1.

2.
3.
4.

Criminologia: R: este o stiinta sociala.

Care este obiectul de studio al criminologiei? R: criminalitatea ca fenomen social global.
Functia descriptive a criminologiei studiaza: R : fenomenul criminalitatii in ansamblul sau.
Functia explicative a criminalitatii studiaza: R: cauzele ce determina criminalitatea precum
si cauzele ce o formeaza.
5. Care sunt conceptele operationale de ordin predictive ale criminologiei? R: prexent, viitor,
probabilitate, similitudine, hazard, prognoza.
6. Care sunt conceptele operationale de ordin explicative ale criminologiei? R: cauza,conditie,
efect, factor.
7. Care sunt conceptele operationale de ordin descriptiv utilizate in criminologie? R: mediu,
teren, personalitate.
8. Potrivit scolii cartografice sau geografice: R: criminalitatea este un fenomen social care se
repeta de la an la an cu aceeasi constanta si regularitate.
9. Cine sunt reprezentanti scolii cartografice sau geografice? R: adolphe Quetelet si Andre
Michel Gurry.
10.Legea termica a criminalitatii a fost formulata in: R: scoala cartografica sau geografica.
11.Cine a sustinut ca infractiunile savarsite impotriva persoanei predomina in sezonul cald iar
cele impotriva proprietatii predomina in sezolul rece? R: Andre Michel Guerry.
12.Cine este considerat creatorul criminologiei antropologiste? R: Cesare Lambroso.
13.Creatorul teoriei fizionomiei este: R: Della Porta.
14.Creatorul teoriei frenologice ste: R: Franz Josef Gall.
15.Cesare Lambroso a fost reprezentantul? R: scolii pozitiviste italiene.
16.Antropologia criminala stdiaza criminalitatea pornind de la premisa ca aceasta ar fi un
fenomen: R: de natura biologica.
17.Criminologia ca stiinta preponderent sociala se ocupa cu studiul: R: personalitatii
infractorului.
18.Criminologia este stiinta care se ocupa cu studiul: R: victimei infractiunii.
19.Criminologia ca stiinta preponderent sociala de ocupa cu studiul:R: reactiei sociale
impotriva criminalitatii.
20.Criminologia ca stiinta preponderent sociala de ocupa si de: R: realizarea unui program de
prevenire a savarsirii de infractiuni.
21.Cine a efectuat masuratori asupra cadavrelor in vederea justificarii teoriei antropologiei
criminale? R: Cesare Lambroso.
22.Ipoteza atavismului avolutionist presupune existenta: R: unor sitagme anatomice.
23.Teza stigmatelor se refera la posibilitatea recunoasterii infractorului din cauza: R: unor
anomalii de ordin fizic.
24.Lucrarea de baza a lui Cesare Lambroso este: R: omul delicvent.
25.Stigmatele anatomice se refera la: R: malformatiile sheletului si cutiei craniene.
26.Teza potrivit careia criminalul este nascut criminal apartine lui: R: Cesare Lambroso.
27.In teoria atavismului, Cesare Lambroso sustine ideea potrivit careia: R: comportamentul
criminal se transmite ereditar.
28.Spre sfarsitul carierei, Cesare Lambroso a admis ca fenomenul criminal poate fi influentat:
R: de catre factori sociali.
29.Spre sfarsitul carierei, Cesare Lambroso a admis ca: R: numai o parte a criminalilor sunt
innascuti- aprox. 40%
30.Enrico Ferri sustinea ideea potrivit careia: R: crima este un fenomen de origine complexa,
respectiv biologica, fizica si sociala.
31.Un continuator al doctrinei lui Cesare Lambroso, alaturi de Enrico Ferii, a fost si: R: Rafaelle
Garofallo.
32.Potrivit scolii sociologice franceza, factorul determinant al fenomenului criminal in
constituie? R: mediul exterior social-in principal elementele de natura economica.
33.Potrivit scolii sociologice franceze, criminalul este: R: produsul mediului social in care
traieste.
34.Potrivit carei teorii, intre comportamentul infractional al indivizilor si fizionomie exista o
legatura? R: teoria fizionomiei.

35.Potrivit carei teorii, intre comportamentul infractional al individulu si protuberantele

existente la nivelul craniului sau aar exista o legatura? R: teoria fizionomiei.
36.Potrivit carei teorii exista o legatura directa intre boala mentala si crima? R: teoria
alienistilor.
37.Care dintre teoriile mai jos enumerate face parte din curentul premergator scolii pozitiviste
italiene? R: teoria fizionomiei.
38.Care dintre teoriile mai jos enumerate face parte din curentul premergator scolii pozitiviste
italiene? R: teoria antropologica criminala.
39.Care dintre teoriile mai jos enumerate face parte din curentul premergator aparitiei scolii
pozitiviste italiene (antropologiei criminale)? R: teoria frenologiei.
40.Care dintre teoriile mai jos enumerate face parte din curentul premergator aparitiei scolii
pozitiviste italiene (antropologiei criminale)? R: teoria alienistilor.
41.Lucrarea cea mai importanta a lui Enrico Ferri a fost? R: sociologia criminala.
42.Ca discipol al lui Cesare Lambroso, Enrico Ferri a prezentat crima ca fiind: R: determinata
exclusiv de factori biologici.
43.Cine a considerat criminalitatea ca fiind o forma specifica de anomalie biologica, denumita
de el nevroza criminala? R: Enrico Ferri.
44.Mentionati care reprezentant al scolii pozotitiviste italiene(antropologice) a elaborat teoria
suprasaturatiei? R: Enrico Ferri.
45.Enrico Ferri a fost reprezentant al scolii: R: pozitiviste italiene(antropologice).
46.Din ce scoala a facut parte Rafaelle Garofallo? R: scoala pozitivista italiana(antropologica)
47.Cesare Lambroso a fost contestat de: R: Rafaelle Garofallo.
48.Rafaelle Garofallo a fost continuator al doctrinei lui Cesare Lambroso, alaturi de: R: Enrico
Ferri.
49.Cine a facut in cadrul scolii antropologice distinctia intre delictul natural pe de o parte si
cel juridic pe de alta parte, aceasta diviziune bipartita constituind una din tezele sale
fundamentale? R: Rafaelle Garofallo.
50.Ce reprezentant al scolii pozitiviste italiene a contribuit la raspandirea si generalizarea
denumirii de criminologie? R: Rafaelle Garofallo.
51.Cine a sustinut ca individul criminal este produsul mediului social in care traieste, in primul
rand al conditiilor necorespunzatoare ale vietii sale economice, nefiind deci un criminal
innascut? R: Alexandre Lacasagne.
52.Cine dintre reprezentantii scolii sociologice a sustinut ideea existentei unei legi universale
a imitatiei? R: Gabriel Tarde.
53.Cine l-a combatut pe Cesare Lambroso aratand ca nu exista un tip criminal innascut ci un
tip criminal profesional sau social(crima, a sustinut aceasta, se invata in societate ca orice
alta profesie)? R: Gabriel Tarde.
54.Cine a sustinut in lucrarile sale ca inractiunile sunt mai putin numeroase in zonele nordice,
nu datorita temperaturii ma scazute ci datorita ca zonele nordice detin un grad mai inalt
de civilizatie(contrazicandu-l astfel pe Alexandre Lacassagne)? R: Gabriel Tarde.
55.Printre teoriile ce au oferit explicatii de natura psihologica comportamentului infractional a
fost si: R: freudismul.
56.Sigmund Freud a consacrat ca metoda de studiu a psihicului uman: R: psihanaliza.
57.Mentionati cel mai de seama reprezentant al psihanalizei: R: Sigmund Freud.
58.Conform conceptiilor lui Sigmund Freud, manifestarile comportamentale criminale sunt: R:
sunt forme de rabufnire in viata constienta a unor trairi si instincte refulate.
59.Sigmund Freud este reprezentantul: R: orientarii psihiatrico-psihologice.
60.Lucrarea introducere in psihanaliza apartine lui: R: Sigmund Freud.
61.In prima etapa a teoriei sale, Sigmund Freud a apreciat ca: R: inconstientul preconstituit si
constientul sunt concepute ca entitati autonome in care impulsurile circula pe verticala,
ascedent si descendent.
62.Cea de-a doua etapa a teoriei lu Sigmund Freud face referire la: R: personalitate, si
cuprinde eul, supraeul si sinele.
63.Ce reprezinta eul in viziunea lui Sigmund Freud? R: constinta de sine.
64. Ce reprezinta supraeul in viziunea lui Sigmund Freud? R: constiinta morala.

65.Ce reprezinta sinele in viziunea lui Sigmund Freud? R: un complex de instincte si tendinte
refulate.
66.Psihanaliza, in sensul ei mai general, este denumita si: R: psihologia inconstientului.
67.Introducerea in conceptul de complex de inferioritate apartine lui: R: Alfred Adler.
68.Potrivit carei teorii exista o relatie intre criminalitate si diferitele zone urbane? R: teoria
arealurilor infractionale(sau sscoala de la chicago).
69.Criminalitatea reala se divide in: R: criminalitate descoperita si criminalitate
nedescoperita.