de la intersecţia cu strada Negreşti arată culoarea galbenă.

(D) Semaforul de la intersecţia cu strada Olari arată culoarea verde.

(E) Semaforul de la intersecţia cu strada Olari arată culoarea roşie.

Concurs de admitere la INM

(A) Semaforul de la intersecţia cu strada Horezu arată culoarea roşie.

(B) Semaforul de la intersecţia cu strada Horezu arată culoarea galbenă.

(C) Semaforul de la intersecţia cu strada Kogălniceanu arată culoarea roşie.

(D) Semaforul de la intersecţia cu strada Kogălniceanu arată culoarea galbenă.

(E) Semaforul de la intersecţia cu strada Negreşti arată culoarea verde.

Concurs de admitere la INM

7. Care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie falsă?

(A) Florin este primul şi Mihai este al doilea.

(B) Georgiana este prima şi Izabela este a patra.

(C) Georgiana este a patra şi Liviu este al şaselea.

(D) Izabela este a patra şi Kati este a şaptea.

(E) Mihai este al doilea şi Izabela este a şaptea.

(A) Georgiana este prima.

(B) Horia este al doilea.

(C) Izabela este a şaptea.

(D) Kati este a patra.

(E) Mihai este al treilea.

Concurs de admitere la INM

(A) Primul, al treilea, al cincilea.

(B) Al doilea, al treilea, al cincilea, al şaselea.

(C) Al treilea, al patrulea, al cincilea, al şaselea.

(D) Al treilea, al cincilea.

(E) Al treilea, al cincilea, al şaselea.

(A) Al doilea, al treilea.

(B) Al doilea, al treilea, al cincilea.

(C) Al treilea, al cincilea.

(D) Al treilea, al cincilea, al şaselea.

(E) Al cincilea, al şaselea.

(A) Mihai este al doilea.

(B) Kati este a patra.

(C) Izabela este a şaptea.

(E) Lui Liviu şi Izabelei le vine rândul unul după celălalt.

Concurs de admitere la INM

Exact şase instituţii dintre cele nouă vor primi fonduri.

13. Care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?

(A) Cel puţin trei şcoli primesc fonduri.

(B) Cel puţin un centru social primeşte fonduri.

(C) Cel puţin un spital primeşte fonduri.

(D) Ambele spitale primesc fonduri.