Sunteți pe pagina 1din 70

G1

partea 1

Întrebări de raţionament analitic

34 de întrebări

Concurs de admitere la INM

1

G1

partea 1

Zamfir intervievează un număr de exact cinci dintr-un total de şapte candidaţi pentru un post – Georgescu, Imre, Luca, Necula, Orlov, Radu, şi Tănase. Zamfir îi intervievează pe cei cinci, unul câte unul, câte o singură data pe fiecare. Desfăşurarea interviului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Luca este cel de-al doilea sau cel de-al treilea intervievat. Unul dintre cei doi – Necula sau Tănase – este intervievat ultimul. Dacă este intervievat, atunci Georgescu este intervievat primul. Dacă amândoi sunt intervievaţi, atunci Imre este intervievat imediat după Radu. Dacă amândoi sunt intervievaţi, atunci Orlov este intervievat imediat după Radu. Dacă amândoi sunt intervievaţi, atunci Tănase este intervievat imediat după Necula.

1. Care anume dintre următoarele variante ar putea fi o listă completă şi exactă a

candidaţilor pentru post în ordinea în care participă la interviu?

(A)

Georgescu, Luca, Imre, Necula, Tănase;

(B)

Georgescu, Luca, Imre, Radu, Necula;

(C)

Georgescu, Radu, Orlov, Luca, Tănase;

(D)

Imre, Georgescu, Luca, Orlov, Tănase

(E) Orlov, Radu, Luca, Necula, Tănase

2. Care anume dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?

(A)

Imre nu este primul intervievat.

(B)

Orlov nu este cel de-al doilea intervievat.

(C)

Imre nu este cel de-al treilea intervievat.

(D)

Radu nu este cel de-al patrulea intervievat.

(E)

Necula nu este cel de-al cincilea intervievat.

3. Dacă Georgescu nu este intervievat, atunci care anume dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?

(A)

Imre este cel de-al doilea intervievat.

(B)

Luca este cel de-al doilea intervievat.

(C)

Orlov este cel de-al doilea intervievat.

(D)

Necula este intervievat ultimul.

(E)

Tănase este intervievat ultimul.

Concurs de admitere la INM

2

G1

partea 1

4. Care anume dintre următoarele variante reprezintă o listă completă si exactă a

numărului de ordine în care poate avea loc interviul lui Imre?

(A)

primul, al doilea, al treilea

(B)

primul, al treilea, al patrulea

(C)

al doilea, al treilea, al patrulea

(D)

primul, al doilea, al treilea, al cincilea

(E)

primul, al doilea, al treilea, al patrulea

5. Dacă Orlov este primul intervievat, atunci care anume dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată?

(A)

Imre este intervievat al treilea.

(B)

Imre este intervievat al patrulea.

(C)

Necula este intervievat al treilea.

(D)

Radu este intervievat al doilea.

(E)

Radu este intervievat al treilea.

6.

Care anume dintre următoarele variante reprezintă o listă completă şi exactă a

candidaţilor care trebuie intervievaţi?

(A)

Georgescu

(B)

Imre

(C)

Luca

(D)

Georgescu, Luca

(E)

Georgescu, Luca, Tănase

Concurs de admitere la INM

3

G1

partea 1

7. Dacă Imre este intervievat al patrulea, atunci care anume dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?

(A) Georgescu este intervievat

(B)

Orlov este intervievat

(C)

Radu este intervievat.

(D)

Luca este intervievat al doilea.

(E)

Necula este intervievat ultimul.

8. Dacă Georgescu este intervievat primul şi Orlov al doilea, atunci fiecare dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărate, CU EXCEPŢIA:

(A)

Imre este intervievat al patrulea.

(B)

Radu este intervievat al patrulea.

(C)

Necula este intervievat ultimul.

(D)

Tănase este intervievat ultimul.

(E)

Atât Necula cât şi Tănase sunt intervievaţi.

Concurs de admitere la INM

4

G1

partea 1

O agenţie de publicitate are exact şapte reprezentanţi – Fetzger, Jianu, Liptak, Mărăscu, Pîrvu, Rădoi, Suciu. Noua sa campanie publicitară este prezentată unui singur client de către unul sau mai mulţi dintre reprezentanţii săi, cu respectarea următoarelor condiţii:

Dacă campania este prezentată de către Fetzger, atunci prezintă şi Mărăscu şi Pîrvu. Dacă prezintă Jianu, atunci Rădoi nu prezintă. Dacă Rădoi nu prezintă, atunci prezintă Pîrvu. Dacă prezintă Liptak, atunci prezintă fie Jianu, fie Suciu, fie amândoi. Dacă prezintă atât Liptak cât şi Suciu, atunci Mărăscu nu prezintă.

9. Care anume dintre următoarele variante ar putea fi o listă completă şi exactă a reprezentanţilor care fac prezentări?

(A)

Mărăscu, Suciu

(B)

Fetzger, Mărăscu, Rădoi

(C)

Fetzger, Liptak, Mărăscu, Pîrvu

(D)

Mărăscu, Pîrvu, Rădoi, Suciu

(E)

Jianu, Liptak, Mărăscu, Rădoi, Suciu

10. Dacă prezintă atât Liptak cât şi Rădoi, atunci care anume dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată?

(A)

Fetzger prezintă.

(B)

Jianu prezintă.

(C)

Mărăscu prezintă.

(D)

Exact doi dintre cei şapte reprezentanţi prezintă.

(E)

Exact trei dintre cei şapte reprezentanţi prezintă.

Concurs de admitere la INM

5

G1

partea 1

11. Care anume dintre următorii reprezentanţi ai Agenţiei ar putea fi cel care prezintă singur?

(A)

Fetzger

(B)

Jianu

(C)

Liptak

(D)

Rădoi

(E)

Suciu

12.

Dacă Pîrvu nu prezintă, atunci care anume dintre următoarele variante

reprezintă numărul maxim al reprezentanţilor care fac prezentarea?

(A)

doi

(B)

trei

(C)

patru

(D)

cinci

(E)

şase

13.

Dacă exact doi dintre reprezentanţii Agenţiei fac prezentarea, atunci care

anume dintre următorii reprezentanţi NU POATE fi unul din cei doi?

(A)

Liptak

(B)

Mărăscu

(C)

Pîrvu

(D)

Rădoi

(E)

Suciu

Concurs de admitere la INM

6

G1

partea 1

14. Dacă Fetzger prezintă, atunci care anume dintre următoarele enunţuri trebuie să fie adevărat?

(A)

Cel puţin trei dintre reprezentanţi prezintă.

(B)

Cel mult patru dintre reprezentanţi prezintă.

(C)

Nici Jianu şi nici Rădoi nu prezintă.

(D)

Exact unul dintre Liptak sau Suciu prezintă.

(E)

Fie Jianu fie Suciu prezintă, fie amândoi.

15. Care anume dintre următoarele variante NU POATE reprezenta o listă exactă parţială a reprezentanţilor Agenţiei care fac prezentarea ?

(A)

Fetzger, Jianu, Pîrvu

(B)

Fetzger, Liptak, Rădoi

(C)

Fetzger, Pîrvu, Suciu

(D)

Jianu, Liptak, Mărăscu

(E)

Liptak, Pîrvu, Rădoi

16. Să presupunem că înlocuim condiţia că dacă Rădoi nu prezintă noua campanie publicitară atunci o face Pîrvu, cu condiţia că Pîrvu prezintă dacă prezintă şi Rădoi. Dacă toate celelalte condiţii rămân valabile, atunci care anume dintre următoarele variante NU POATE reprezenta o lista completă şi exactă a reprezentanţilor Agenţiei care fac prezentări ?

(A)

Jianu, Pîrvu

(B)

Jianu, Mărăscu, Pîrvu

(C) Liptak, Rădoi, Suciu

(D) Liptak, Pîrvu, Suciu

(E) Mărăscu, Pîrvu, Rădoi

Concurs de admitere la INM

7

G1

partea 1

Fiecare din următorii cinci experţi - un avocat, un naturalist, un oceanograf, un psiholog şi un statistician – ţine câte o prezentare la o conferinţă. Cele cinci prezentări se desfăşoară una după cealaltă. Fiecare prezentare este susţinută numai într-una din următoarele patru limbi: franceză, germană, japoneză sau mandarină. Fiecare expert vorbeşte numai una dintre aceste limbi. Trebuie întrunite următoarele condiţii:

Două dintre prezentări sunt în aceeaşi limbă. Statisticianul ţine cea de-a doua prezentare în limba germană. Avocatul ţine cea de-a patra prezentare în mandarină sau în franceză. Oceanograful prezintă fie în franceză, fie în japoneză; la fel şi psihologul. Prima şi ultima prezentare sunt în japoneză.

17. Care anume din următoarele variante, ar putea reprezenta ordinea în care experţii îşi ţin prezentările, începând cu primul până la ultimul?

(A)

naturalistul, psihologul, statisticianul, avocatul, oceanograful

(B)

psihologul, statisticianul, avocatul, naturalistul, oceanograful

(C)

psihologul, naturalistul, oceanograful, avocatul, statisticianul

(D)

oceanograful, statisticianul, avocatul, naturalistul, psihologul

(E)

oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul

18. Care anume dintre următoarele variante ar putea reprezenta ordinea în care experţii îşi ţin prezentările (şi limba în care le susţin), începând cu primul până la ultimul?

(japoneză),

avocatul (mandarină), oceanograful (japoneză)

(A) naturalistul

statisticianul

(franceză),

psihologul

(germană),

(B) naturalistul (japoneză), statisticianul (germană), oceanograful (franceză),

avocatul (mandarină), psihologul (japoneză)

(C) oceanograful (franceză), statisticianul (germană), psihologul (japoneză),

avocatul (mandarină), naturalistul (japoneză)

(D) oceanograful (japoneză), naturalistul (franceză), statisticianul (germană),

avocatul (mandarină), psihologul (japoneză)

(E) oceanograful (japoneză), statisticianul (germană), naturalistul (japoneză), avocatul (mandarină), psihologul (japoneză)

Concurs de admitere la INM

8

G1

partea 1

19. Care anume dintre următoarele variante reprezintă o listă completă şi exactă a experţilor astfel încât oricare ar putea fi unul dintre cei doi care fac prezentarea în japoneză?

(A)

avocatul, oceanograful

(B)

oceanograful, psihologul

(C)

naturalistul, oceanograful, psihologul

(D)

naturalistul, oceanograful, statisticianul

(E)

naturalistul, oceanograful, psihologul, statisticianul

20. Care anume dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată?

(A)

Prima prezentare este ţinută de către avocat.

(B)

A doua prezentare este în limba franceză.

(C)

A treia prezentare este în limba japoneză.

(D)

A patra prezentare este în limba germană.

(E)

A cincea prezentare este ţinută de către oceanograf.

21. Care anume dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?

(A)

Oceanograful prezintă în japoneză.

(B)

Oceanograful este primul care prezintă.

(C)

Oceanograful este ultimul care prezintă.

(D)

Psihologul nu ţine cea de-a treia prezentare în limba mandarină.

(E)

Psihologul nu ţine cea de-a treia prezentare în limba franceză.

Concurs de admitere la INM

9

G1

partea 1

22. Dacă naturalistul prezintă în limba franceză, care anume dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată?

(A)

Oceanograful este al treilea care prezintă.

(B)

Oceanograful este al cincilea care prezintă.

(C)

Avocatul ţine prezentarea în limba franceză.

(D)

Oceanograful ţine prezentarea în limba franceză.

(E)

Psihologul ţine prezentarea în limba franceză.

23. Dacă avocatul prezintă în limba franceză, atunci care anume dintre

următoarele

afirmaţii trebuie să fie adevărată?

(A)

Naturalistul este primul care prezintă.

(B)

Naturalistul este al treilea care prezintă.

(C)

Oceanograful este primul care prezintă.

(D)

Oceanograful este al cincilea care prezintă.

(E)

Psihologul este primul care prezintă.

24. Dacă oceanograful nu prezintă în limba japoneză, atunci care anume

dintre

următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?

(A)

Avocatul prezintă în limba mandarină.

(B)

Psihologul prezintă în limba franceză.

(C)

Naturalistul ţine prima prezentare.

(D)

Psihologul ţine prima prezentare.

(E)

Oceanograful prezintă la un moment oarecare înaintea naturalistului.

Concurs de admitere la INM

10

G1

partea 1

25. Să presupunem că înlocuim condiţia ca statisticianul să facă cea de-a doua prezentare în limba germană cu condiţia ca statisticianul să facă una din cele două prezentări susţinute în limba japoneză. Dacă toate celelalte condiţii iniţiale rămân valabile, atunci care anume dintre următoarele variante ar putea reprezenta ordinea în care experţii fac prezentările, începând cu primul şi sfârşind cu ultimul?

(A)

avocatul, oceanograful, statisticianul, naturalistul, psihologul

(B)

naturalistul, oceanograful, psihologul, avocatul, statisticianul

(C)

oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul

(D)

psihologul, oceanograful, avocatul, naturalistul, statisticianul

(E)

statisticianul, oceanograful, naturalistul, avocatul, psihologul

Concurs de admitere la INM

11

G1

partea 1

Un electrician angajat într-o întreprindere montează exact şapte componente – denumite S,

T, V, W, X, Y şi Z - pe o placă de circuite în exact şapte etape consecutive; în fiecare etapă

se montează o singură componentă. Fiecare componentă este montată o singură dată, fie

manual, fie de un robot şi nu în ambele moduri. X este a patra componentă montată.

Exact două componente sunt montate manual la un moment dat înainte de montarea componentei X. Nici o componentă nu este montată manual înainte de montarea componentei T.

W este montată la un moment oarecare înaintea componentei T.

Y este montată la un moment oarecare după ce sunt montate componentele Z şi S.

Cea de-a şasea componentă este montată manual.

26.

Care anume dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată?

(A)

S este prima componentă montată.

(B)

T este a treia componentă montată.

(C)

Y este a cincea componentă montată.

(D)

V este a şasea componentă montată.

(E)

Z este a şaptea componentă montată.

27.

Dacă există două etape consecutive în care componentele sunt montate de robot,

atunci fiecare din următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată CU EXCEPŢIA:

(A)

S este montată manual.

(B)

V este montată de robot.

(C)

X este montată manual.

(D)

Y este montată manual.

(E)

Y este montată de robot.

28. Daca V este cea de-a treia componentă montată, atunci care anume dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie falsă?

(A)

S este cea de-a şasea componentă montată.

(B)

Y este cea de-a şasea componentă montată.

(C)

Y este cea de-a şaptea componentă montată.

(D)

Z este cea de-a cincea componentă montată.

(E)

Z este cea de-a şasea componentă montată.

29.

Care anume dintre următoarele variante ar putea fi succesiunea exactă a primelor

trei componente, în ordinea în care au fost montate?

(A)

W, T, S

(B)

W, T, Y

(C)

X, Y, Z

(D)

Y, W, T

(E)

Y, Z, S

Concurs de admitere la INM

12

G1

partea 1

30.

Care anume dintre următoarele componente trebuie să fie montată de robot?

(A)

S

(B)

V

(C)

W

(D)

Y

(E)

Z

31. Dacă V este montată imediat înaintea unei componente montate de robot, atunci care anume dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?

(A)

S este montată de robot.

(B)

V este montată manual.

(C)

X este montată manual.

(D)

Y este montată de robot.

(E)

Z este montată de robot.

32.

Care anume dintre următoarele variante constituie o listă completă şi exactă a

componentelor, oricare din acestea putând fi cea de a şasea componentă montată?

(A)

S, T, V

(B)

S, W, Z

(C)

S, T, Y, Z

(D)

S, V, Y, Z

(E)

S, W, Y, Z

33. Care anume dintre următoarele componente trebuie să fie montată manual?

(A)

S

(B)

T

(C)

V

(D)

X

(E)

Z

34.

Dacă

componenta

S

este

montată

de

robot,

atunci

care

anume

dintre

următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată?

(A)

Z este montată manual.

(B)

X este montată manual.

(C)

V este montată manual.

(D)

V este cea de-a treia componentă montată.

(E)

Y este cea de-a şaptea componentă montată.

Concurs de admitere la INM

13

G1

partea 1

Capacitatea de înţelegere a unui text scris

16 întrebări

Concurs de admitere la INM

14

G1

partea 1

Adesea auzim de la reprezentanţii omunităţii ştiinţifice că este iraţional ceea ce susţine aşa- zisa pseudo-ştiinţă. De exemplu, oamenii de ştiinţă sunt uimiţi de larga acceptare a astrologiei,

5

care postulează existenţa unei relaţii de cauzalitate între planete şi viaţa oamenilor ce poate fi analizată utilizând un sistem ezoteric care combină matematica şi astronomia. Nu am intenţia aici de a sprijini sau combate susţinerile

10

astrologiei. Ceea ce mă interesează mai curând este să cercetez caracterul afirmaţiei că astrologia este iraţională. Este de presupus că practicanţii ştiinţei „raţionale” au în minte o anumită calitate pe care nu o regăsesc când au în vedere

15

astrologia, dar este prezentă când au în vedere, de exemplu, fizica, biologia sau astronomia. Dar ce înseamnă, de fapt, să spui că o anumită disciplină este raţională sau nu? În comunitatea ştiinţifică sunt unii pentru care

20

această întrebare va suna caraghios. Lor le este pur şi simplu evident că astrologia nu este raţională; ideea că poziţia planetelor la momentul naşterii cuiva îi poate influenţa caracterul sau viitorul este, susţin ei, absurdă la prima vedere.

25

Categoric, această atitudine comportă un anumit grad de plauzibilitate intuitivă. Aş dori totuşi să sugerez că acestă abordare intuitivă este exact cea greşită când cercetăm caracterul raţional al unor discipline cum este astrologia, pentru că ea

30

se reduce practic la un simplu apel la bunul-simţ. Dacă în stabilirea graniţelor raţionalului ne-am baza numai pe asemenea apeluri, atunci ar ieşi din sfera raţionalului nu numai discipline abstracte, cum este fizica cuantică, ci şi însăşi

35

susţinerea că Pământul e rotund. Unii ar putea sugera că ceea ce arată caracterul iraţional al astrologiei nu este faptul că pare să contrazică bunul-simţ, ci faptul că teoria pe care se bazează nu oferă nici un aparat pentru

40

a demonstra modul în care se presupune că ar funcţiona legătura dintre corpurile cereşti şi vieţile oamenilor. Tot ce se afirmă este că o astfel de legătura există. Dar nici măcar acestă sugestie nu funcţionează corespunzător pentru a respinge

45

astrologia. Pentru că şi în chimie, ca şi în astrologie, există legături inexplicabile şi care nu pot fi justificate: care este, de exemplu, mecanismul prin care o particulă pozitivă atrage o particulă negativă? Se poate spune că există între

50

ele o „forţă”, dar această afirmaţie nu este decât o reformulare a afirmaţiei că una dintre particule o atrage pe cealaltă. Până la urmă nu există nici o modalitate de a determina a priori dacă ceva este raţional sau nu.

55

Nici convingerile bazate pe bunul-simţ şi nici legăturile explicabile nu joacă un rol în stabilirea caracterului raţional al unei discipline. Din contră, caracterul raţional depinde în întregime de existenţa datelor empirice. Întrucât comunitatea

60

ştiinţifică a catalogat discipline ca astrologia ca fiind iraţionale, ea nu a examinat deloc datele relevante. Până ce o va face, va trebui ca oamenii de ştinţă să admită că judecăţile pe care le fac despre aşa-zisele pseudo-ştiinţe nu reflectă

65

aproape nimic în plus decât propriile prejudecăţi.

Concurs de admitere la INM

15

G1

partea 1

35. Care dintre următoarele variante reprezintă rezumatul cel mai complet şi exact al pasajului?

(A)

Oamenii de ştiinţă au respins pe nedrept astrologia ca fiind iraţională pentru că modul lor de utilizare a criteriilor de plauzibilitate intrinsecă şi de legături cauzale explicabile îi impiedică să vadă caracterul valid al unei discipline, care este evident la o examinare atentă a datelor empirice relevante.

(B)

Adesea oamenii de ştiinţă judecă discipline cum e astrologia pe criterii de plauzibilitate intrinsecă şi legături cauzale explicabile, ceea ce îi duce la respingerea pe nedrept a acestor discipline ca fiind iraţionale în loc să cerceteze datele empirice relevante pentru ceea ce susţin disciplinele respective.

(C)

Oamenii de ştiinţă îşi trădează prejudecăţile personale când condamnă o disciplină ca astrologia ca fiind iraţională pe baza aplicării asupra datelor empirice relevante a criteriilor de plauzibilitate intrinsecă şi de legături cauzale explicabile.

(D) Oamenii de ştiinţă se înşeală când aplică astrologiei criteriile de plauzibilitate intrinsecă şi de legături cauzale explicabile, pentru că aceste calităţi lipsesc şi multor discipline aşa-zis raţionale ale căror susţineri nu sunt puse la îndoială de către oamenii de ştiinţă.

(E) În absenţa datelor empirice, oamenii de ştiinţă ar trebui să afirme că o disciplină este iraţională numai dacă mai întâi i-au aplicat criteriile de plauzibilitate intrinsecă şi de legături cauzale explicabile şi au constatat că îi lipsesc ambele calităţi.

36. Care anume dintre variantele de mai jos reprezintă o critică a astrologiei acceptată de autor?

(A)

Astrologia nu este o disciplină validă.

(B)

Astrologia, conform bunului-simţ, este iraţională.

(C)

Astrologia nu îndreptăţeşte o cercetare ştiinţifică.

(D)

Astrologia trebuie judecată folosind criterii apriorice.

(E)

Astrologia ar trebui să explice toate legăturile sale cauzale.

Concurs de admitere la INM

16

G1

partea 1

37. În scrierea pasajului, scopul principal al autorului a fost cel mai probabil acela:

(A)

de a convinge comunitatea ştiinţifică de faptul că astrologia este o disciplină raţională, pentru că se bazează pe un sistem care combină două alte discipline raţionale.

(B)

de a critica oamenii de ştiinţă pentru faptul că au catalogat discipline ca astrologia drept iraţionale, deşi aceste discipline nu sunt, de fapt, mai puţin raţionale decât ştiinţa „raţională”.

(C)

de a cerceta motivele pentru care oamenii de ştiinţă au fost reticenţi în a accepta datele empirice care arată că discipline ca astrologia sunt de fapt raţionale.

(D)

de a susţine că oamenii de ştiinţă se înşeală când cataloghează discipline ca astrologia ca fiind iraţionale pe baza unor criterii apriorice mai curând decât în urma unei examinări a datelor empirice.

(E)

de a recomanda ca oamenii de ştiinţă să se abţină de la a cataloga discipline ca astrologia ca fiind iraţionale până ce nu reuşesc să justifice legăturile cauzale din aşa-zisa ştiinţă raţională.

38. De care anume dintre explicaţiile propuse pentru susţinerea că astrologia este iraţională se ocupă autorul în al treilea paragraf?

(A)

Astrologia nu explică afirmaţiile de ordin cauzal pe care le face despre lumea fizică.

(B)

Astrologia face afirmaţii de ordin cauzal despre lumea fizică şi care nu pot fi testate pe cale empirică.

(C)

Astrologia face afirmaţii de ordin cauzal despre lumea fizică şi care sunt în mod demonstrabil false.

(D)

Astrologia nu se conformează noţiunilor de bun-simţ despre cauzalitate din lumea fizică.

(E)

Astrologia nu a efectuat teste empirice ale afirmaţiilor de ordin cauzal pe care le face despre lumea fizică.

Concurs de admitere la INM

17

G1

partea 1

39.

Autorul foloseşte exemplul atracţiei între particule în principal pentru :

(A)

a sprijini afirmaţia conform căreia chimia este o disciplină iraţională.

(B)

a sprijini afirmaţia că multe dintre legăturile cauzale ale aşa-ziselor discipline raţionale contrazic bunul-simţ.

(C)

a sprijini afirmaţia că disciplinele abstracte, cum este fizica cuantică, sunt, de fapt, iraţionale.

(D)

a combate afirmaţia că o disciplină este iraţională dacă nu sunt explicate toate legăturile sale cauzale.

(E)

a combate afirmaţia că toate legăturile cauzale ale aşa-zisei ştiinţe raţionale sunt sprijinite de date empirice.

40.

Având în vedere pasajul, e probabil ca autorul să fie de acord cu toate enunţurile

de mai jos, CU EXCEPŢIA:

(A)

adesea oamenii de ştiinţă resping prematur susţinerile anumitor discipline, ca fiind iraţionale.

(B)

convingerile bazate pe bunul-simţ nu joacă nici un rol în stabilirea caracterului raţional al unei discipline.

(C)

caracterul raţional al unei discipline poate fi stabilit uneori şi fără a face referire la dovezi empirice.

(D)

aşa-zisele pseudo-ştiinţe nu ar trebui respinse fără a fi mai întâi supuse testării empirice.

(E)

unele dintre afirmaţiile fizicii cuantice par să contrazică bunul-simţ.

Concurs de admitere la INM

18

G1

partea 1

41. Având în vedere pasajul, pe care anume dintre următoarele cercetări ştiinţifice ar considera-o autorul ca fiind cea mai relevantă pentru evaluarea caracterului raţional al astrologiei?

(A)

Un sondaj ştiinţific pentru stabilirea numărului exact de oameni care cred în astrologie.

(B)

O analiză psihologică a oamenilor de ştiinţă pentru a stabili de ce au aceştia o prejudecată împotriva astrologiei.

(C)

Un examen scris pentru a stabili nivelul de cunoştinţe în domeniul matematicii şi astronomiei al oamenilor care cred în astrologie.

(D)

Un test al capacităţii oamenilor de a face preziceri ale viitorului pe baza viselor lor.

(E)

O cercetare a caracterului şi istoriei vieţii oamenilor născuţi exact în acelaşi moment.

Concurs de admitere la INM

19

G1

partea 1

Suntem familiarizaţi cu distincţia dintre versuri şi proză foarte devreme în educaţia noastră. Ni se impune treptat convingerea că, dacă spunem ce gândim, scriem proză şi că versul este o modalitate ingenioasă, dar

5

fundamental pervertită, de a distorsiona exprimări normale in proză. Această convingere nu se formează doar în şcoală cât prin experienţa repetată de observare a prozei şi versului în acţiune, şi înrădăcinată în această convingere este presupunerea că proza este limbajul vorbirii obişnuite.

10

Dar lucrurile nu stau aşa. În istoria literaturii observăm că tehnicile mai evoluate de versificaţie au apărut de obicei înaintea – chiar cu secole întregi – tehnicilor evoluate ale prozei. Proza este exprimarea sau imitarea gândirii focalizate

15

sau o descriere controlată în cuvinte, iar unitatea sa de bază este propoziţia. Nu decurge de aici că toată proza este descriptivă sau meditativă şi cu atât mai puţin că este logică, ci numai că proza imită, în ritmul şi structura sa, exprimarea verbală a unei minţi raţionale. Proza, deci, nu

20

este o vorbire obişnuită, ci o vorbire obişnuită foarte îngrijită, care e conştientă că se prezintă în faţa unui public şi care şi-a pregătit dinainte relaţia pe care o va avea cu acel public. Este limbajul obişnuit al oamenilor care au darul de a vorbi bine şi au ajuns să stăpânească dificilul său idiom.

25

Totuşi, când vorbesc, chiar şi aceştia vor evita exprimarea preţioasă sau „vorbitul ca din carte”; ritmul vorbirii lor arată influenţa a ceva ce nu este proză. Dacă te rătăceşti într-un oraş străin şi ceri cuiva indicaţii, nu-ţi va răspunde în proză nici chiar omul cu cel mai mare dar al vorbirii. Ceea ce vei

30

obţine va fi un ritm al vorbirii prolix şi repetitiv, şi în care unitatea verbală este la fel de puţin propoziţie de proză pe cât strofă de poezie. Vorbirea obişnuită se ocupă mai ales de transpunerea în cuvinte a ceea ce, nu foarte riguros, este denumit fluxul

35

conştiinţei: reveriile, amintirile, îngrijorările, asocierile, tristeţile şi dorurile care ne trec continuu prin minte şi pe care adesea le numim gânduri. Această vorbire obişnuită se ocupă în principal cu exprimarea de sine. Şi, fie din lipsă de maturitate, fie din preocupare pentru altceva, fie din absenţa

40

unui receptor, ea nu este complet conştientă că are un public. Conştiinţa deplină a faptului că există un public face vorbirea să fie retorică, iar retorica înseamnă un ritm devenit convenţional. Ritmul neregulat al vorbirii obişnuite poate deveni convenţional în două feluri. Un fel este să îi impui un

45

model de recurenţă; al doilea fel este să impui tiparul logic şi semantic al propoziţiei. Avem de-a face cu versuri când aranjamentul cuvintelor este dominat de ritm şi sunet recurente şi avem de-a face cu proză când este dominat de relaţia sintactică între subiect şi predicat. Dintre cele două,

50

versul este de departemodul mai simplu şi mai primitiv, ceea ce explică faptul că versurile au apărut în istorie mai de timpuriu decât proza.

55

Concurs de admitere la INM

20

G1

partea 1

42. Care dintre următoarele variante exprimă cel mai exact ideea principală a pasajului?

(A)

Deşi proza este considerată a fi mai asemănătoare vorbirii obişnuite decât versurile, de fapt, versurile sunt acelea care sunt mai asemănătoare pentru că au evoluat din vorbirea obişnuită mai devreme şi au acelaşi ritm neregulat.

(B)

Deşi versurile sunt mai simple şi mai primitive decât proza, ele sunt mai asemănătoare cu vorbirea obişnuită în sensul că ambele se ocupă în principal de exprimarea de sine.

(C)

Deşi versurile sunt privite ca o distorsionare a prozei, ambele reprezintă metode de a face să devină convenţionale ritmurile neregulate ale vorbirii obişnuite, iar proza este cea mai sofisticată şi deci, cea mai recentă dintre aceste tehnici.

(D)

Deşi proza este considerată a fi mai literală decât versurile, versurile impun asupra vorbirii obişnuite un tipar ritmic şi de sunet care lipseşte din proză.

(E)

Deşi proza este folosită pentru exprimare directă, iar versurile sunt o metodă ingenioasă de exprimare indirectă, proza şi versurile se aseamănă prin aceea că ambele depind de repetitivitate pentru a face să devină convenţional ritmul neregulat al vorbirii obişnuite.

43.

Conform pasajului, care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în privinţa

limbajului obişnuit al oamenilor cu un mare dar al vorbirii?

(A)

Încearcă să transpună în cuvinte fluxul conştiinţei.

(B)

Conţine puţine subiecte sau predicate identificabile.

(C)

Este conştient de relaţia sa cu publicul care-l ascultă.

(D)

Are acelaşi tipar al ritmului ca vorbirea obişnuită.

(E)

Evită în mod conştient ritmurile şi sunetele poetice.

44.

În contextul pasajului, a pune vorbirea obişnuită să fie foarte îngrijită (al doilea

paragraf) înseamnă s-o faci mai:

(A)

poetică

(B)

logică

(C)

retorică

(D)

idiomatică

(E)

recurentă

Concurs de admitere la INM

21

G1

partea 1

45. După cum se poate deduce din pasaj, care dintre următoarele afirmaţii e cel mai probabil s-o creadă autorul?

(A)

Şcoala ar trebui să pună accent mai mare pe versuri decât pe proză.

(B)

Unitatea de bază a versurilor este strofa.

(C)

Oamenii cu un mare dar al vorbirii ajung să stăpânească proza mai repede decât versurile.

(D)

Dezvoltarea versurilor a precedat-o pe cea a prozei şi a vorbirii obişnuite.

(E)

Ritmul prozei este prolix şi repetitiv.

46.

Pasajul oferă un răspuns la fiecare dintre întrebările de mai jos, CU EXCEPŢIA

UNEIA; care este aceasta?

(A)

Care este relaţia între proză şi gândire?

(B)

Care este relaţia între versuri şi vorbirea obişnuită?

(C)

Care este unitatea de bază a prozei?

(D)

Care este unitatea de bază a vorbirii obişnuite?

(E)

Care este scopul principal al vorbirii obişnuite?

47.

Pasajul sugerează că vorbirea obişnuită este probabil mai puţin eficace decât

proza pentru:

(A)

a transmite emoţii

(B)

a exprima empatie

(C)

a alcătui argumentaţii convingătoare

(D)

a transpune în cuvinte amintiri din copilărie

(E)

a imita mişcarea gândirii obisnuite

Concurs de admitere la INM

22

G1

partea 1

48.

Scopul principal al ultimului paragraf din pasaj este acela de:

(A)

a analiza ritmul neregulat al vorbirii obişnuite.

(B)

a explica modul în care atât poezia cât şi proza conferă caracter convenţional vorbirii obişnuite.

(C)

a critica punctul de vedere că proza şi poezia sunt cu adevărat diferite.

(D)

a introduce diversele elemente ale fluxului conştiinţei.

(E)

a susţine că vorbirea obişnuită este inferioară atât prozei cât şi poeziei.

49.

Care dintre următoarele tehnici concordă CEL MAI PUŢIN cu ceea ce susţine

autorul despre modul în care versurile modifică vorbirea obişnuită?

(A)

Inversarea ordinii standard a cuvintelor pentru a atrage atenţia asupra unui anumit substantiv sau verb.

(B)

Repetarea anumitor consoane sau vocale pentru a sugera sonoritatea a ceea ce se descrie.

(C)

Impunerea unui tipar regulat de cuvinte sau silabe accentuate şi neaccentuate.

(D)

Folosirea de mai multe ori a unor cuvinte sau afirmaţii pentru a intensifica reacţia emoţională a ascultătorului.

(E)

Folosirea rimei pentru a crea un sentiment de muzicalitate a cuvintelor rostite.

50.

În acest pasaj, scopul principal al autorului este cel mai probabil :

(A)

să pună la îndoială distincţia între versuri şi proză.

(B)

să descrie procesul prin care proza a evoluat din versuri.

(C)

să explice de ce proza este limbajul vorbirii obişnuite.

(D)

să susţină că dezvoltarea prozei o precede pe cea a poeziei.

(E)

să corecteze punctul de vedere cel mai răspândit privitor la relaţia dintre proză şi poezie.

Bibliografie

Northrop Frye, The Well-Tempered Critic. ©1963 deţinut de Indiana University Press.

Concurs de admitere la INM

23

G1

partea 1

Elemente de raţionament logic

50 de întrebări

Concurs de admitere la INM

24

G1

partea 2

Un jurnalist: Până nu demult, în Canada medicii se bucurau de un înalt statut. Deşi cândva admiraţi pentru altruismul lor, în ultimele decade, medicii au pierdut din respectul populaţiei. Cu toate că se recunoaşte că medicii sunt indispensabili, criticii lor observă că ei cer onorarii din ce în ce mai mari din partea guvernului şi chiar, în unele cazuri, că îşi acoperă incompetenţa, fiind aşadar devotaţi mai curând interesului personal decât celui public.

1. Care dintre următoarele enunţuri este sprijinit cel mai mult de comentariul jurnalistului?

(A) Medicii din Canada sunt percepuţi de critici ca fiind mai puţin competenţi

decât erau pe vremuri.

(B) Fără stima publicului de care se bucurau cândva medicii, mai puţini canadieni vor deveni medici.

(C) Medicii din Canada sunt percepuţi de critici ca fiind insuficient devotaţi

interesului celorlalţi.

(D) Reprezentanţii profesiilor non-medicale din Canada sunt percepuţi ca fiind

altruişti şi competenţi.

(E) În trecut medicii nu ar fi acceptat, cu atât mai puţin cerut, onorarii mari din

partea guvernului.

G1

partea 2

În general, pentru cineva care are nevoie de o transfuzie, e mai probabil ca sângele de la o rudă să fie infectat cu virusul hepatitei decât sângele de la o bancă de sânge. În consecinţă, riscul de a contracta hepatită în urma unei transfuzii este mai mare pentru oamenii care primesc sânge de la rude decât pentru cei care primesc sânge de la băncile de sânge.

2. Care dintre următoarele afirmaţii, dacă este adevărată, slăbeşte cel mai tare raţionamentul de mai sus?

(A) Oamenii care primesc transfuzii de sânge precizează adesea că doresc să fie

folosit sânge de la rudele lor.

(B) Transfuziile de sânge au doar rareori ca rezultat infectarea primitorului cu

virusul hepatitei.

(C) E mult mai probabil ca sângele de la o rudă să fie de aceeaşi grupă cu cea a

primitorului. (D) Donatorii la băncile de sânge sunt întotdeauna întrebaţi dacă au fost

vreodată infectaţi cu virusul hepatitei.

(E) Sângele care urmează să fie folosit pentru transfuzie este întotdeauna testat

pentru virusul hepatitei.

G1

partea 2

Laura: Ştiu că florile de câmp sunt în pericol din cauza numărului redus de spaţii adecvate unde pot creşte, şi că, în general, oamenii ar trebui să le lase acolo unde cresc. Câmpul ăsta mare este, totuşi, plin de plante dintr-o singură specie de floare de câmp şi ar fi în regulă să iau şi eu o singură floare, din moment ce sunt atât de multe.

Marta: În viitor n-o să mai rămână prea multe, dacă mulţi vor acţiona conform principiului tău.

3. Marta critică punctul de vedere al Laurei prin aceea că:

(A) argumentează că dacă o resursă poate fi folosită în mod durabil şi fără să fie

epuizată, atunci nu se petrece nimic rău;

(B) susţine că Laura presupune că e în regulă să se facă o excepţie pentru ea,

dar nu şi pentru altcineva;

(C) subliniază că unele acte individuale aparent nesemnificative, de un anumit

fel, pot avea un efect cumulativ considerabil;

(D) o acuză pe Laura de motivaţii neadecvate în loc să răspundă la afirmaţia

Laurei;

(E) se bazează pe principiul că un act egoist este greşit chiar şi dacă nu are un

efect dăunător.

4. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, este cel mai puternic răspuns pe care-l poate da Laura pentru a contracara critica Martei?

(A) Chiar dacă aş lua o floare de pe câmp, n-aş spune şi altora despre câmp,

aşa că tu ai fi singura persoană care ar avea cunoştinţă despre acţiunea mea şi nu mi-aş susţine acest principiu faţă de un număr mare de oameni.

(B) Dacă toată lumea ar face ca mine şi ar avea grijă să lase o mulţime de plante

mature care să reînsămânţeze câmpul, s-ar putea culege câteva flori fără a face rău speciei.

(C) Dacă aş lua o floare, i-aş oferi condiţii de viaţă adecvate, inclusiv hrană şi

lumină, în cantităţi asemănătoare cu cele pe care le are acum, aşa că nu poţi

prezuma că va muri.

(D) Chiar dacă planta nu îmi este necesară pentru supravieţuire, nu este singura

plantă de pe acel câmp şi este posibil ca specia să supravieţuiască şi fără ea.

(E) Nu toată lumea este interesată de acest tip de floare de câmp şi există mulţi

alţi oameni care nu s-ar obosi să scoată o plantă din pământ cu rădăcini cu tot.

G1

partea 2

Pentru a supravieţui, bâtlanii trebuie să mănânce cantităţi mari de peşte. În consecinţă, conform naturaliştilor, dacă există un număr mare de bâtlani care îşi fac cuib unii lângă alţii pe baltă, asta înseamnă că în baltă există cantităţi mari de peşte. Dar, mulţi bâtlani îşi fac cuib fără nici o problemă pe balta Hargrave care, de mulţi ani, aproape că nu are nici un peşte.

5. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, ajută cel mai mult la reconcilierea aparentelor discrepanţe din fragmentul de mai sus?

(A) Pesticidele folosite la fermele din apropiere s-au infiltrat în apa bălţii Hargrave

şi au omorât majoritatea peştilor.

(B) De-a lungul anilor, balta Hargrave a devenit din ce în ce mai sărată şi, astfel,

a murit o mare parte din vegetaţia care servea peştilor drept hrană.

(C) Bâtlanii de pe balta Hargrave au reuşit să crească familii neobişnuit de mari,

cu o medie de aproximativ doi pui supravieţuitori în fiecare perioadă de cuibărit.

(D) Bâtlanii care îşi fac cuib pe balta Hargrave, de obicei, mănâncă peşte din alte

bălţi aflate în apropiere.

(E) Populaţia numeroasă de bâtlani de pe balta Hargrave a exercitat o presiune

atât de mare asupra populaţiei de peşti încât numărul acestora a scăzut dramatic.

G1

partea 2

Majoritatea psihologilor consideră că percepţia nu se schimbă de-a lungul vieţii adulte. Totuşi, capacitatea de a depista diversele arome ale vinului şi aceea de a percepe modalitatea complexă în care se echilibrează între ele acele arome se dezvoltă numai după o îndelungată experienţă în degustarea vinului, ca adult. Din acest motiv, băutorii de vin fără experienţă sunt adesea dezamăgiţi când degustă un vin excelent – ei nu sunt capabili să perceapă vinul aşa cum o face un expert.

6. Acest raţionament contrazice susţinerea că percepţia nu se schimbă deloc pe întreaga perioadă a vieţii adulte în următorul fel:

(A) arătând că nimic nu poate rămâne neschimbat pe întreaga perioadă a vieţii

adulte;

(B)

aducând dovada că mulţi experţi nu sunt de acord cu susţinerea;

(C)

prezentând un caz concret care nu este descris corect de către susţinere;

(D)

arătând modul în care susţinerea este dovedită a fi eronată de către alte

susţineri cu caracter general despre percepţie;

(E) oferind un principiu care intră în conflict cu susţinerea.

G1

partea 2

La ora actuală, animalele de companie cu sânge cald sunt primite în ţară numai dacă posedă un certificat de vaccinare antirabică. Această reglementare este deficitară, în sensul că uneori vaccinul este ineficient. Dacă vaccinul îşi produce efectul, animalul are în sânge un nivel înalt de anticorpi ai rabiei. Prin urmare, pentru a împiedica intrarea în ţară a animalelor cu rabie ar fi mai eficace să se facă testări ale sângelui acestora şi să se refuze intrarea oricăror animale care nu au în sânge un nivel ridicat de anticorpi ai rabiei.

7. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai tare raţionamentul de mai sus?

(A) Conform acestei propuneri de reglementare, unele animale de companie care

nu sunt infectate cu virusul rabiei ar putea fi împiedicate să pătrundă în ţară.

(B) Nu există nici o modalitate de a distinge între nivelurile ridicate de anticorpi

cauzate de infecţii active şi nivelurile ridicate determinate de o vaccinare eficientă.

(C) Conform reglementării în vigoare, unele specii de animale sunt plasate în carantină şi ţinute sub observaţie pentru simptomele rabiei înainte de a se lua o decizie privitoare la primirea lor în ţară.

(D) Procentul de vaccinări antirabice care nu reuşesc să producă imunitate este

semnificativ mai mare decât cel al vaccinărilor împotriva altor boli ale animalelor.

(E) Reglementarea propusă nu ar avea eficacitate în prevenirea pătrunderii în ţară a animalelor sălbatice infectate cu virusul rabiei.

G1

partea 2

Un studiu recent a constatat că, în mod surprinzător, riscul de accidente grave de muncă este mai mare în industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protecţie a muncii decât în industriile care nu se află sub o asemenea monitorizare.

8. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, ajută cel mai mult la explicarea surprinzătoarei constatări descrise mai sus?

(A) Inspectorii guvernamentali de protecţie a muncii nu numai că monitorizează,

dar şi instruiesc pe muncitorii firmelor să respecte normele de protecţie a muncii.

(B) Inspectorii guvernamentali de protecţie a muncii nu au autoritatea de a

impune respectarea normelor de protecţie a muncii.

(C) Numai acele industrii cu risc inerent ridicat de accidente de muncă sunt

monitorizate de inspectori guvernamentali de protecţie a muncii.

(D) Muncitorii se comportă cu precauţie deosebită atunci când consideră că

activitatea lor este monitorizată de inspectori guvernamentali de protecţie a

muncii.

(E) Unele dintre industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali

de protecţie a muncii au rate mult mai scăzute ale accidentelor de muncă decât alte industrii care sunt şi ele monitorizate.

G1

partea 2

Unii gânditori susţin că orice lucru care produce plăcere oamenilor e bun şi viceversa, şi că tot ceea ce produce durere este rău şi viceversa. Este clar, totuşi, că acest lucru nu poate fi susţinut cu argumente. Conceptele de bine şi rău sunt contradictorii, în timp ce acelea de plăcere şi durere, nu. Este clar că e posibil să te afli într-o stare de plăcere şi durere în acelaşi timp.

9. Raţionamentul de mai sus pune la îndoială susţinerea că două perechi de concepte sunt echivalente, argumentând că:

(A)

„bun” nu se aplică la nici unul dintre lucrurile la care se aplică „plăcere”;

(B)

„rău” nu se aplică la nici unul dintre lucrurile la care se aplică „durere”;

(C) este un simplu accident faptul că „plăcere” şi „durere” se aplică în acelaşi

mod în care se aplică „bun” şi „rău”;

(D) „plăcere” şi „durere” posedă o proprietate pe care nu o posedă nici o altă pereche posibilă de concepte;

(E) „bun” şi „rău” nu sunt în acelaşi raport unul faţă de celălalt precum „plăcere”

şi „durere”.

G1

partea 2

Nu există compozitor mai cunoscut şi totuşi mai obscur decât Scott Joplin, cel care a compus piesa „Maple Leaf Rag” şi alte cântece bine cunoscute şi elegante. Joplin, fiu al unui sclav eliberat, a contopit forme şi armonii muzicale africane şi europene. El a rafinat un tip de proto-jazz denumit „ragtime”, iniţial interpretat de persoane cu ascendenţă africană, de pe râul Mississippi, ce de mult sincopaseră, sau „fărâmiţaseră” (ragging)* ritmul altor forme muzicale cum ar fi marşul şi two-step. Într-adevăr se poate spune că boogie-woogie, blues-ul şi rock-ul sunt toate prefigurate, într-o anumită măsură, de lucrările lui Joplin.

10. Care dintre următoarele enunţuri este cel mai puternic susţinut de informaţiile de mai sus?

(A) Joplin este un compozitor important pentru că a inventat ragtime.

(B) Joplin este semnificativ din punct de vedere istoric pentru că a fost mai

prolific decât orice alt compozitor de ragtime.

(C) Lucrările lui Joplin se bucură de o largă popularitate pentru că au influenţat

multe forme de muzică pop.

(D) Lucrările lui Joplin au influenţat sau anticipat o mare varietate de genuri

muzicale foarte populare. (E) Lucrările lui Joplin au fost populare pentru că au contopit stilurile muzicale ale unor culturi foarte diferite.

* În limba engleză „ragging” înseamnă fărâmiţare.

G1

partea 2

Cercetătorii au dorit să afle dacă fumatul pasiv constituie un factor semnificativ în contractarea bolilor de plămâni. Ei au efectuat un studiu comparând starea de sănătate a unui grup de soţii nefumătoare ale unor fumători cu starea de sănătate a unui grup de soţii nefumătoare ale unor nefumători. S-a descoperit că soţiile fumătorilor aveau o sensibilitate mult mai mare la boli de plămâni decât soţiile nefumătorilor. Cercetătorii au concluzionat că fumatul pasiv constituite într- adevăr un factor în evoluţia bolilor de plămâni.

11. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, pune la îndoială cel mai mult concluziile cercetătorilor?

(A) Soţiile de fumători au fost crescute de fumători în număr semnificativ mai

mare decât soţiile de nefumători.

(B) Este semnificativ mai puţin probabil ca soţiile de nefumători să facă

gimnastică pentru întărirea tonusului cardiovascular comparativ cu soţiile de fumători.

(C) Membrele grupului de soţii de fumători erau, în medie, cu câteva luni mai

tinere decât membrele grupului de soţii de nefumători.

(D) Nu este mai puţin probabil ca soţiile nefumătorilor să fi fost fumătoare ele

însele comparativ cu soţiile fumătorilor.

(E) Grupul de soţii de fumători a fost ales dintr-o zonă urbană intens

industrializată în timp de grupul de soţii de nefumători a fost ales dintr-o zonă rurală.

G1

partea 2

Un antropolog: S-a susţinut că interdicţiile de ordin religios faţă de consumarea anumitor tipuri de alimente reprezintă o dovadă împotriva opiniei că toate fenomenele culturale au o explicaţie pur economică. În fond, susţine în continuare raţionamentul, numai un motiv de ordin moral sau spiritual poate convinge oamenii să renunţe la surse disponibile de alimentaţie. Dar speciile a căror consumare este interzisă sunt de obicei elemente esenţiale ale ecosistemelor din care fac parte alte specii care sunt consumate ca aliment. Conservarea speciilor interzise tinde astfel să ajute la păstrarea şi a celorlalte specii. În consecinţă, asemenea interdicţii au în realitate o motivaţie economică.

12. Raţionamentul antropologului este eronat pentru că:

(A) deduce numai pe baza susţinerii că o practică are o anumită consecinţă

dezirabilă că acea consecinţă trebuie să constituie motivaţia respectivei practici;

(B) ia ca fiind de la sine înţeles faptul că oamenii ar putea avea un motiv pentru

adoptarea unei anumite conduite şi totuşi să nu-şi dea seama care este acel

motiv;

(C) deduce, numai pe baza susţinerii că un anumit fenomen cultural nu are nici o

explicaţie economică, că explicaţia acelui fenomen trebuie să fie spirituală sau morală; (D) foloseşte termenul-cheie „interdicţii” în două sensuri diferite;

(E) trage o concluzie care nu este decât o reformulare a celor prezentate în

sprijinul respectivei concluzii.

G1

partea 2

Animalele domestice, cum ar fi câinii, au apărut prin creşterea numai a exemplarelor unei specii sălbatice care erau suficient de blânde. De exemplu, dacă în procesul de creştere a lupilor omul îi împerechează numai pe cei care sunt blânzi când sunt mici, atunci, după un număr de generaţii, exemplarele astfel produse vor fi o specie de câine. În consecinţă, toate animalele pot fi, în principiu, crescute pentru a deveni domestice.

13. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai tare raţionamentul de mai sus?

(A) Animalele domestice nu pot fi transformate în animale sălbatice prin

înmulţirea numai a acelor exemplare care dau dovadă de unele caracteristici

sălbatice.

(B) La unele specii de animale, exemplarele aflate în stare de sălbăticie se

împerechează mai des decât cele domestice.

(C) La unele specii de animale nu există nici un exemplar care să dea vreodată

dovadă de blândeţe.

(D) La unele specii de animale exemplarele blânde sunt mai puţin fertile decât

cele sălbatice. (E) La unele specii de animale domestice unele exemplare sunt mult mai blânde decât altele.

G1

partea 2

Un eseist: Istoria omenirii este plină de dorul după tinereţea veşnică şi nemurire. Şi totuşi, îmbătrânirea şi moartea sunt normale şi inevitabile, ba chiar de dorit. Închipuiţi-vă consecinţele de ordin etic, social şi economic dacă s-ar ajunge vreodată la împiedicarea îmbătrânirii şi a morţii.

14. În care dintre modurile de mai jos apare în argumentul eseistului afirmaţia că istoria omenirii este plină de dorul după tinereţea veşnică şi nemurire?

(A) Introduce subiectul argumentului, dar nu joacă nici un rol logic în obţinerea

concluziei principale.

(B)

principala

concluzie.

Constituie

una

dintre

concluziile

argumentuui,

deşi

nu

este

(C)

Este o susţinere pe care argumentul ca întreg încearcă s-o discrediteze.

(D)

Enunţă o problemă la care argumentul ca întreg susţine că nu există răspuns

satisfăcător.

(E) Este o premisă necesară pentru a stabili concluzia principală.

G1

partea 2

Un studiu pe 8 000 de adulţi aleşi aleatoriu dintr-o ţară europeană a constatat că 75% dintre cei care consumă alcool în medie de două sau mai multe ori pe săptămână au suferit în interval de şase luni de cel puţin o răceală. De aici, putem trage concluzia preliminară că un consum mare de alcool tinde să ducă la creşterea sensibilităţii omului la răceală.

15. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, ar slăbi cel mai tare raţionamentul de mai sus?

(A) 80% dintre participanţii la studiu care au consumat alcool de trei sau mai

multe ori pe săptămână au suferit răceli în intervalul de şase luni.

(B) 75% dintre participanţii la studiu care nu au consumat alcool deloc au suferit

de cel puţin o răceală în intervalul de şase luni.

(C) 50% dintre participanţii la studiu care au consumat alcool în medie o dată pe

săptămână au suferit răceli în intervalul de şase luni. (D) Mai puţin de 75% dintre participanţii la studiu care au suferit răceli în

intervalul de şase luni au consumat alcool în medie o dată pe săptămână sau mai des.

(E) 60% dintre participanţii la studiu care nu au suferit nici o răceală în intervalul

de şase luni au consumat alcool o dată pe săptămână sau mai des.

G1

partea 2

Franz: Oficialităţile din domeniul sănătăţii ştiu că în Extremul Orient cancerul este mult mai puţin răspândit decât în America de Nord. Şi este de asemenea binecunoscut faptul că regimul alimentar tipic al locuitorilor Extremului Orient include o proporţie mai mare de cereale integrale decât regimul alimentar nord- american tipic. Deci, oficialităţile din domeniul sănătăţii din America de Nord manifestă neglijenţă faţă de datoria lor de a proteja sănătatea publică dacă nu încurajează populaţia nord-americană să crească proporţia de cereale integrale în regimul lor alimentar.

Popovici: Ceaiul conţine substanţe care pot ajuta la prevenirea mai multor forme de cancer, iar consumul de ceai este mult mai răspândit în Extremul Orient decât în America de Nord.

16.

Popovici îi răspunde lui Franz prin:

(A)

încercarea de a arăta că dovezile prezentate de Franz se contrazic între ele;

(B)

subminarea argumentului lui Franz, prezentând dovezi care sprijină o

explicaţie alternativă;

(C)

introducerea de dovezi suplimentare care sprijină concluzia lui Franz;

(D)

punerea la îndoială a acurateţei tezei lui Franz cu privire la proporţia

consumului de cereale integrale în Extremul Orient şi America de Nord;

(E) demonstrarea faptului că efectele benefice pe care Franz le atribuie regimului

alimentar pot fi contracarate de alţi factori.

17. Raţionamentul lui Franz este discutabil deoarece:

(A) confundă o diferenţă de proporţie cu o diferenţă în termeni de cantitate

absolută;

(B) trece cu vederea posibilitatea ca unii oameni din America de Nord să includă

cam aceeaşi proporţie de cereale integrale în regimul lor alimentar ca şi cea din

regimul tipic din Extremul Orient;

(C) nu face distincţia între prevenirea unor cazuri particulare ale unei boli şi

reducerea incidenţei generale a acelei boli;

(D) ignoră orice alte diferenţe, în afară de cele de regim alimentar, care ar putea

justifica incidenţa cancerului în Extremul Orient şi America de Nord;

(E) pentru a putea conchide foloseşte termenul „tipic” în mod ambiguu.

G1

partea 2

Un anumit tip de coş preistoric a fost descoperit în numai două locuri, unul pe o proprietate privată şi celălalt într-un sit arheologic protejat. Unul dintre aceste coşuri a fost examinat cu microscopul electronic. Dacă un artefact nu este curăţat minuţios, microscopul electronic va depista pe suprafaţa lui minerale caracteristice solului din situl de unde a fost dezgropat artefactul. Şi totuşi, pe acel coş nu au fost depistate nici un fel de minerale caracteristice solului din situl protejat, deşi coşul avea încă o adevărată crustă de pământ din locul de unde fusese dezgropat.

18. Care din enunţurile de mai jos este sprijinit cel mai tare de infomaţiile din pasajul de mai sus, presupunând că aceastea din urmă sunt corecte?

(A)

Coşul a fost dezgropat de pe proprietatea privată.

(B)

Coşul a fost dezgropat din situl protejat.

(C)

Coşul era prea acoperit cu pământ pentru a putea fi examinat cum trebuie.

(D)

Pe coş nu a fost depistat nici unul dintre mineralele caracteristice solului de

pe proprietatea privată.

(E) Unele dintre mineralele caracteristice solului din situl protejat sunt prezente şi

în solul de pe proprietatea privată.

G1

partea 2

Ceea ce defineşte faptele ilicite de calomnie prin presă, discriminare şi hărţuire este mai mult motivaţia decât fapta în sine. Din moment ce probarea motivaţiei în cazul acestor fapte este dificilă, adesea judecătorii trebuie să aplice legea fără a avea criterii specifice de îndrumare. În consecinţă, încrederea publicului în judecători este esenţială pentru ca publicul să fie mulţumit de hotărârile date în procese pe asemenea speţe.

19. Care dintre următoarele variante descrie cel mai corect rolul jucat în raţionamentul de mai sus de afirmaţia că ceea ce defineşte unele fapte ilicite este mai mult motivaţia decât fapta în sine?

(A) Este citată ca fiind motivul pentru care nu toate acţiunile în justiţie sunt

soluţionate adecvat de judecători. (B) Este specificată ca o trăsătură a anumitor fapte ilicite care face să fie dificilă probarea comiterii acestora. (C) Este citată pentru a contracara punctul de vedere conform căruia cauzele pot fi uneori soluţionate fără a fi necesară încrederea publicului în soluţiile date de judecători.

(D) Este oferită ca dovadă a faptului că unele fapte ilegale nu pot fi niciodată

constatate ca atare.

(E) Este oferită ca dovadă că o determinare precisă a caracteristicilor anumitor

fapte ilicite ar duce la creşterea satisfacţiei publicului faţă de soluţiile judecătorilor.

G1

partea 2

Presa de scandal care publică articole despre aterizarea extratereştrilor şi despre locurile frecventate de celebrităţi poate fi considerată ca având un caracter facil, dar este evident că cititorii o preferă revistelor săptămânale de ştiri care publică articole cu caracter mai convenţional. O comparaţie a veniturilor realizate la chioşcurile de ziare arată vânzări mult mai mari la publicaţiile de scandal decât la revistele săptămânale de ştiri.

20. Raţionamentul de mai sus este cel mai vulnerabil pentru că nu ia în considerare posibilitatea ca:

(A) ştirile din presa de scandal să fie mai puţin convenţionale decât cele din

revistele săptămânale de ştiri;

(B) mai multe reviste de ştiri să fie vândute prin abonament decât reviste de

scandal;

(C)

nici o revistă să nu fi publicat vreodată ştiri convenţionale despre celebrităţi;

(D)

presa de scandal să nu fi luat niciodată ştiri din surse convenţionale;

(E)

unele reviste de scandal să fie cumpărate de oameni care mai cumpără şi

alte reviste.

G1

partea 2

Dora este o voleibalistă excelentă. Orice om care joacă volei zilnic este un voleibalist excelent. Deci Dora joacă volei în fiecare zi.

21. Eroarea de raţionament de mai sus este cel mai asemănătoare cu cea conţinută în care anume dintre variantele de mai jos?

(A) Francisc cântă în fiecare zi. Orice om care cântă în fiecare zi este un cântăreţ bun. Deci Francisc este un cântăreţ bun.

(B) Francisc face jogging. Orice om care dansează nu face jogging. Deci

Francisc nu este dansator.

(C) Orice om care face drumeţii face exerciţiu fizic. Francisc nu face exerciţi

fizice. Deci Francisc nu face drumeţii.

(D) Orice om care este mare gurmand găteşte adesea. Francisc găteşte adesea. Deci Francisc este un mare gurmand.

(E) Francisc este sculptor. Orice om care nu este sculptor este pictor. Deci

Francisc nu pictează.

G1

partea 2

Un membru al consiliului local: Primarul susţine că, din cauza numărului în creştere de proceduri de evacuare împotriva beneficiarilor de ajutor social, primăria ar trebui să angajeze mai mulţi avocaţi care să reprezinte beneficiarii de ajutor social implicaţi în asemenea proceduri. Totuşi, ceea ce e cu adevărat necesar este să existe oficii de ajutor social mai eficiente şi nu mai multă asistenţă juridică gratuită. Marea majoritate a procedurilor de evacuare împotriva beneficiarilor de ajutor social apare când oficiile de ajutor social omit plata ajutorului din cauza unor gafe administrative sau refuză acordarea ajutorului pentru chirie unor beneficiari de ajutor social care îndeplinesc în mod evident condiţiile pentru acordare. Cel mai adesea, oficiile de ajutor social nu corectează acele erori până ce nu se iau măsuri juridice care să le forţeze să facă acest lucru, astfel complicând problema, din moment ce asemenea măsuri nu pot fi luate decât după ce chiriaşul a primit o notificare de evacuare.

22. Care dintre următoarele variante prezintă cel mai exact concluzia principală a celor susţinute de membrul consiliului local?

(A) Beneficiarii de ajutor social aflaţi în procedură de evacuare au prea puţină

nevoie de asistenţă juridică suplimentară.

(B) Măsurile legale care forţează oficiile de ajutor social să-şi îndrepte greşelile

nu pot fi invocate până ce beneficiarii de ajutor social nu primesc notificări de

evacuare.

(C) Beneficiarii de ajutor social sunt adesea ameninţaţi cu evacuarea ca rezultat

al erorilor administrative ale oficiilor de ajutor social.

(D) Dacă oficiile de ajutor social ar lucra mai bine, numărul de beneficiari de

ajutor social ameninţaţi cu evacuarea ar descreşte, înlăturând nevoia de mai

multă asistenţă juridică.

(E) Oficiile de ajutor social complică problemele create de propriile lor greşeli,

pentru că nu corectează acele erori până ce nu se iau măsuri legale care să le forţeze să facă acest lucru.

23. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, sprijină cel mai puternic raţionamentul membrului consiliului local?

(A) A crescut numărul de proprietari de locuinţe din oraş ai căror chiriaşi sunt

beneficiari de ajutor social.

(B) A crescut numărul de funcţionari ai primăriei care au fost pregătiţi să

prelucreze cererile de asistenţă pentru chirie.

(C) A crescut numărul de beneficiari de ajutor social care folosesc serviciile de

asistenţă juridică gratuită oferite de primărie.

(D) A crescut numărul de proceduri de evacuare soldate cu evacuarea efectivă a

beneficiarilor de ajutor social din oraş.

(E) A crescut numărul de greşeli făcute de oficiile de asistenţă socială din oraş

privitor la cererile de asistenţă pentru chirie.

G1

partea 2

În Franţa secolului al XVII-lea multe dintre funcţiile retribuite din cadrul aparatului de stat din provincii erau vândute de către rege şi apoi transmise din tată în fiu. Istoricii au conchis că acest sistem era mai eficace decât unul pur meritocratic pentru că el asigura nu numai faptul că majoritatea funcţionarilor erau competenţi ci şi că aceştia erau mai apropiaţi de populaţia locală decât de rege.

24. Fiecare dintre următoarele variante, dacă este adevărată pentru Franţa secolului al XVII-lea, sprijină concluzia istoricilor CU EXCEPŢIA:

(A) pentru a creşte veniturile la visterie, noi funcţii erau adesea înfiinţate şi

vândute de către rege; (B) oamenii care preluau funcţii în cadrul aparatului de stat erau adesea pregătiţi

încă din copilărie pentru îndeplinirea acestor atribuţii;

(C) era dificil pentru rege să dea afară un funcţionar neloial dintr-o funcţie

moştenită;

(D) majoritatea funcţionarilor din aparatul de stat aveau legături strânse cu

populaţia din provinciile în care deţineau funcţia;

(E) funcţionarii din aparatul de stat primeau adesea gratuităţi din partea

negustorilor locali.

G1

partea 2

Adânc în scoarţa Pământului s-a descoperit un depozit natural de material radioactiv a cărui compoziţie seamănă cu cea a deşeurilor periculoase produse de aplicaţiile tehnologiei nucleare. Nu s-au constatat efecte adverse produse de acest depozit natural. Deoarece inginerii au elaborat la ora actuală o modalitate de a depozita deşeurile nucleare rezultate din procese de fabricaţie la aceeaşi adâncime în scoarţa Pământului ca şi a recent-descoperitului depozit natural, se poate demara acum depozitarea deşeurilor nucleare în condiţii de siguranţă.

25. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai tare raţionamentul de mai sus?

(A)

Cantitatea totală de deşeuri periculoase produsă anual a scăzut în ultimii ani.

(B)

La ora actuală nu pot fi determinate condiţiile geologice în care a fost posibil

ca depozitul radioactiv natural să fie păstrat în condiţii de siguranţă.

(C) La ora actuală este fezabil din punct de vedere economic să se foreze în

scoarţa Pământului până la adâncimea la care a fost descoperit depozitul natural

de material radioactiv.

(D) Producerea în continuare de deşeuri radioactive în ritmul actual va ajunge

până la urmă să depăşească posibilităţile de depozitare în condiţii de siguranţă.

(E) Nici una dintre metodele actuale de eliminare a deşeurilor nucleare nu s-a

dovedit a fi complet sigură.

G1

partea 2

Este mai probabil ca oamenii de ştiinţă să considere că experimentele lor sunt bine concepute dacă rezultatele experimentelor se potrivesc cu aşteptările lor decât dacă nu se potrivesc. Avem un experiment care a dat rezultate ce nu se potrivesc cu aşteptările oamenilor de ştiinţă care l-au efectuat. În consecinţă, este mai probabil ca aceştia să considere experimentul prost conceput decât să-l considere bine conceput.

26.

posibilitatea ca:

Raţionamentul

din

enunţul

de

mai

sus

este

viciat,

deoarece

ignoră

(A) unii oameni de ştiinţă să considere doar rareori experimentele lor ca fiind bine concepute, chiar şi atunci când rezultatele sunt conforme cu aşteptările lor;

(B) rezultatele, chiar şi ale acelor experimente pe care oamenii de ştiinţă le

consideră prost concepute să se potrivească de obicei cu aşteptările lor;

(C) oamenii de ştiinţă să considere uneori experimentele lor ca fiind prost

concepute din alte motive decât faptul că rezultatul nu a fost conform cu

aşteptările lor;

(D) oamenii de ştiinţă să considere de obicei experimentele lor ca fiind bine

concepute chiar şi atunci când rezultatul nu este conform cu aşteptările lor;

(E) oamenii de ştiinţă să considere uneori experimentele lor ca fiind prost

concepute chiar şi atunci când acestea sunt bine concepute.

G1

partea 2

Tudorică susţine că nu-i place muzica folk, dar acest lucru nu poate fi adevărat deoarece prietenilor lui, Alexandru şi Laurenţiu, le place muzica folk. Din moment ce Tudorică, Alexandru şi Laurenţiu sunt toţi adolescenţi, şi majorităţii adolescenţilor le place muzica de acelaşi gen ca şi prietenilor lor, lui Tudorică trebuie să-i placă muzica folk.

27. Care dintre următoarele variante conţine un raţionament viciat care să fie cel mai asemănător cu cel din raţionamentul de mai sus?

(A) Majoritatea bunicilor îşi văd fiecare dintre nepoţi în medie o dată pe an. Victor

şi Carmen sunt bunici şi nu şi-au văzut nici un nepot anul acesta. Rezultă că la anul îşi vor vedea probabil toţi nepoţii de două ori.

(B) Majoritatea familiilor care au un câine au şi cel puţin o pisică. Familia Cincu

are o pisică, aşa că probabil are şi un câine.

(C) În cele mai multe familii care au copii, fiecare dintre aceştia are o treabă de

făcut în casă care e diferită de cea a fraţilor săi. În familia Andreev sunt patru

copii, aşa că, probabil, fiecare dintre ei are altă treabă de făcut în casă.

(D) În cele mai multe cupluri căsătorite, ambii soţi se trezesc la aceeaşi oră.

Petre se trezeşte în fiecare dimineaţă la şapte, aşa că soţia lui, Luana, precis că se scoală şi ea tot la şapte în fiecare dimineaţă.

(E) În cele mai multe perechi de gemeni, ambii au aproximativ aceeaşi înălţime.

Antonia este cu un cap mai înaltă decât fratele ei, Rareş. Deci este puţin probabil ca Antonia şi Rareş să fie gemeni.

G1

partea 2

Una dintre concepţiile despre revoluţiile ştiinţifice este că acestea sunt determinate de noi observaţii ştiinţifice; alta este că acestea reprezintă versiuni ştiinţifice ale unor idei larg răspândite. Dacă ideile larg răspândite duc la idei ştiinţifice revoluţionare, atunci ideile ştiinţifice revoluţionare ar trebui să fie acceptate imediat de publicul nespecialist. Totuşi, dacă forţa motrice a producerii de idei ştiinţifice revoluţionare este observaţia ştiinţifică, atunci asemănarea dintre acele idei ştiinţifice şi cele larg răspândite este o coincidenţă. Aproape toate ideile revoluţionare în ştiinţă s-au confruntat mulţi ani cu o atitudine de respingere din partea comunităţii de nespecialişti.

28. Care dintre următoarele enunţuri este cel mai puternic sprijinit de informaţiile de mai sus?

(A) Ideile ştiinţifice care se aseamănă celor larg răspândite sunt revoluţionare.

(B) Ideile

revoluţionare.

(C) Ideile ştiinţifice acceptate imediat de comunitatea de nespecialişti sunt

ştiinţifice

larg

răspândite

duc

doar

rareori

la

apariţia

unor

idei

versiuni ştiinţifice ale ideilor populare.

(D) Ideile ştiinţifice revoluţionare sunt rareori respinse de comunitatea ştiinţifică.

(E) Noile observaţii ale oamenilor de ştiinţă sunt întotdeauna respinse de

comunitatea de nespecialişti.

G1

partea 2

Nuredin: În viitorul apropiat vom putea construi maşini capabile să converseze exact ca un om. Nu este aşa de problematic pe cât se credea să înveţi un computer să folosească sintaxa limbii engleze şi facem progrese mari în a descoperi de ce cunoştinţe de context vor avea nevoie aceste maşini.

Albert: Dar capacitatea de a conversa la fel ca un om nu înseamnă doar a poseda o sintaxă corectă şi cunoştinţe de context. Ea implică şi capacitatea de a comunica cunoştinţe confuze şi de ordin emoţional; pe scurt, nici un computer nu va putea vreodată să facă aşa ceva.

29. Dezacordul dintre Nuredin şi Albert se referă în modul cel mai evident la ideea că:

(A) computerele vor deveni mai apte să comunice cunoştinţe confuze şi de ordin

emoţional;

(B)

în viitorul apropiat oamenii şi maşinile vor putea conversa între ei;

(C)

va exista vreodată un computer capabil să converseze la fel ca oamenii;

de

computerelor să converseze ca oamenii;

(E) numai oamenii pot comunica cunoştinţe confuze şi de ordin emoţional.

(D) cunoştinţele

de

sintaxă

şi

context

sunt

importante

în

învăţarea

G1

partea 2

Un arheolog: Acuzaţia că membrii echipei de săpături au descoperit artefacte în afara zonei autorizate este nefondată. Spre deosebire de majoritatea vânătorilor de comori, arheologii scot la suprafaţă artefacte pentru a publica rezultatele propriilor descoperiri. Însă, materialul găsit în mod ilegal nu poate fi folosit în cadrul unei lucrări publicate fără ca fapta ilegală să fie descoperită. Aşa că el nu ar fi de nici un folos unui arheolog.

30. Raţionamentul arheologului este cel mai vulnerabil la critică pentru că:

(A)

ignoră posibilitatea ca nu toţi membrii echipei de săpături să fie arheologi;

(B)

nu ia în considerare faptul că nu toţi vânătorii de comori acţionează ilegal;

(C)

presupune, fără a oferi şi o justificare adecvată, că majoritatea vânătorilor de

comori scot la suprafaţă artefacte pentru a le vinde;

(D) presupune, fără a oferi vreo garanţie, că orice material descoperit ilegal este

ilegal în sine;

(E) deduce, fără nici o bază, din faptul că majoritatea membrilor echipei nu sunt

vânători de comori, că aceştia sunt toţi arheologi.

G1

partea 2

În cadrul unui experiment, Dr. Fabruzzi a studiat o serie de plante de apartament cărora le-a mers bine ani de-a rândul. Pe parcursul unei perioade de trei zile le-a vorbit plantelor foarte frumos. Apoi le-a transplantat afară, în grădină, şi nu a mai vorbit cu ele. Deşi a continuat să le ude şi să le pună îngrăşământ, curând acestea au început să se ofilească. Văzând că după două zile nu-şi reveneau deloc, Dr. Fabruzzi s-a îngrijorat atât de tare încât a început să le vorbească din oră în oră; a doua zi ele au început să-şi revină.

31. Care dintre următoarele enunţuri este cel mai puternic sprijinit de informaţiile de mai sus?

(A)

Dacă vorbeşti cu plantele ele vor fi mai sănătoase.

(B)

Plantele au întotdeauna nevoie de cel puţin două zile pentru a se adapta la

transplantare.

(C)

Schimbarea condiţiilor de cultivare poate afecta dezvoltarea plantelor.

(D)

Udarea în exces a plantelor este la fel de periculoasă pentru sănătatea lor ca

şi udarea insuficientă.

(E) Există multe aspecte ale dezvoltării plantelor care nu pot fi explicate ştiinţific.

G1

partea 2

Marea majoritate a studenţilor politehnişti din anul întâi de la universitate sunt înscrişi la cursul de introducere în fizică. Simona este înscrisă la cursul de introducere în fizică; aşadar, pare probabil că ea este studentă politehnistă în anul întâi.

32. Care dintre următoarele enunţuri, dacă ar fi presupus, permite să se tragă concluzia de mai sus în mod justificat?

(A) Orice student politehnist al universităţii trebuie neapărat să ia examenul la

cursul de introducere în fizică sau unul echivalent pentru a trece mai departe.

(B) Numărul de studenţi politehnişti din anul întâi ai universităţii depăşeşte cu

puţin numărul total de studenţi înscrişi la cursul de introducere în fizică.

(C) Programul de studii politehnice de la universitate este foarte bine structurat şi

nu lasă studenţilor decât puţine posibilităţi de a se înscrie la cursuri opţionale non-ştiinţifice.

(D) În universitate există de două ori mai mulţi studenţi înscrişi la cursul de de

introducere în fizică decât totalul celor înscrişi în anul întâi la programul de studii politehnice.

(E) Unii studenţi politehnişti de la universitate urmează cursul de introducere în

fizică în anul doi, dar nici unul nu face acest curs în anii mai mari.

G1

partea 2

Mâncarea gătită în vase de fier absoarbe cantităţi semnificative de fier în timpul gătitului, iar oamenii care consumă mâncare gătită în vase de fier consumă în acest fel suficient fier pentru a acoperi necesarul nutriţional de fier. Aşadar, aceşti oameni nu au nevoie să consume alimentele care conţin fier în mod natural.

33. Care dintre următoarele variante este o presupoziţie pe care se bazează raţionamentul de mai sus?

(A) Mâncarea gătită în vase de fier nu absoarbe nici un element non-nutritiv din

acele vase.

(B) Orice substanţe nutritive esenţiale, altele decât fierul, din alimente care conţin

fier în mod natural se pot obţine şi din alte alimente.

(C) Oamenii care preferă să folosească vase de fier pentru gătit nu folosesc vase

făcute din nici un alt material.

(D) Există unele alimente care conţin în mod natural toată cantitatea de fier care

poate fi obţinută din orice alt aliment care a fost gătit într-un vas de fier.

(E) Fierul absorbit în mâncare din vasele de fier nu este la fel de uşor digerabil

ca cel din alimentele care conţin fier în mod natural.

G1

partea 2

Nici o democraţie nu ar trebui să ceară cetăţenilor săi să aibă acte de identitate naţionale, pentru că asemenea acte sunt caracteristice societăţilor totalitare şi au servit numai pentru a urmări cetăţenii şi a-i ţine sub control.

34. Care anume dintre enunţurile de mai jos, dacă este presupus, implică logic concluzia de mai sus?

(A) Orice democraţie care cere cetăţenilor săi să aibă acte de identitate naţionale

devine, ca rezultat, din ce în ce mai totalitară.

(B) Actele de identitate naţionale pot servi doar pentru a-i urmări pe cetăţeni şi a-i

ţine sub control. (C) Nici o democraţie nu ar trebui să-şi urmărească cetăţenii şi să-i ţină sub

control.

(D) Cei care susţin existenţa actelor de identitate naţionale doresc să facă societatea mai totalitară.

(E) O democraţie nu trebuie să adopte nici una dintre trăsăturile caracteristice

unei societăţi totalitare.

G1

partea 2

Unele studii arată că studenţii sunt mai creativi după ce primesc o recompensă pecuniară pentru rezultatele lor şcolare, dar alte studii arată că studenţii sunt mai puţin creativi după ce primesc o recompensă pecuniară. Aşadar, pentru a evita riscul de a descuraja creativitatea studenţilor, nu trebuie să li se acorde recompense pecuniare pentru rezultatele lor şcolare.

35. Care dintre raţionamentele de mai jos este cel mai asemănător cu cel de mai sus?

(A) Cercetările ştiinţifice produc rezultate contrare cu privire la nivelul de exerciţiu

fizic optim pentru menţinerea unei forme fizice bune. Aşadar, pentru menţinerea unei forme fizice bune, este mai bine să ne concentrăm pe regimul alimentar.

(B) Dacă şefa directă a Doinei află că Doina a făcut cerere de angajare în altă

parte, atunci şefa ar putea să-i ofere Doinei unele stimulente care s-o determine să nu plece. Totuşi, este posibil ca şefa Doinei să reacţioneze negativ la această veste. Din cauza acestei posibilităţi, Doina ar trebui să nu-i spună şefei sale ce

are de gând. (C) Dacă se reproiectează modelul actual al celui mai popular automobil ieftin

astfel încât el să devină mai puternic, atunci preţul său va creşte. Un preţ mai mare al acestui model ar putea duce la scăderea vânzărilor. Aşadar, ar trebui ca acest model să nu fie reproiectat.

(D) Creşterea preţului biletului pe transportul în comun nu va duce la o creştere a

veniturilor pentru că numărul de călători va descreşte. Un număr mai mic de

călători va însemna, de asemenea, o creştere a aglomeraţiei în traficul auto şi a poluării oraşului. Aşadar, nu ar trebui majorat preţul biletului.

(E) Viaţa va fi mult mai confortabila pentru Jean dacă îşi cumpără maşină nouă,

dar dacă nu-şi cumpără deloc maşină va economisi mulţi bani. Aşadar, pentru a avea mai mult confort şi a economisi ceva bani, Jean ar trebui să-şi cumpere o maşină la mâna a doua.

G1

partea 2

Dacă împrumut o maşină de tuns iarba de la un vecin, am obligaţia morală să i-o dau înapoi când nu mai am nevoie imediată de ea. Să presupunem, însă, că iau cu împrumut un automobil şi, când mă duc sa îl dau înapoi, vecinul de la care l- am împrumutat este foarte beat şi vrea să se suie la volan; atunci obligaţia de a returna automobilul imediat este mult mai puţin limpede. Aşa că nu toate cazurile de împrumuturi sunt echivalente între ele.

36. Care dintre următoarele variante exprimă cel mai exact ideea principală a raţionamentului de mai sus?

(A) Deşi unele cazuri par să constituie excepţii, regula conform căreia cel care a

luat ceva cu împrumut trebuie să dea acel ceva înapoi nu are excepţii.

(B) Există obligaţia de a te abţine să acţionezi de o manieră care poate avea ca

rezultat vătămarea altora, şi această obligaţie are preeminenţă asupra obligaţiilor mai puţin importante atunci când apare un conflict între ele.

(C) Dacă există posibilitatea ca un om pe care îl cunoaştem să rănească pe altul

nu este complet limpede dacă avem sau nu obligaţia de a interveni.

(D) Deşi într-o situaţie obişnuită faptul de a fi luat ceva cu împrumut dă naştere

unei obligaţii de a returna obiectul cu promptitudine, nu este atât de evident că se petrece acelaşi lucru în absolut toate cazurile.

(E) Deşi proprietatea privată are o semnificaţie morală, această semnificaţie este

mai scăzută decât aceea a vieţii şi sănătăţii omeneşti.

G1

partea 2

Herman: Când doi oameni îşi fac reciproc cadouri şi cadoul dat de primul este în mod evident mai scump decât cel dat de al doilea, apare o situaţie socială stânjenitoare. Şi totuşi, când doi oameni îşi fac unul altuia cadouri de valoare egală, îşi dau seama curând că puteau la fel de bine să şi le păstreze în loc să le dea. Schimbul de cadouri are, deci, ca rezultat, invariabil, fie o situaţie stânjenitoare din punct de vedere social, fie un transfer inutil de bunuri.

Manuela: Dar din experienţa mea nu e deloc aşa. De exemplu, o veche prietenă din copilărie şi cu mine ne-am făcut una celeilalte cadouri despre care sunt sigură că erau foarte diferite ca preţ. Şi totuşi, deoarece ne-am dat una alteia câte un cadou care exprima gustul celei care-l oferise, amândouă am considerat acest schimb ca extrem de potrivit.

37. Cu care anume din principiile de mai jos se potriveşte cel mai bine judecata Manuelei cu privire la caracterul potrivit al schimbului de cadouri?

(A) Orice cadou acceptat atrage după sine o obligaţie din partea celui care-l

primeşte de a oferi în schimb un cadou de valoare egală, la o dată ulterioară.

(B) Numai oamenii care se potrivesc foarte bine la gusturi ar trebui să-şi facă

unul altuia cadouri.

(C) Principalul lucru de avut în vedere la alegerea unui cadou este ca acesta să

te reprezinte.

(D) Cu excepţia situaţiilor în care cadoul este o formalitate complet lipsită de

importanţă, cei care fac un cadou ar trebui, când îl aleg, să aibă în vedere nevoile persoanei căreia i-l vor da.

(E) Deoarece sentimentul din spatele cadoului este ceea ce îi conferă acestuia

valoare, absolut orice obiect poate constitui un cadou potrivit.

G1

partea 2

Unii psihologi susţin că răspunsurile empatice sunt forme de comportament moral. Observând că la copiii mici care sunt martorii suferinţei altora reacţia este de exprimare a tristeţii şi de oferire de ajutor, aceşti psihologi consideră că acest comportament moral începe devreme în viaţă. Un al doilea grup de psihologi susţine că răspunsul empatic nu constituie, în sine, comportament moral şi că, pentru a avea caracter moral, comportamentul trebuie să se bazeze pe o înţelegere clară a principiilor morale şi pe un anumit grad de aptitudini de raţionament moral. Pe baza reacţiilor verbale nesofisticate ale copiilor la dileme morale ipotetice, aceşti psihologi conchid că la copii lipseşte gradul de aptitudini de raţionament moral necesar pentru ca modul în care se comportă, oricât ar fi de plin de compasiune, să fie considerat a fi de ordin moral.

38. Care anume din următoarele variante se potriveşte cu susţinerile primului

grup de psihologi şi nu se potriveşte cu cele ale celui de-al doilea grup?

(A) Pisicile şi câinii, care nu sunt capabili de raţionament moral, dar sunt capabili

de reacţii empatice, sunt capabili de comportament moral.

(B) La oamenii cu reacţii empatice puternice este mai mare posibilitatea de a

avea bune aptitudini de raţionament moral decât la oamenii cu reacţii empatice slabe. (C) La oamenii cu reacţii empatice puternice este mai mică posibilitatea de a

avea bune aptitudini de raţionament moral decât la oamenii cu reacţii empatice slabe.

(D)

Principiile morale sunt greu de învăţat.

(E)

Caracterul moral al unei acţiuni trebuie judecat mai curând din punctul de

vedere al intenţiei care a stat la baza sa decât din punctul de vedere al

consecinţelor sale.

39. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, subminează cel mai

mult concluzia trasă de al doilea grup de psihologi?

(A) Copiii studiaţi de al doilea grup de psihologi au dat dovadă de un nivel ceva

mai înalt de raţionament moral când erau odihniţi decât atunci când erau obosiţi.

(B) Adulţii care răspund la dileme morale ipotetice dau dovadă de un nivel mult

mai înalt de raţionament moral decât copiii care au răspuns la aceleaşi dileme morale ipotetice.

(C) Copiii studiaţi de cel de-al doilea grup de psihologi au dat dovadă de un nivel

ceva mai înalt de raţionament moral ca raspuns la dileme ipotetice care implicau

adulţi decât ca raspuns la dileme ipotetice care implicau copii.

(D) În situaţiile în care apar dileme morale reale, copiii dau dovadă de un nivel de

raţionament moral mult mai înalt decât cel al copiilor care, în studiul celui de-al doilea grup de psihologi, au răspuns numai la dileme ipotetice.

(E) Unii adulţi care răspund la dileme morale ipotetice raţionează cam la acelaşi

nivel ca şi copiii care răspund la aceleaşi dileme morale ipotetice.

G1

partea 2

Un criminolog: Cei care propun o lege prin care sentinţa cu închisoarea pe viaţă să fie obligatorie pentru orice infractor care are mai multe condamnări pentru infracţiuni grave susţin că acest lucru ar fi o lovitură dată infractorilor de carieră. În realitate, totuşi, puţini recidivişti ajung să fie condamnaţi pentru alte fapte decât încălcări minore ale legii.

40. Care dintre enunţurile de mai jos este sprijinit cel mai mult de afirmaţiile

criminologului, dacă acestea sunt adevărate?

(A) Sentinţele aplicate majorităţii recidiviştilor nu ar fi afectate de propunerea

legislativă, dacă aceasta ar intra în vigoare.

(B) Mulţi infractori primari sunt condamnaţi atât pentru infracţiuni grave, cât şi

pentru încălcări minore ale legii.

(C) Este foarte redusă posibilitatea ca persoanele care nu au fost niciodată

condamnate pentru o infracţiune minoră să devină infractori de carieră.

(D) Cei mai mulţi oameni care au săvârşit infracţiuni grave nu sunt condamnaţi

decât pentru încălcări minore ale legii.

(E) Dacă propunerea legislativă ar deveni lege, ea nu ar creşte cu adevărat

numărul de sentinţe cu închisoarea pe viaţă.

G1

partea 2

Mioara: Te înşeli când afirmi că problema autenticităţii tabloului este o chestiune de fapt. Tu s-ar putea să crezi că tabloul este autentic, dar aceasta este o opinie şi nu un fapt. Experţii nu sunt de acord dacă tabloul este sau nu autentic.

Pavel: Dacă un tablou este frumos sau nu este doar o chestiune de opinie, dar nu este o chestiune de opinie şi cine l-a pictat. Un tablou fie este autentic, fie nu este. Aşadar autenticitatea tabloului este o chestiune de fapt.

41. Care dintre următoarele variante descrie cel mai exact rolul jucat în argumentaţia lui Pavel de afirmaţia că este doar o chestiune de opinie dacă un tablou este frumos sau nu?

(A) Este oferită ca o modalitate de a îi da dreptate Mioarei în sensul că tabloul s-

ar putea să nu fie autentic. (B) Este prezentată ca o respingere a punctului de vedere al Mioarei că autenticitatea tabloului este o chestiune de opinie.

(C) Este folosită pentru a clarifica ce înţelege Pavel prin „chestiune de fapt”, prin

contrast cu o chestiune de opinie.

(D) Este punctul de vedere pe care argumentaţia lui Pavel trebuie să-l respingă

pentru a ajunge la concluzia sa.

(E) Este concluzia argumentaţiei lui Pavel.

G1

partea 2

În general, pentru oricare două specii de animale, specia la care raportul dintre masa creierului şi cea a corpului e mai mare va fi mai inteligentă. Totuşi, s-a stabilit că mulţi mari matematicieni au creiere considerabil mai mici relativ la masa lor corporală, decât omul obişnuit. De aici reiese că, deşi raportul dintre masa creierului şi cea a corpului este un indicator demn de încredere al inteligenţei între specii diferite, acelaşi lucru nu mai este adevărat şi în cadrul aceleiaşi specii.

42. Care dintre următoarele enunţuri este o presupunere cerută de raţionamentul de mai sus?

(A) Raportul dintre masa creierului şi cea a corpului este indicatorul cel mai demn

de încredere al inteligenţei între specii diferite de animale.

(B) Nu există diferenţe fiziologice notabile între membrii aceleiaşi specii care să

arate intr-un mod demn de încredere care dintre ei este mai inteligent.

(C) Există unii mari matematicieni cu un raport relativ scăzut între masa creierului

şi cea a corpului şi care sunt mai inteligenţi decât omul obişnuit. (D) Raportul dintre masa creierului şi cea a corpului la oameni nu are nici o legătură cu aptitudinile la matematică.

(E) Raportul dintre masa creierului şi cea a corpului în interiorul unei specii de

animale tinde să nu varieze mult.

G1

partea 2

Un politolog: Deşi alegătorii au dreptul prin lege de a şti ce fac cei pe care i-au ales, trebuie să existe şi unele limite ale accesului publicului la amănuntele funcţionării procesului legislativ. Legiuitorii primesc prea puţine laude pentru că ajung la soluţii de compromis, dar o mulţime de critici pentru că nu-şi respectă principiile şi astfel devin mai puţin dispuşi să-şi modifice pretenţiile astfel încât legislaţia necesară să poată fi adoptată.

43. Care anume dintre următoarele principii, dacă ar fi valid, ar sprijini cel mai mult raţionamentul politologului?

(A) Legislaţia trebuie redactată astfel încât să urmărească binele tuturor cetăţenilor şi nu doar pe al câtorva dintre ei.

(B) Restrângerea anumitor drepturi prevăzute de lege este acceptabilă dacă prin

aceasta procesul politic devine mai eficient. (C) Numai legiuitorii fără principii pot ajunge la compromisuri între facţiuni cu interese la fel de puternice.

(D) Procesul legislativ trebuie astfel gândit încât să reducă la minimum lipsa de

transparenţă la nivelul autorităţilor în stat.

(E) Legiuitorii trebuie lăudaţi pentru ajungerea la compromisuri care facilitează

votarea unor acte normative necesare.

G1

partea 2

Un articol de ziar: Ministerul Sănătăţii nu poate oferi o explicaţie pentru recenta constatare că de-a lungul timpului o creştere cu 10% a preţului ţigărilor a dus la o reducere cu 5% a numărului fumătorilor. Această constatare este surprinzătoare pentru că se ştie că ţigările dau o dependenţă puternică şi numeroase studii au arătat că o creştere a preţului ţigărilor nu determină aproape niciodată oamenii să se lase de fumat.

44. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, sprijină cel mai mult explicarea faptului că o creştere a preţului ţigărilor a redus numărul fumătorilor?

(A) Creşterea de 10 % a venit după o altă creştere, recentă, de 15 %.

(B) Măsura în care ţigările dau dependenţă depinde de fiziologia creierului

caracteristică speciei umane.

(C) Creşteri anterioare ale preţului au dus şi ele, în timp, la o reducere a

numărului fumătorilor. (D) Pe măsură ce cresc preţurile ţigărilor, fumătorii tind să fumeze mai puţin şi să

treacă la mărci de ţigări mai ieftine.

(E) Pe măsură ce cresc preţurile ţigărilor, numărul anual de decese ale

fumătorilor depăşeşte numărul anual de oameni care se apucă de fumat.

G1

partea 2

Unii muzicologi susţin că muzica poate trezi în ascultător sentimentul de milă. Dar din moment ce mila nu poate fi resimţită decât dacă există cineva sau ceva de care să-ţi fie milă şi, din moment ce nu există decât muzica pentru a fi obiectul milei ascultătorului, atunci, dacă ceva este vrednic de milă, acel ceva este muzica însăşi. A spune, însă, că o bucată muzicală e vrednică de milă nu are nici un sens; aşadar, muzica nu poate trezi sentimentul de milă în ascultător.

45. Care anume dintre raţionamentele de mai jos este cel mai asemănător ca structură de argument cu raţionamentul de mai sus?

(A) Unii oameni susţin că se poate estima calitatea vieţii unui om însumând toate

aspectele pozitive şi scăzând toate aspectele negative ale vieţii sale. Asta

înseamnă că este posibil să atribui o valoare numerică unor lucruri cum ar fi sănătatea şi bunăstarea emoţională; dar încercarea de a atribui valori numerice unor asemenea lucruri este un nonsens. Aşadar, calitatea vieţii nu poate fi măsurată în acest fel.

(B) Astronomii folosesc fotografia color pentru a măsura temperatura stelelor.

Folosirea fotografiei color implică faptul că obiectul fotografiat are culoare. Dar nu

are nici un sens să vorbim de culoarea stelelor deoarece stelele sunt nori de gaz. Aşadar, fotografiile în culori ale stelelor trebuie că arată altceva decât culorile stelelor.

(C) Unii statisticieni prezic evenimente viitoare prin observarea evenimentelor din

trecut; aceasta cere extrapolarea pe baza trecutului. Deşi este imposibil să faci

preziceri sută la sută exacte prin extrapolare, multe preziceri se pot face cu un grad rezonabil de încredere. Aşadar, aceşti statisticieni au o justificare pentru prezicerea viitorului. (D) Adesea oamenii sunt preocupaţi să ştie dacă ştiinţa şi religia sunt compatibile. Această chestiune presupune că ştiinţa şi religia se ocupă de aceleaşi probleme. Dar mulţi oameni consideră că ştiinţa şi religia nu se ocupă de aceleaşi probleme, chiar dacă par să o facă. Aşadar, mulţi oameni pot să creadă atât în ştiinţă cât şi în religie.

(E) Unii autori îşi imaginează cum ar fi viaţa dacă oamenii ar putea să locuiască

pe planete îndepărtate. Ei susţin că a ajunge să locuim pe acele planete este o consecinţă inevitabilă a cercetării ştiinţifice actuale. Dar este absurd să credem că oamenii chiar vor ajunge să locuiască pe alte planete. Aşadar, trebuie să fie greşit să susţii că aceasta decurge inevitabil din cercetarea ştiinţifică actuală.

G1

partea 2

Margareta ar fi putut să fure maşina lui Iancu din parcare numai dacă ar fi ştiut unde este parcată. Dar Iancu susţine că nu i-a spus unde era parcată maşina. Dacă el spune adevărul, ea nu avea de unde să ştie dacă nu îl urmărise când îşi parca maşina. Numai că ea nu l-a urmărit. Aşa că, fie Iancu i-a spus Margaretei unde şi-a parcat maşina, fie altcineva a furat maşina lui Iancu.

46. Care dintre următoarele presupuneri permite să se tragă în modul cel mai exact concluzia de mai sus?

(A) Dacă Iancu i-a spus Margaretei unde era parcată maşina, Margareta nu a

furat maşina.

(B) Dacă Iancu i-a spus Margaretei unde era parcată maşina, ea ar fi putut să o

fure din parcare.

(C)

Iancu nu putea să-i fi spus Margaretei unde era parcată maşina.

(D)

Altcineva, şi nu Margareta, a urmărit unde şi-a parcat Iancu maşina.

(E)

Cineva a furat maşina lui Iancu din parcare.

G1

partea 2

Componentele importante ale muncii oricărui profesor universitar sunt nu numai predarea de cursuri, ci şi cercetarea, publicarea şi prelegerile susţinute în faţa colegilor şi a publicului. De aceea, profesorii universitari care predau bine cursuri, dar nu se angajează şi în alte activităţi academice, de regulă, nu primesc numirea definitivă la catedră.

47. Care anume dintre variantele de mai jos este susţinută cel mai puternic de afirmaţiile de mai sus, dacă acestea sunt adevărate?

(A) Profesorilor universitari care nu neglijeaza părţi importante ale muncii lor, de

regulă, nu li se refuză numirea definitivă la catedră.

(B) Unor profesori universitari li s-a refuzat numirea definitivă la catedră deşi se

achitaseră bine de o mare parte a îndatoririlor lor de muncă.

(C) Profesorii universitari care nu se ocupă de alte activităţi academice, de regulă, predau bine la curs.

(D) Profesorii universitari care s-au implicat în cercetare, publicare şi prelegeri în

faţa colegilor şi a publicului primesc, de regulă, numirea definitivă la catedră. (E) Predarea de cursuri este cea mai puţin importantă parte a muncii unui profesor universitar.

G1

partea 2

Odată ce copiii încep să citească, cel mai natural mod în care ei îşi însuşesc cuvinte noi este rezultatul indirect al citirii unor texte dificile, care le pun probleme. Principala alternativă - învăţarea directă de cuvinte noi - este mai puţin naturală; majoritatea oamenilor tind să nu facă aşa. Copiii între şase şi treisprezece ani învaţă mii de cuvinte noi în fiecare an, în cea mai mare parte din citit; ponderea studiului direct este de sub o zecime din totalul cuvintelor nou învăţate. Aşa că învăţarea de către elevii mici a cuvintelor noi prin studiu direct trebuie că e ineficientă.

48. Care dintre următoarele variante, dacă este adevărată, slăbeşte cel mai serios raţionamentul de mai sus?

(A) Experţii nu sunt de acord cu numărul estimat de cuvinte pe care le învaţă în

mod normal copiii între şase şi treisprezece ani. (B) Copiii pot învăţa cuvinte noi urmărind conversaţiile între adulţi şi de la televizor.

(C) Citirea textelor dificile poate lăsa uneori neclarităţi cu privire la înţelesul anumitor cuvinte.

(D) Copiii între şase şi treisprezece ani petrec mult mai mult timp citind decât

învăţând direct cuvinte noi.

(E)

Adulţii care de obicei citesc texte dificile nu prea învaţă astfel multe cuvinte

noi.

G1

partea 2

Un istoric: Pentru ca o democraţie să facă faţă cu succes propriilor provocări, cetăţenii săi trebuie să cunoască ceva istorie. Totuşi, conştiinţa istorică larg răspândită este inevitabil distorsionată, pentru că majoritatea oamenilor învaţă istorie din povestiri de popularizare care menţin treaz interesul cititorului, pretinzând că o mână de eroi faimoşi şi de ticăloşi notorii au făurit întreaga istorie.

49. De care anume dintre presupoziţiile de mai jos depinde raţionamentul istoricului?

(A) Conştiinţa istorică este distorsionată de concepţia că eroii faimoşi sau ticăloşii

notorii au fost doar o mână de oameni.

(B) Istoria ca poveste distorsionează inevitabil realitatea istorică.

(C) Majoritatea povestirilor istorice susţin interesul cititorului pretinzând că o mână de eroi faimoşi şi de ticăloşi notorii au făurit întreaga istorie. (D) Numai povestirile scrise cu un alt scop decât acela de a menţine treaz

interesul cititorului pot transmite o conştiinţă istorică nedistorsionată.

(E) Ideea că o mână de eroi faimoşi şi de ticăloşi notorii au făurit întreaga istorie

distorsionează istoria.

G1

partea 2

Reclamă: De fiecare dată când folosiţi cardul dumneavoastră X pentru a cumpăra ceva, acumulaţi puncte de credit la Worldwide Airlines proporţional cu costul cumpărăturii. Aceste puncte de credit pot fi folosite apoi pentru a reduce costul biletelor dvs. la Worldwide Airlines. Astfel, cu acest nou program vă puteţi

permite cumpărături pe care nu vi le puteaţi permite mai înainte: banii economisiti

la biletele de avion sunt bani pe care îi puteţi cheltui pentru aceste cumpărături!

50. Pe care anume dintre următoarele presupoziţii se bazeaza raţionamentul din reclamă?

(A) Unele dintre destinaţiile către care ar fi posibil să călătoriţi sunt deservite de

linii aeriene care se află în concurenţă cu Worldwide Airlines.

(B) Soldul cumpărăturilor pe care le puteţi trece pe cardul X face obiectul unei

rate a dobânzii aflate sub medie.

(C) Cumpărăturile pe care le faceţi în mod normal sunt invariabil de la magazine

care acceptă cardul X.

(D) Puteţi acumula un cuantum de puncte de credit la Worldwide Airlines care să

fie cel puţin la fel de mare ca valoarea oricăror cumpărături potenţiale pe care nu

vi le puteaţi permite mai înainte.

(E) Este posibil să călătoriţi către cel puţin una dintre destinaţiile deservite de

Worldwide Airlines.

Bibliografie

Michael Walsh, „American Schubert”, ©septembrie 1994 deţinut de Time Inc.

Jurnalul de Studii Canadiene, ©1992 deţinut de Jurnalul de Studii Canadiene.