CU

PRI
N S

Pag.
1. Teste de atenţie 1
1.1 Testul figurilor geometrice 1
1.2 Test de atenţie (SJ) cifre şi litere 2
1.3 Test de identificare repere 3
1.4 Test de identificare semne (coduri) 3
2. Teste de repr ezen tar e spaţ ială 4
2.1 Testul " Cărămizi I" 4
2.2 Testul de reprezentare spaţială " Cărămizi II" 4
2.3 Test de copiere figuri 5
3. Test e de memor ie 5
3.1 Test de memorie vizuală 5
4. Teste de abil ită ţi verbale 6
4.1 Test de vocabular (după A. Rey) 6

4.2 Testul
4.3 Test deasociativ
fluiditate verbală
verbal 67
5. Teste de inte lige nţă 8
5.1 Test de inteligenţă generală (IG) 8
5.2 Test identificare figuri 8
5.3 Test d&raţionament aritmetic 9
6. Test de abi lita te motor ie 9
7. Teste de per son ali tat e 10
7.1 Chestionarul "Sine Alţii" (Philips Berger) 10
7.2 Testul de evaluare a capacităţii de decizie (DEC) 10
7.3 Testul DAMP (disimulare, agresivitate, manipulare, pasivitate) 11
7.4 Chestionar de responsabilitate 11
7.5 Chestionar de autocontrol 12

ANEXE
Instrucţiuni şi foi de răspuns pentru teste
 Teste
propuse pentrucompletarea standarduluie dprobe pentru
examinarea psihologică a personalului feroviar din siguranţa
circulaţiei.

1. Teste deatenţie

1.1 Testul figurilor geometrice

Acest test a fost elaborat de F. Moede şi face parte din categoria testelor

de atenţie.
Testul constă din două pagini care conţin 25, respectiv 105 figuri
geometrice dispuse pe două pagini, fiecare figură având notat un număr de
ordine. Sarcina subiectului este de a căuta cele 25 de figuri de pe prima pagină
printre cele 105 figuri aflate pe pagina a doua, notând în fişa de răspuns
numărul de ordine găsit.
Timp de execuţie:T
Itemii probei: atenţia distributivă, viteza perceptivă, spiritul de observaţie
pentru detalii, mobilitatea psihică.
Testul figurilor geometrice (Moede) este indicat pentru funcţiile care
implică sarcini de observaţie şi de identificare de repere de diferite forme
(revizor tehnic vagoane, electromecanic SCB, IFTE ş.a.)
 1.2 Test de atenţie (SJ) cifre şi litere
Acest test face parte din bateria de teste utilizată de Serviciul de
psihologie al Companiei Naţionale de Căi Ferate a Suediei pentru selecţia
personalului de cale ferată: operatori la dispeceratele de circulaţie,impiegaţi de
mişcare ş.a.

Testul este compus din două subteste: cifre şi litere. Fiecare subtest constă
din prezentarea pe o pagină a unor combinaţii de câte trei litere sau cifre,
dispuse pe două coloane, câte cinci pe fiecare rând. In prima coloană, unele
grupuri de litere sunt distincte, fiind subliniate.
Sarcina subiectului este să compare cele două coloane de grupuri de litere
sau cifre şi, în coloana din dreapta, să identifice şi să bareze acele grupuri de
litere sau cifre care sunt subliniate în coloana din stânga.
A.

In raport cu specificul funcţiei evaluate şi cu scopul propus, acest test

poate fi utilizat în două variante:
varianta simplă, pentru evaluarea capacităţii de distributivitate a
atenţiei (în această variantă, testul poate fi inclus în standardul de probe pentru
majoritatea funcţiilor feroviare, atât la primul nivel cât şi la examinările
periodice);
varianta complexă, care implică administrarea în timpul probei a unor
stimuli perturbatori (zgomote, muzică) sau solicitarea rezolvării unor sarcini
suplimentare (exemplu: efectuarea mentală a unor operaţii aritmetice, găsirea
unei rime sau familii de cuvinte etc.); în această variantă, testul poate fi utilizat
pentru evaluarea capacităţii de concentrare a atenţiei şi a rezistenţei la factori
perturbatori şi stres.
Testul de atenţie litere poate depista şi unele cazuri de dislexie.
Durata probei este de 6 minute.
Testul de atenţie (SJ) este indicat îndeosebi pentru funcţiile de tip
decizional executive: IDM dispozitor, localist şi exterior, operator la Regulatorul
de trafic, operator manevră staţie, magaziner comercial şi tranzit ş.a.
 1.3 Test de identificare repere
Testul de identificare repere este o probă de atenţie distributivă şi
percepţie vizuală.
Testul constă din două pagini, fiecare având desenate 40 de figuri
asemănătoare unor repere electrice. Pe prima pagină, figurile sunt numerotate

în ordine,
sunt de într
dispuse la 1 olaaltă
40 înordine,
timp ce peapagina
fără a doua( pagina test), aceleaşi figuri
fi numerotate.
Sarcina subiectului constă în identificarea fiecărei figuri din pagina test
printre figurile din prima pagină şi notarea numărului de ordine corespunzător
figurii în spaţiul liber aflat sub fiecare desen.
Durata probei: 5'.
Acest test este recomandat îndeosebi pentru funcţiile feroviare din cadrul
ramurii instalaţii : electromecanic şi montator SCB, electromecanic şi montator
TTRşiIFTE.

1.4 Tes
Acest testt de
faceiden tif ica
parte dinrecategoria
semn e testelor
(codu ri)de atenţie.
Se prezintă subiectului un tabel care cuprinde un set de 9 semne (coduri)
având dedesubtul lor numărul de ordine corespunzător, iar în continuare, sunt
prezentate numai codurile, solicitându se subiectului să identifice fiecare cod şi
să noteze numărul de ordine corespunzător.
Fiind un test de performanţă, se cere subiectului să lucreze cât mai repede
şi corect.
Timpul de lucru: 3'
Testul permite evidenţierea capacităţii de distribuţie a atenţiei şi
mobilitatea perceptivă.
Această probă este indicată îndeosebi pentru funcţiile de tip operaţional
executiv, care necesită identificarea rapidă a unor coduri sau simboluri.
 2. Teste de reprezentare spaţială

2.1 Testul "CărămiziI"

Acest test face parte din seria testelor de reprezentare în spaţiu.
Pe două pagini sunt prezentate 16 aranjamente spaţiale de cărămizi, de
aceeaşi formă şi mărime. Unele cărămizi (în număr de cinci) sunt marcate cu
câte o literă (A, B, C, D, E ).
Sarcina subiectului este să evalueze numărul de cărămizi cu care se
atinge fiecare din cărămizile marcate cu litere şi să noteze rezultatul în cadranul
corespunzător fiecărui desen.
Pentru început, se prezintă subiectului o pagină cu un exemplu rezolvat şi
alte 5 exemple pentru exerciţiu.
Timpul de lucru: 10'
Proba evidenţiază: capacitatea de reprezentare în spaţiu, concentrarea şi
mobilitatea atenţiei.
Proba este indicată pentru funcţiile care presupun evaluarea spaţială a

unor volume, mărfuri şi materiale.

2.2 Testul de reprezentare spaţială "Cărămizi II"
Acest test face parte din categoria testelor de reprezentare spaţială.
Testul constă din prezentarea unor aranjamente spaţiale (grămezi
formate din 3 7 cărămizi).
Sarcina subiectului este de a şi reprezenta în plan mental proiecţia
acestui aranjament, privit dintr un anumit unghi, indicat pe desen, şi a o
recunoaşte print re variante le de proiecţii prezentate.
Răspunsul se marchează pe foaia de răspuns.

Timpul de rezolvare:
Itemii probei 5' : nivelul de reprezentare vizual spaţială a
evaluează
subiectului şi spiritul de observaţie.
Acest test este indicat îndeosebi pentru funcţiile din sectoarele: comercial,
vagoane, instalaţii.
 2.3 Test de copiere figuri
Acest test face parte din bateria Mac Quarry.
Testul constă dintr o pagină pe care sunt prezentate 40 de cadrane în care
se află desenată câte o linie frântă şi alături şiruri de puncte,dintre care unul
este marcat cu un cerculeţ.
Sarcina subiectului este ca, folosindu se de punctele alăturate desenului,
să construiască un altul asemănător ca formă şi mărime, cu pornire de la
punctul marcat şi continuând prin unirea altor puncte.
Subiectul se poate antrena pentru probă prin rezolvarea a patru exerciţii
oferite pe foaia de instructaj.
Timpul de lucru: 10'
Acest test evidenţiază: capacitatea de înţelegere a unei probleme, modul
de orientare în sarcină, reprezentarea vizuală, capacitatea de estimare a
formelor şi distanţelor, atenţia concentrată.
Testul este indicat pentru toate funcţiile care implică rezolvarea de
probleme şi reprezentarea în spaţiu a unor situaţii.

3. Teste de memorie

3.1 Test de memorie vizuală

Testul este o probă de evaluare a capacităţii de memorie a figurilor.
Proba constă dintr o planşă cu 12 figuri geometrice de diferite forme.
Sarcina subiectului constă în reproducerea acestor figuri, din memorie, după ce
le a privit timp de 2'.
Testul conţine şi o variantă de complexitate crescută (planşa II).
Acest test este recomandat pentru evaluarea personalului feroviar care ,
prin natura activităţii desfăşurate, trebuie să reţină şi să recunoască un număr
mare de semnale vizuale sau alte repere : mecanic de locomotivă, impiegat de
mişcare, mecanic maşini grele de cale, revizor tehnic vagoane ş.a.
 4. Teste deabilităţi verbale

A. Rey)
4.1 Test de vocabular (după
Acest test se înscrie în categoria probelor care vizează abilităţile verbale.
Se prezintă subiectului o listă cu 60 de cuvinte care desemnează clase de
obiecte, fiinţe, profesii ş.a.
Sarcina subiectului este de a găsi pentru fiecare clasă nominalizată, câte
două cuvinte care să facă parte din clasa respectivă (ex: pentru categoria
"cereale" se pot nota:"g râu", "orez").
Timp pentru răspunsuri: 10'
Acest test oferă indicii privind: gradul de dezvoltare a vocabularului,
capacitatea de verbalizare, mobilitatea mentală, nivelul de cultura generală.
Testul de vocabular este indicat pentru funcţiile cu atribuţii de conducere
şi de instruire, funcţiile care implică comunicare între posturi precum şi cele
care au relaţii cu publicul.

4.2 Test de fluiditate verbală

Acest test face parte din categoria testelor de abilităţi verbale.
Sarcina subiectului constă în a scrie, într un interval de timp limitat, cât
mai multe cuvinte care încep cu o anumită literă, indicată de examinator.
Durata probei: 5 '
Testul de fluiditate verbală este o probă de vocabular simplă, care poate fi
aplicată personalului feroviar care se relationează direct cu publicul: şef de tren,
conductor de tren, informator staţie ş.a. precum şi operatorilor de la
Regulatoarele de Trafic, care recepţionează şi transmit telefonic un volum mare
de informaţii.
 4.3 Testul asociativ verbal
Acest test face parte din categoria probelor de completare fraze, fiind
utilizat atât pentru evaluarea abilităţilor verbale cât şi pentru identificarea
persoanelor cu tulburări afective sau anumite forme de dezâdaptare.
Testul cuprinde 80 de începuturi de fraze şi se solicită subiectului să le
completeze cu primele idei care îi vin în minte.
Proba poate fi prezentată în mod deghizat, de exemplu ca măsurând
viteza de reacţie, astfel încât subiectul să se cenzureze cât mai puţin.
Această probă, deşi nu prezintă un mod standardizat de cotare a
răspunsurilor, poate oferi informaţii privind capacitatea de verbalizare şi fluenţa
în exprimare .
Prin analiza de conţinut a răspunsurilor, se pot evidenţia anumite
dominante psihice şi atitudinale: tonusul dominant (pozitiv sau negativ),
atitudinea activă sau pasivă, agresivă sau defensivă.
De asemenea, cele 80 de începuturi de fraze se constituie în inductori
pentru relevarea evenimentelor care pot constitui o sursă de anxietate, pentru
relevarea atitudinilor şi a relaţiilor familiale şi profesionale ale subiectului.
Interpretarea acestei probe are mai mult caracterul unei descrieri globale
a personalităţii, ceea ce face ca ea să poată fi folosită mai ales în evaluarea
psihologică a persoanelor la care s au semnalat tulburări afective sau alte forme
de dezâdaptare.
 5. Teste deinteligenţă

5.1 Test de inteligenţă generală (IG)

Testul IG a fost elaborat şi experimentat de un colectiv de psihologi de la
Institutul de Psihologie al Academiei Bucureşti.
Testul conţine un număr de probleme cu grade diferite de complexitate,
cărora subiectul trebuie să le găsească o rezolvare.
Răspunsurile se dau în funcţie de particularităţile fiecărui tip de
problemă, conform instructajului.
Timpul de rezolvare diferă în funcţie de nivelul de instruire al subiectului:
pentru studii superioare 10', pentru studii medii 15'.
Itemii testului evaluează : nivelul de operare al proceselor de gândire
( analiză, comparare şi sinteză), capacitatea de raţionament, abilităţile de
calcul aritmetic.
Acest test este indicat îndeosebi pentru funcţiile decizional operaţionale.

5.2 Test identificare figuri

Testul de identificare figuri reprezintă o probă de inteligenţă care
evaluează capacitatea de abstractizare şi de gândire logică
Testul constă din prezentarea unor. serii de câte trei figuri, dispuse într o
succesiune logică, urmate de un spaţiu liber; alăturat, pe acelaşi rând, se
prezintă un număr de 5 figuri asemănătoare, printre care, una ar urma în mod
logic în seria celor trei figuri, prezentate la începutul rândului.
Sarcina subiectului este să înţeleagă logica succesiunii celor trei figuri din
stânga paginii şi să identifice corect figura care poate completa şirul.
Durata probei este de 5 minute.
Acest test este recomandat în evaluarea funcţiilor care presupun operaţii
de analiză, comparaţie şi sinteză, reprezentări mentale ale unor elemente aflate
în dinamică: funcţii cu atribuţii de conducere şi control (şef staţie, şef depou, şef
revizie vagoane, şef district linii, şef district instalaţii ş.a.)

8
 5.3 Test de raţionament aritmetic
Testul de raţionament aritmetic face parte din categoria probelor de
inteligenţă generală, evaluând capacitatea de gândire logică şi de identificare a
algoritmului aritmetic.
Testul constă din şiruri de numere, prezentate într o anumită succesiune
logică.
Sarcina subiectului constă în identificarea algoritmului propriu fiecărui
şir şi notarea a două numere care urmează în mod logic.
Durata probei: 20'
Acest test este indicat pentru toate funcţiile care solicită gândire
abstractă şi operaţii cu cifre: operatori de la Regulatoarele de Trafic (operator
programator , operator analist, operator vagoane), magaziner şef tură comercial
si tranzit.

6. Test de abilitatemotorie
Testul de abilitate motorie este o probă de performanţă care evaluează
mobilitatea generală, capacitatea de însuşire a unor deprinderi motorii simple,
viteza mişcărilor manuale.
Sarcina subiectului constă în înscrierea unui semn compus din 3 linii, în
fiecare cadran de pe foaia de lucru (modelul de reprodus se prezintă în partea de
sus a paginii).
Durata probei: 1'
Fiind o probă de evaluare a mobilităţii generale, se recomandă pentru
toate funcţiile care implică mobilitate motorie şi viteză de lucru: impiegat de

mişcare, mecanic de locomotivă, revizor tehnic vagoane, electromecanic SCB,

TTR, IFTE, montator SCB.
 7. Teste de personalitate

7.1 Che sti onar ul "Sine Alţii" (Philip s Berger)

Acest chestionar face parte din categoria chestionarelor de personalitate
şi evidenţiază natura raporturilor pe care cineva le dezvoltă cu propria persoană

şi respectiv cu alte persoane.

Chestionarul constă dintr un număr de cincizeci de afirmaţii care se
referă la situaţii ce se întâlnesc în viaţa cotidiană.Pentru fiecare afirmaţie există
cinci variante de răspuns .
Subiectul are sarcina ca pentru fiecare din situaţiile prezentate să aleagă
acea variantă de răspuns care i se potriveşte cel mai bine şi să o noteze în foaia
de răspuns.
Itemii probei pun în evidenţă anumite trăsături de personalitate:
dominanţa, dependenţa, neîncrederea în alţii, spiritul critic, spiritul autocritic,
egocentrismul, neîncrederea în sine (complexele de inferioritate), anxietatea,
nevrozismul.
Acest chestionar se recomandă pentru funcţiile .CIL atribuţii de conducere:

7.2 Testul de evaluare a capacităţii de decizie (DEC)

Testul DEC vizează anumite laturi ale procesului decizional şi face parte
din categoria testelor de personalitate.
Testul se prezintă sub forma unui chestionar conţinând 12 întrebări care
se referă la modalităţi comportamentale adoptate în situaţii care implică luarea
unor decizii.
Răspunsul se marchează direct pe test.
Itemii testului surprind caracteristici ale procesului de luare a deciziilor
în diferite situaţii (rapiditatea, independenţa, intui ti vita tea, responsabilitatea,
gradul de implicare, consumul psihic, etc).
Acest test este indicat pentru funcţiile de conducere.

10
 7.3 Testul DAMP (disimulare, agresivitate, manipulare, pasivitate)
Acest test face parte din categoria testelor de personalitate şi vizează
patru tipuri de variabile şi anume: tendinţele către disimulare, agresivitate,
manipulare şi pasivitate.
Testul constă dintr un număr de 60 de afirmaţii care redau diferite
moduri de a gândi sau acţiona.
Sarcina subiectului este de a răspunde spontan la fiecare afirmaţie
enunţată, prin marcarea pe foaia de răspuns a uneia din cele două variante de
răspuns: A (Adevărat) sau F (Fals).
Acest test este indicat pentru funcţiile cu atribuţii de conducere, instruire
şi control.

7.4 Chestionar de responsabilitate

Acest chestionar reprezintă Scala de responsabilitate (Re) din Inventarul
de Personalitate California, construit de G.H.Gough.
Scala cuprinde 42 itemi care vizează:
preocuparea pentru obligaţiile sociale, civile şi morale;
simţul datoriei şi autodisciplina;
dezaprobarea pentru orice privilegii sau favoritisme ;
afirmarea echilibrului şi încrederii în sine şi în ceilalţi.
Sarcina subiectului constă în a răspunde prin "adevărat" sau "fals" la
fiecare din itemii scalei.
întrucât responsabilitatea reprezintă o trăsătură de caracter foarte
importantă pentru funcţiile feroviare implicate in SC, acest chestionar poate fi
utilizat în examenul psihologic, pentru majoritatea funcţiilor, încă de la primul
nivel de examinare.

11
 7.5 Che stion ar de autoc ontrol
Acest chestionar reprezintă Scala de autocontrol (Se) din Inventarul de
Personalitate California, elaborat de G.H.Gough şi cuprinde 50 de itemi. Această
scală măsoară gradul în care este înţeles controlul, respectiv gradul de libertate
al individului faţă de constrângerile sociale şi profesionale.
Scala indică nivelul şi adecvare a autoreglării şi autocontrolului, gradul
de dominarea impulsivităţii şi capacitatea de autodisciplinare.
Conţinutul manifest al itemilor se referă la:
restrângerea comportamentului iraţional;
evitarea conduitelor antisociale sau agresive;
existenţa unor inhibiţii sociale;
existenţa unui grad de modestie care implică o tendinţă spre
autoanulare.
Sarcina subiectului constă în a răspunde prin "adevărat" sau "fals" la
fiecare din itemii scalei.
Fiind un chestionar de personalitate care măsoară o trăsătură atitudinal
caracterială foarte importantă, această scală este recomandată atât pentru
funcţiile de conducere cât şi pentru funcţiile cu un grad ridicat de
responsabilitate în siguranţa circulaţiei. De asemenea, poate fi folosită pentru
investigarea psihologică a personalului care îşi desfăşoară activitatea în condiţii
de suprasolicitare neuropsihică, stres şi încordare, cum este cazul funcţiilor :
IDM dispozitor, operator la Regulatorul de Trafic, mecanic de locomotivă etc.
Cerinţele specifice acestor funcţii pot conduce la acumularea unor tensiuni
interioare urmate de descărcări bruşte sau necontrolate care, în situaţii
complexe, pot influenţa negativ actul decizional, afectând siguranţa circulaţiei.

12
 Testul figurilor geometrice (Moede)

Instrucţiuni:
Acest test este compus din două pagini: pagina 1 conţine 25 figuri
geometrice numerotate de la 1 la 25.
In partea de jos a paginii sunt două coloane care conţin rubrici de la 1 la
25 şi alături un spaţiu liber.
Pagina 2 conţine 106 figuri geometrice printre care sunt incluse şicele 25
figuri din prima pagină.
Vi se cere să căutaţi fiecare din cele 25 figuri din pagina 1 printre cele 106
din pagina 2 şi să notaţi numărul acesteia în spaţiul liber corespunzător de pe
prima pagină.
Toate cele 25 de figuri geometrice se regăsesc în pagina a doua.
Lucraţi repede şi cu multă atenţie.
începeţi!
 f
U

Test de atenţie (SJ)

(Litere)

Instrucţiuni:
Priviţi cu atenţie cele două coloane cu grupuri de litere din exemplul de mai
jos:
Vbl VU Vbd. Vml Vni Vni Vml Vbl Vii Vbd
Zst Ztz Zzs Zvş Zte Zvs Zte Zzs Zvs Zst

Observaţi că în coloana din stânga unele grupuri de litere sunt subliniate.

Vi se cere să comparaţi grupurile de litere din cele două coloane, pentru fiecare
rând în parte, şi să marcaţi în coloana din dreapta acele grupuri de litere care sunt
subliniate în coloana din stânga. '[

Dacă un grup de litere subliniat în coloana din stânga se regăseşte de mai

multe ori în coloana din dreapta, va trebui subliniat de fiecare dată.

Lucraţi acest exemplu.

Dacă aveţi nelămuriri, solicitaţi informaţii suplimentare.

Când veţi întoarce pagina, încercaţi să parcurgeţi cât mai multe rânduri, până
la sfârşitul paginii.

Nu lucraţi până nu vi se dă semnalul de începere !

 m\
7 8

i6

2/

2 ~~~ 'O
r
^ = r -o

3 =

4 — '^
O - ni •

e = •-'''"•

^ =
8 = -^P 2/ —
7
9 = io 22 =z
40 — 23—
^1

H — ;; i 24 z=
25 = yy

1
 2 5 7

m a
8

\ 27 __—--

33

"/¥
m
â8 A

mo
7J . . 77

t
i ffî
9/

o
92 9â

99 fao /o/

"FH
 Test de atenţie (SJ)
(Cifre)

Instrucţiuni:
Priviţi cu atenţie cele două coloane de numere din exemplul de mai jos:

1142 1173
1129 1131 1140 ,1131 1140 1173 1142 1131
0243 0211 O223 254 O261 0223 0254 0261 0211 0243

Observaţi că în coloana din stânga unele num ere sunt sublin iate.

Vi se cere să comparaţi numerele din cele două coloane, pentru fiecare rând în
parte, şi să marcaţi în coloana din dreapta acele numere care sunt subliniate în
coloana din stânga.

Dacă un număr subliniat în coloana din stânga se regăseşte de mai multe ori

în coloana din dreapta, va trebui subliniat de fiecare dată.

Lucraţi acest exemplu.

Dacă aveţi nelămuriri, solicitaţi informaţii suplimentare.

Când veţi întoarce pagina, încercaţi să parcurgeţi cât mai multe rânduri, până
la sfârşitul paginii.

Nu lucraţi până nu vi se dă semnalul de începere !

\Q»
 Test de identificare repere
în tabelul de mai jos sunt 40 de figuri numerotate. Alăturat, sunt aceleaşi
figuri dar dispuse într o altă ordine. Sarcina dumneavoastră este să căutaţi aceste
figuri pe pagina alăturată şi să notaţi numărul de ordine în spaţiul liber aflat sub
fiecare desen.

Qr

8 10

m
12 13 15
O
I

16 17 1â 19 20

21 22 23 25

O
26 27 28 23 30

iui. J_J

31 32

36 38 39
 VA1 T IJ

•rnm•

1t
• ( i )• o e
o ®
s

KDO o-

o
Y
I I

ELI

D>

-0- t *
 . . . • % . ; •

Test identificare semne

Priviţi cu atenţie semnele şi numerele scrise dedesubtul lor.
In continuare, în dreptul fiecărui semn, notaţi numărul corespunzător.
Lucraţi cât mai repede şi corect!
L + II V 1 =s r X A
2 3 4 5 6 7 6 9

+ L// r +A L1 V 3=
II r
II L V L c
II X
i
/i
• J O f
(•• ••>
, _ •

V i = A X V II r zex
L 1 rX ALX + li A
r
•' J
Or
• /
f ^? V
i r
â

II A 1 L 1 r — X
Ti ;
1 II A V L r II V r MC
V
•
v o ,

+ 1 A r —A 4 V II = nX A n»+r II A L
r
f '...,•••'
• •:>

h 3 Jf

II rVAX s
II A LV r ii L nr A + V r
y
X of / ; • h V X

Si
r V L
â
II
.
r A 1 X r
r
+• A
6
V X rL II
< si.

L = V 1A r A V + L V II X ~\ L A
i
h r .O",
b
r"
* / /
'1 v'

X + X II r V 1 L X r ~I A L X r V
O (O

i ^/ V
^^
A/ /••'

= X X II X + r V X A •fi F II V L 1 II
Q •4 .
/ h 9
V

A r •f V L X "1 A
r"
II L X V A X +
7 ^ G i V ^*

tei
 Testul "Cărămizi I"

Instrucţiuni:
Figura 1 reprezintă o grămada de cărămizi, toate având aceeaşi formă şi
mărime. Fiecare cărămidă se atinge cu un număr oarecare de alte cărămizi. De
pildă, cărămida A se atinge cu patru cărămizi (B, C, D, E). Deci, în dreptul literei A
s a notat cifra 4. Cărămida B se atinge cu două cărămizi (A şi C); s a notat cifra 2
în dreptul literei B din coloana alăturată desenului. In acelaşi mod s a procedat şi
în cazul cărămizilor C, D şi E .

A
6 2
C
0 3
£ 3

Pentru fiecare din figurile de mai jos număraţi cu atenţie numărul de

atingeri ale fiecărei cărămizi şi notaţi acest număr în coloana alăturată fiecărui
desen. Lucraţi cât mai repede şi mai bine !

A
A l
B /'
B 3
C
C Y
D 2
D
E
E ••

A
•y.
A
B
B C .

C
C • ^
/

<o D 1
D
E
E <

In continuare, veţi proceda la fel, marcând răspunsurile pe foaia de răspuns

alăturată. rv
 8

Dacă aţi terminat,continuaţi pepagina următoar

e !
 10

li 12

16 B
s Wt

Testul "Cărămizi I"

Foaie de răspuns

A A A A
B B B B
C 2 C C 10 C
D D D D
E E E E

A A A A
B B B B
C 4 C 11 C 12 c
D D D D
E E E E

A A A A
B B B B
C 6 C 13 C 14 C
D D D D
E E E E

A A A A
B B B B
C 8 C 15 C 16 C
D D D D
E E E E
 Test de reprezentare spaţială "Cărămizi II •>•>

Instrucţiuni:
Figurile de mai jos reprezintă grămezi de cărămizi, toate având aceeaşi
formă şi mărime.
Imaginaţi vă că vă aflaţi în spatele primei grămezi de cărămizi de la capătul
rândului şi că le priviţi în sensul indicat de săgeată.
Ce veţi vedea ?
In cazul exemplului 1 veţi vedea spatele cărămizii din stânga, deci răspunsul
bun va fi B. Ca urmare, pe foaia de răspuns, încercuiţi litera B, corespunzătoare
exemplului 1.

Procedaţi la fel cu exemplul 2 şi imaginaţi vă că priviţi grămada de cărămizi

din partea dreaptă, aşa cum va indică săgeata. In acest caz, răspunsul bun va fi D.
Marcaţi şi acest răspuns, corespunzător exemplului 2.

£x.2

Rezolvaţi singur exemplul 3.

Fiţi atent la sensul săgeţii.
3

Ek.3 J L _L L

în continuare, veţi proceda la fel, marcând răspunsurile pe foaia de răspuns

alăturată.
Observaţie : Nu scrieţi nimic pe paginile cu testul. Toate răspunsurile le veţi
scrie pe foaia de răspuns.
 B

1 1

" A 3 C £

1
1 1 1

a D

8 £ -

=0 • D
B C

ir LTD ui

A D £
n

n
d

12

C D
 •£

1 L

8 D E
c
16 1

A 8
/7

B c D

Ui
n n

D c

1=

•D l _
 Test de reprezentare spaţială
"Cărămizi II"

Foaie de răspuns

Exemple: 1. A B C D E
2. A B C DE
3.ABCDE

1 AB C D E 6. A B CD E
2. AB C D E 7. A B CD E
3. AB C D E 8. A B CD E
4. AB C D E 9. A B CD E
5. AB C D E 10. ABCDE

11. A BCDE 16. A B C D E

12. A BC D E 17. A B C D E
13. A BCDE 18. A B C D E
14. A BC D E 19. A B C D E
15. A BCDE 20. A B C D E

Total puncte:.
 Test de copiere figuri

Instrucţiuni:
în cadranele de mai jos se află câte un desen şi alături nişte puncte.
Vi se cere să faceţi un desen asemănător ca formă şi mărime, folosind
punctele alăturate.
Fiecare desen trebuie să înceapă din punctul marcat cu un cerculeţ.
Pentru exerciţiu urmăriţi primul rând cu desene.

în figura A linia e Copiaţi fig. B " Procedaţi la fel Procedaţi la fel cu

copiată începeţi cu cu fig. C. începeţi fig. D. începeţi cu
punctul cu punctul punctul marcat.
înconjurat de cerc. marcat. Uniţi
Uniţi punctele punctele mai
mai negre negre.

B D

• O

Aşteptaţi semnalul de începere, după care veţi lucra la fel pe paginile

următoare. Nu întoarceţi foaia. Aşteptaţi instrucţiunile examinatorului.
 • • •
0

0 ©
G

0
• ©
fa J • • «

o ©

• ©
l"J a ©
©
.
o
Cjl •

• • f a) • ©

© • • •

© a .

a a 0 a

• O

• a O a a Q a

. © a

• UI a
 Test de memorie vizuală
Instrucţiuni:
Priviţi cu multă atenţie figurile din planşa alăturată.
întoarceţi după aceea planşa şi încercaţi să reproduceţi cât mai multe
dintre figurile văzute.
Nu este nevoie să reproduceţi figurile în aceeaşi ordine în care se găsesc în
desenul iniţial.
începeţi!
CC-

a
r—H
PH
 fe
r r
— Test de vocabular (după A. Rey)

Instrucţiuni:
Daţi câte două exemple pentru fiecare din categoriile următoare. încercaţi
să scrieţi exemplele găsite într un timp cât mai scurt.
1. Obiecte de vestimentaţie
2. Arbori
3. încălţăminte
4. Boli
5. Clădiri publice
6. Păsări zburătoare
7. Cereale
8. Textile
9. Legume
10. Grade militare
11. Metale preţioase
12. Insecte
13. Părţi ale corpului
14. Maşini unelte
15. Condimente
16. Diviziuni ale timpului
17. Sentimente
18. Verbe
19 Materii prime
20. Mamifere
21. Arte
22. Grade de rudenie
23. Pietre preţioase
24. Planete
25. Ştiinţe
26. Meserii
27. F orme geometrice
28. Arbori din ţările calde
29. Consoane
30. Munci agricole
31. Personaje istorice
32. Fiinţe înotătoare
33. Perioade de vârstă
34. Pictori români
35. Băuturi
36. Decoraţii
37. Muzicieni
38. Feluri de ape curgătoare
39. Animale din ţările calde
40. Feluri de mâncare
41. Mijloace de locomoţie
42. Organe de simţ
43. Aparate de zbor
44. Sporturi
45. Capitale de ţări din Europa
46. Feluri de climă
47. împărţiri administrative
48. Inventatori
49. Clase sociale
50. Instrumente muzicale
51. Personaje din opere literare
52. Opere muzicale
53. Unităţi de producţie industriale
54. Funcţii în conducerea unui stat
55. Conducători politici actuali
56. Măsuri de lungime
57. Scriitori
58. Oceane
59. Actori de teatru
60. Sportivi

«.te:
 Test de fluiditate verbală

Instrucţiuni:
Priviţi cuvintele de mai jos. Fiecare începe cu litera d.
duş drum doamnă domino
Ca exerciţiu, scrieţi în continuare trei cuvinte care să înceapă cu litera
De exemplu, puteţi scrie cuvântul politicos .

Asiguraţi vă că aţi înţeles bine ce trebuie să faceţi.

Aşteptaţi semnalul de începere, când vă va fî indicată o altă literă. Va
trebui să scrieţi cât mai multe cuvinte care încep cu litera dată. Este bun orice
cuvânt, cu condiţia să înceapă cu această literă.
Dacă v aţi gândit la un cuvânt a cărui ortografie nu o cunoaşteţi bine,
scrieţi 1 cât mai bine puteţi.
Scrieţi cuvintele cât puteţi de repede.
Aveţi la dispoziţie 5 minute pentru această probă.
 Test asociativ verbal
Instrucţiuni:
In cele de mai jos vi se propun unele începuturi de fraze. încercaţi să le
completaţi ţinând seama de ceea ce vă sugerează aceste prime cuvinte.Răspundeţi
cât mai repede cu primele idei care vă vin în minte:

1. îmi place
2. Clipa cea mai fericită
3. împreună
4. întorcându mă acasă
5. îmi pare rău că
6. Când adorm

7. Familia mea
8. Cel mai bine este
9. Pe mine mă frământă
10. Cei din jurul meu
11. Mama

12. Copilăria mea

13. Cea mai mare groază a mea
14. La şcoală
15. Eu nu pot să
16. Viaţa mea
17. Când eram mic
18. Nervii mei
19. Ceilalţi
20. Pe străzi
21. N am izbutit să
22. Cititul
23. Eu gândesc
24. Viitorul
25. Am reuşi să
26. Am nevoie
27. Căsătoria
28. Eu mă simt bine
29. Câteodată
30. Ceea ce mă supără este
31. Eu detest

32. Sunt foarte

33. Copiii
34. Eu respect mai mult
35. Singura mea plictiseală
36. Eu doresc
37. Tatăl meu
38. Când sunt sincer (ă) cu mine.
39. Mi se pare că
40. Ştie toată lumea că
41. Eu am încredere
42.Eu
43. Când sunt singur

n (\
44. Când muncesc
45. Visele mele
46. Soţul meu (soţia mea)
47. In orice caz
48. Cea mai mare neplăcere a mea.
49. Cei mai mulţi oameni
50. Voinţa mea
51. Totdeauna eu
52. Depărtările
53. Adeseori eu
54. In flecare zi
55. Trecutul meu
56. Prietenii mei

57. La locul meu de muncă

58. Când vreau
59. Mi e greu să
60. In inima mea
61. Fără îndoială că
62. Să mergi
63. Sănătatea mea
64. Bucuriile mele
65. Să fii
66. Profesiunea mea
67. Aş vrea să ştiu
68. Noaptea
69. Din când în când eu
70. îmi amintesc
71. Sentimentele ,
72. Eu cred că
73. Nicăieri eu
74. Adevărul este că
75. Mă tem că
76. Cel mai bun prieten al meu.
77. Oboseala mea
78. De mult
79. Niciodată eu
80. Să trăieşti

I, ^
 Indicatori de evaluare pentru testul asociativ verbal

Aceste probe nu oferă un mod standardizat de cotare a răspunsurilor; se

urmăreşte doar în jurul căror teme se grupează majoritatea lor.
Analize de itemi:
1. Inductori:
• pozitivi: 1, 2, 8, 25, 28, 41, 64, 76.
• negativi: 5, 13, 15, 21, 30, 31, 48, 59, 73, 75,.
• neutri: 3, 4, 6, 7, 9, 10, 11,12,14, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 23, 24,
26, 27, 29, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 42, 43, 44, 45,
46, 47, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 60, 61, 62, 63,
65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 74, 77, 78, 79, 80.
2. Inductori privind:
• relaţiile familiale imaginiparentale : 11, 37
relaţii conjugale / cuplu : 27, 46
imaginea "familiei" / "casei" : 4, 7
• relaţii profesionale: 44, 49, 57,66.
3. Inductori anamnestici:
• evenimente "sursă de anxietate": 5, 9, 13, 21, 30, 31, 48, 75.
• evenimente majore (ex. "copilăria") : 2,12,17, 27, 55, 66.
4. Inductori atitudinali (atitudini morale faţă de sine, faţă de semeni, faţă
de muncă): 15,19, 30, 31, 34, 38, 39, 48, 57, 66, 74, 75, 79.
5. Inductori privind stări psihice:
• dispoziţii: 1, 18, 28, 32, 35, 41, 48, 64.
• dorinţe : 36.
• afecte / emoţii: 5, 60, 71.
• dificultăţi subiective : 9, 13, 15, 21, 59, 75.

I, \
 Test I. G.

Instrucţiuni:
Citiţi cu atenţie problemele de mai jos.
Pentru fiecare în parte trebuie să găsiţi o soluţie, pe care o veţi nota în locul
şi modul indicat.
Scopul este să rezolvaţi corect cât mai multe probleme.
Dacă
contează nu reuşiţi
ordinea să găsiţi soluţia la problemă, treceţi la următoarea. Nu
de rezolvare.

1. Scrieţi numărul care lipseşte:

8 11
2. Care din cele şase grupe de cerculeţe numerotate se potriveşte în pătratul
liber ?( scrieţi numărul ei)

o o O O o o o o o

O o O o o o
O O O

o o o o o o
o o o o
o o

o o
o o
o

o o
o o o o
o o
2 3

o o o
O O
o o o
o o 6
5
u
\.
 3. Scrieţi cuvântul care desemnează fiinţa care nu corespunde cu celelalte:
leu vulpe girafă hering câine

4. Scrieţi numerele lipsă:

7 10 9 12 11

(scrieţi5.numărul
Care din
ei) cele şase figuri numerotate se potriveşte în pătratul liber ?
 6. Scrieţi cele două numere lipsă:

6 9 18 21 42 45

7. Care din cele şase figuri numerotate se potriveşte în pătratul liber ?

(scrieţi numărul ei)
 8. Scrjeţi numărul şi litera care lipsesc:

3 it S

D H M

9. Care din cele şase figuri numerotate se potriveşte în pătratul liber ?

(scrieţi numărul ei)

ii

Iii
• o

li O O
iii

2 3

iii ii

5
 10. Scrieţi numărul lipsă :
8 17 5
12 16
10 11 9
11. Scrieţi numerele lipsă :
16 15 17 14

32 33 31 3<t

12. Care din cele şase figuri numerotate se potriveşte în pătratul liber ?
(scrieţi numărul ei)

SL

_Q
V
y

JX _Q

cp D

A 1 A
O
\
 13. Scrieţi unul din numerele de mai jos care nu se potriveşte, sub un anumit
aspect, cu celelalte :

9 25 36 78 144 196

14. Scrieţi cuvântul care lipseşte dintre paranteze, după exemplul celui de
deasupra lui.
E (SUCCES ) CU
N(G.L..T)AA

15. Care dintre cele şase figuri numerotate se potriveşte în spaţiul liber ?
(scrieţi numărul ei)

4
 16. Care din cele cinci figuri numerotate se potriveşte în spaţiul liber ?
(scrieţi numărul ei)

este în
raport cu aşa
cum

este ?n
raport cu

n
 Test identificare figuri
Instrucţiuni:

Pe paginile alăturate sunt prezentate nişte figuri geometrice, fiecare

încadrată într un pătrat. Observaţi că în partea stângă a paginii sunt
prezentate câte trei figuri, aşezate într o anumită succesiune, cel de al patrulea
pătrat, fiind liber.
Sarcina dumneavoastră este să priviţi cu atenţie figurile plasate pe
acelaşi rând, în partea dreaptă a paginii şi să alegeţi acea figură care, în mod
logic, ar trebui să urmeze celor trei figuri prezentate în partea stângă.

Pentru exerciţiu, lucraţi primul rând. Observaţi că primele trei figuri se

află într o relaţie de creştere, pe orizontală. In figurile alăturate vom căuta
aşadar, o figură care să urmeze ca mărime, primelor trei. Aceasta va fi cea aflată
imediat sub litera A.
Deci, în pătratul liber, marcat cu linie punctată, vom nota litera A.

Procedaţi în acelaşi mod pentru rândurile II şi III.

Aşteptaţi semnalul de începere, după care veţi lucra la fel paginile

următoare.
Va trebui să lucraţi cât mai repede şi bine.

t /•
*
 A B C D E
I

II

î
1 î o
l-
î o
o
OO ooo oo o o oooo
ooo

oo
o O
oo
o O o O

o
 A B c D E
n •
o AV xx**

7
+ o o
0 o_
0
oo

8 oo

11

12
 Test de raţionament aritmetic

Instrucţiuni:
Observaţi cu atenţie şirurile de numere prezentate mai jos.
Găsiţi cele două numere care urmează în mod logic în fiecare şir, folosind
semnele aritmetice cunoscute.
De exemplu, şirul de numere de mai jos se obţine prin adunarea de fiecare
dată a cifrei 1.

Exem plu: 1+1 2+1 3+1 4+1 5+1 6+1 7+1 8 +19
1. 1 3 5 7 9 11 13
2. 2 5 8 7 10 13 12
3. 3 4 6 9 13 18 24

4. 2 4 8 6 3 5 10

5. 64 32 30 15 16 8 6
6. 56 7 1 6 30 26 23

7. 5 5 6 6 8 8 11

8. 13 12 11 16 15 14 19

9. 2 4 8 16 32 64 128
10. 56 59 63 68 74 71 67

11. 33 34 36 33 29 34 40
12. 128 64 64 32 32 32 16
13. 56 8 2 28 224 32 8
14. 48 47 46 48 50 47 44
15. 16 17 15 18 14 19 13
16. 71 66 62 59 57 56 51
17. 77 87 52 50 60 50 52
18. 6 6 6 7 6 3 6
19. 5 6 8 11 15 14 12
20. 16 19 21 63 189 63 21

21. 3 5 7 2 '4 6 1

22. 24 12 12 12 6 24 12

23. 21 20 15 15 11 12 14

24. 16 12 9 9 13 15 16

25. 33 37 36 36 35 39 36
 iiâ
Test de abilitate motorie

Instrucţiuni:
Pe această pagină se află nişte pătrate, dispuse câte 10 pe fiecare rând .
Vi se cere să desenaţi în fiecare pătrat un set de 3 linii aşezate ca în
modelul acesta: fii
începeţi să lucraţi dela stânga la dreapta fiecărui rând.
Faceţi un exerciţiu, desenând liniuţele în pătratele de pe următoarele
rânduri.
Aveţi la dispoziţie 10 secunde pentru a le face pe toate. Lucraţi cât puteţi
~de repede.
în ce peţi!

10

20

30

40

Pe pagina următoare veţi lucra în acelaşi mod, cât se poate de repede.

Nu întoarceţi pagina până nu vi se spune !
10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

130
 Chestionar " S A "

Instrucţiuni:
în cele ce urmează vă sUnt prezentate mai multe afirmaţii care se referă

la modul dumneavoastră de a gândi sau acţiona în diferite situaţii.

Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie. La fiecare punct trebuie să răspundeţi
printr una din următoarele variante:

A Nu este adevărat pentru mine

B Puţin adevărat pentru mine
C Pe jumătate adevărat pentru mine
D De cele mai multe ori adevărat pentru mine
E Adevărat pentru mine

Alegeţi varianta care vi se potriveşte cel mai bine.

 1. Consider că este uşor să ani o influenţă mare asupra unora dintre
prietenii mei.
2. Dacă alţii fac o greşeală în prezenţa mea, în mod sigur le o arăt.
3. Nu ţin seama de sentimentele altora atunci când am un scop de
îndeplinit.
4. Mă simt foarte prost atunci când sunt cu oameni care au o poziţie
superioară faţă de mine în activitatea profesională.
5. Simt nevoia să mă scuz pentru comportamentul meu.
6. Dacă cineva mă critică în faţă, mă face să mă simt umilit şi lipsit de
valoare.
7. îmi schimb părerea ( sau felul în care acţionez ), ca să mulţumesc pe
cineva.
8. Cred că este foarte greu să mă intereseze cu adevărat activităţile unora
dintre prietenii mei.
9. Regret faptele pe care le am făcut atunci când îmi dau seama că aş fi
putut afecta pe altcineva prin comportamentul meu.
10. Sunt foarte critic cu privire la îmbrăcămintea, manierele, ideile unora
dintre prietenii mei.
11. Unii dintre prietenii mei fac lucruri pe care întotdeauna le dezaprob.
12. Mă nelinişteşte faptul că s ar putea ca unii dintre prietenii sau
cunoştinţele mele să nu mă placă.
13. De foarte puţine ori se întâmplă să laud oamenii pentru talentele sau
lucrurile pe care le au făcut.
14. Mă simt inferior, ca persoană, în faţa prietenilor mei.
15. Trebuie să ani mare grijă pe 1 a reuniuni, ceaiuri, de teamă să nu spun
sau să fac ceva care să nu placă celorlalţi.
16. Mă nelinişteşte şi mă supără faptul că nu mă pot hotărî la timp.
17. Nu văd nimic rău în " a călca puţin peste alţii ", dacă aceasta mă
ajută să mi ating scopul în viaţă.
18. Cred că am foarte puţin posibilitatea să contribui la bunăstarea altuia.
 19. Atunci când fac cunoştinţă cu o persoană, încep să o observ bine ca să
văd dacă sunt mai bun ( sau nu atât de bun) ca ea.
20. Mă enervez foarte uşor din cauza oamenilor care mă contrazic.
21. încerc să i fac pe oameni să facă ceea ce vreau eu să facă.
22. Prefer să fiu singur decât să am o prietenie intimă cu oamenii din
jurul meu.
23. Simt că o să ratez dacă nu schimb ceva din comportamentul sau din
viaţa mea.
24. îmi trebuie câteva zile sau chiar mai mult timp pentru a trece peste
un eşec pe care l am avut.
25. în general, sportivii nu sunt foarte maturi din punct de vedere social.
26. Unii oameni pe care îi ştii, devin încrezuţi când au vreun succes sau
obţin o distincţie.
27. Atunci când întâlnesc o persoană pentru prima dată, mă nelinişteşte
foarte mult gândul dacă mă place sau nu.
28. Cel puţin unul dintre prietenii mei depinde de mine în privinţa
sfaturilor şi ajutorului cu privire la hotărârile pe care trebuie să le ia.
29. Nu mi permit să discut opinia ( părerea ) altuia, atunci când e sigur că
este justă.
30. Intru în panică dacă mă gândesc la ceea ce am făcut greşit sau la
faptul că aş putea să greşesc în viitor.
31. Deşi oamenii mă laudă, simt că în realitate nu sunt vrednic de laudele
lor.
32. Consider că sunt altfel decât prietenii şi cunoştinţele mele.
33. Foarte repede înveţi că ai puţin de aşteptat de la oameni.
34. Tac din gură sau spun miei minciuni în prezenţa prietenilor mei, ca să
nu le dezvălui că gândesc altfel sau că sunt diferit de ei.
35. Succesul celor mai mulţi oameni pe care i cunosc se bazează pe
evadarea din viaţa obişnuită.
36. Succesul altora înseamnă foarte puţin pentru mine, dacă nu mi
demonstrează că sunt prieteni loiali.
 37. Sentimentele mele pot fi uşor rănite.
38. Dacă stau să mă gândesc la trecutul meu, există câteva puncte de care
mi e ruşine.
39. Cred că aş fi mai liniştit dacă n aş avea câteva defecte.
40. Nu ină. interesează deloc opiniile altora, atâta timp cât sunt convins
că sunt pe drumul cel bun.
41. Mă îndoiesc că planurile mele se vor realiza aşa cum vreau eu.
42. Cred că sunt prea timid.
43. într un grup nu mi prea exprim părerea, pentru că îmi este frică să
nu gândească alţii ră u despre mine.
44. îmi este foarte greu să i simpatizez pe oamenii ale căror nenorociri se
datorează defectelor lor.
45. Oamenii care nu sunt în stare să lucreze din răsputeri ca să şi atingă
scopurile, să nu se aştepte la nici un ajutor din partea mea atunci când se află la
necaz.
46. Mă criti c" după", pentru că am acţionat prost în anumite situaţii.
47. Nu are nici un sens să ajungi la o înţelegere cu cineva. Când oamenii
sunt puţin capabili nu mi place să am de a face cu ei.
48. Unii oameni ar vrea să capete mai mult de la viaţă, decât sunt capabili
să obţină.
49. Nu sunt de acord să pierd timp şi energie pentru a face servicii atora;
mă îngrijesc mai mult de mine şi îi las pe alţii să muncească pentru ei înşişi.
50. Dacă aud că o persoană a avut o părere proastă despre mine, îmi dau
toată silinţa ca atunci cănd o văd să i fac o părere cât se poate de bună.
 Chestionar Sin
" e Alţi
i

Foaie de răspuns

Nr/Var
A B C D E Nr/Var
A B C D E
1 26

2 27

3 28

4 29

5 30

6 31

7 32

8 33
9 34

10 35

11 36

12 37

13 38

14 39

15 40

16 41

17 42

18 43

19 44

20 45

21 46

22 47

23 48

24 49

25 50
 Chestionar " Sine Alţii " ( Philips Berger )
scalare

* atitudinea faţă de alţii: 1, 2, 7, 8, 10, 11, 13, 17, 20, 21, 22, 25, 26,
29, 33, 34, 35,36, 40, 44, 45, 47, 48, 49, 50 .
* atitudinea faţă de sine : 3, 4, 5, 6, 9, 12, 14, 15, 16, 18, 19, 23, 24, 27,
28, 30, 31, 32, 37, 38, 39, 41, 42, 43, 46 .

:
Cotare cota max. 125 A = 1
cota min. 25 B = 2
25 atitudine favorabilă C = 3
125 atitudine defavorabilă D = 4
E= 5

Trăsături vizate Min. Max. media

1. Dominanţa : 1, 13, 21, 26, 28, 32, 40,47 8 40 16

2. Dependenţa: 7,29,43,50 4 20 8

3. Neîncredereîn alţii: 33, 35, 44,48 4 20 8

4. Spiritcritic: 2, 10, 11,25 4 20 8

5. Spiritautocritic: 5, 9,38,46 4 20 8

6. E gocentrism: 3, 8, 17,22,45,49 6 30 12

7. Neîncredere în sine
Complexe de inferioritate : 4, 6, 12,14, 18, 10 50 20

42
19, 23, 31, 41,

8. Anxietate : 15, 16,27,30, 36, 39 6 30 12

9. Nevrozism: 20,24,34,37 4 20 8
 Test de evaluare a capacităţii de decizie

Instrucţiuni:
In cele ce urmează vă sunt prezentate douăsprezece întrebări care se referă la
modul în care vă comportaţi în anumite situaţii.
Dumneavoastră trebuie să răspundeţi la fiecare întrebare cu "Da" sau "Nu" ,
încercuind răspunsul aflat în dreptul fiecărei întrebări, în funcţie de felul în care vă
comportaţi în viaţa de zi cu zi. Răspundeţi cât mai sincer.
1. încercaţi adesea să evitaţi sau să amânaţi luarea deciziilor importante,
spunându vă că problema se va rezolva de la sine ?
Da Nu
2. Când vi se cere să luaţi o decizie foarte importantă, deveniţi agitat(ă) şi nu mai
daţi randamentul maxim ?
Da Nu
3. Vă consideraţi că este sub demnitatea dv. să vă sfătuiţi cu subalternii în
probleme în care ei au experienţă ?
Da Nu
4. In cazul deciziilor în probleme importante, pentru care există argumente "de
ambele părţi", obişnuiţi să vă bazaţi pe intuiţie, pe fler ?
Da Nu
5. Doriţi adesea să fiţi în situaţia de a lua vreo decizie ?
Da Nu
6. Când aveţi de luat o decizie importantă, aceasta vă afectează somnul şi pofta de
mâncare ?
Da Nu
.7. Datorită lipsei de încredere în dv. înşivă, vă displace să luaţi decizii?
Da Nu
8. Sunteţi în dificultate şi atunci când aveţi de luat decizii lipsite de importanţă ?
Da Nu
9. Aţi concedia un prieten dacă menţinerea lui ar contraveni intereselor firmei în care
deţineţi o poziţie importantă ?
Da Nu
10. Dacă aţi eşuat în rezolvarea unei probleme din aria dv. de activitate, încercaţi să
ascundeţiNu
Da celorlalţi acest lucru ?
11. In familie participaţi la toate sau la majoritatea deciziilor importante ?
Da Nu
12.De obicei sunteţi nervos atât după cât şi înainte de luarea unei decizii importante?
Da Nu
 Calcularea scorului şi interpretarea rezultatelor
la testul E.C.D..

Cel mai dezirabil răspuns primeşte 4 puncte, cel mai puţin dezirabil 1 punct.
Se acordă 4 puncte pentru răspunsul DA dat la întrebările 4, 9 şi 11 şi pentru NU la
celelalte şi 1 punct pentru răspunsul DA dat la întrebările 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10, şi 12 şi
respectiv, pentru NU la 4, 9 şi 11.
Un scor între 41 48 îl situează pe subiect peste medie, sugerând o mare
capacitate de a lua decizii. Cele mai multe persoane obţin la acest test între 30 40 de
puncte. Un scor sub 30 de puncte nu îl recomandă pentru funcţii de decizie. încercaţi să
analizaţi conduita subiectului şi să depistaţi blocajele psihice care apar în luarea
deciziilor.
 • • J

T E S T D.A.M.P.
Istrucţiuni:
In celece urm ează vă unt
s prez
entate o serie de afirmaţi i care se referă la
modul dumneavoastră de a gândi sau acţiona.
Citiţi cu atenţie şi răspundeţ i spontan la fie care propoziţie, marcând u c
"X" în unadin ce le două căsuţ e, corespunzătoar e coloanelor notate cu Asau F.
Astfel: dacă propoziţia sau fraza reflectă cu adevărat modul dvs. de a
gândi sau acţiona, marcaţiun "X" n î dreptul coloanei A(adev ărat);

dacă
au propoziţ
şi/s ia marc
acţiona saufraza
aţi un "nu
X" reflectămod
în drept
ul ul dvs.
ei Fde
coloan a gândi
(f
als).

1. Spunadesea "da" chiar dacă aş dori să spun"nu".

2. îmi apăr drepturile, fără a impieta asupra drepturilor unei terţe

persoane.

3. Prefer să disimu
lez ce
ea ce gâ
ndescsau resimt, mai ales în
ituaţi
s a în
care nu îmi cunosc bine interlocutorul.

4. Sunt, mai curând, autoritar şi decis.

5. In general, este m
ai eficie
nt şi abil să acţionezi prin
ermediul
int unor
terţe persoane decât direct.

6. Nu imeste teamă să cr
itic şi spun oam
enilor cee
a ce gândesc.

7. Refuz întotdeauna sa
rcini şi/sa
u responsabili
tăţi care aprecieză cnu
revin atribuţiilor mele.

8. Nu îmi este teamă să iîmexprim părerea

chiar iş în cazul în care
am în faţa m
ea interlocutoriostili.

9. In cazul unei discuţii contradictorii prefer să stau retras pentru a

vedea cum evoluează situaţia de fapt.

10. Mi se reproşează uneori,aş

căavea spir
it contradict
oriu.

11. îmi este gre

u să îi ascult pe alţi
i.

12. Fac astfe

l încât să"pătrund" secre
tele interlocuto
rilor; aceasta îm
i
conferă certeavantaje asupra lor.

13. In general, sunt co

siderat su
ficient de 'orientat
' şi abil în relaţ
iile
interpersonale.

r o. _
14. In raport cu interlocutorii, întreţin relaţii mai curând bazate pe
încredere decât pe dominare şi calcul exagerat.
15. Prefer să nu solicit sprijinul (ajutorul) colegilor, întrucât aş risca să
fiu apreciat ca incompetent.
16. Sunt timid şi, mai mult, mă simt "blocat" în situaţiile în care trebuie
să realizez o acţiune neobişnuită.
17. Mi se spune "brânză bună in buduf de câine"; aceasta mă enervează
teribil şi întotdeauna, exteriorizându mă, provoc ilaritate.
18. Sunt specialist în contactele " faţă în faţă".
19. Adeseori îmi place să joc "comedie"; cum altfel aş putea să mi ating
scopurile sau obiectivele propuse?
20. Sunt "precipitat" şi "tai'" adeseori cuvintele interlocutorilor mei, fără
a realiza la momentul oportun, greşeala pe care o comit printr un
astfel de gest.
21. Am ambiţia şi sunt gata să fac tot ceea ce trebuie pentru a mi atinge
scopul propus.
22. In general, ştiu ce şi când trebuie să văd; este esenţial pentru a reuşi.
23. In caz de dezacord cu interlocutorul meu, caut compromisuri realiste
pe baza unor interese mutuale.
24. Prefer să "joc cu cărţile pe faţă".
25. Am tendinţa de a lăsa pe mâine ceea ce pot face astăzi.
26. Abandonez adeseori o acţiune fără a o termina.
27. In general, mă prezint aşa cum sunt, fără a mi disimula
sentimentele.
28. Este greu să fiu intimidat.

29. puterea.
A i face pe alţii să le fie frică de mine este un bun mijloc de a acapara
30. Dacă am fost înşelat odată, ştiu să profit de prima ocazie pentru a mi
lua revanşa
31. Pentru a critica pe cineva, este eficace să i reproşezi că nu îşi
urmează propriile principii; va fi, în mod forţat, de acord.
32. Ştiu să îmi "trag" partea din sistem; prin urmare, mă descurc
foarte bine.
33. Sunt capabil să fiu eu însumi, continuând a fi acceptat de anturaj.
34. în cazul în care nu sunt de acord cu cineva sau ceva, nu ezit să arăt
aceasta, fără pasiune şi, în consecinţă, mă fac ascultat.
35. îmi este teamă să nu îmi inoportunez anturajul.
36. îmi este dificil să îmi "trag" partea şi chiar să aleg.
37. Nu mi place să fiu singura persoană cu o anumită opinie în cadrul
unui grup; în consecinţă, mai bine tac.
38. Nu mi este teamă să vorbesc în public.
39. Viaţa nu este constituită decât din raporturi de forţă şi luptă.
40. Nu îmi este teamă să relev aspectele principale periculoase şi/sau
riscante implicate de unele acţiuni/activităţi.

41. tensiunile.
A crea conflicte poate fi o modalitate eficace pentru a reduce
42 A "juca" sincer, deschis, cinstit, este un bun mijloc de a câştiga
încrederea interlocutorilor.
43. Ştiu să ascult şi să nu "tai" cuvântul interlocutorilor.
44. Duc până la capăt ceea ce am decis să fac.
45. Nu mi este teamă să îmi exprim sentimentele, indiferent care ar fi
acestea.
46. Ştiu bine cum să determin interlocutorii să adere la opiniile mele şi
astfel, să îi "converg" spre finalitatea pe care o urmăresc.

47. A ţi flata interlocutorul, rămâne un bun mijloc de a obţine ceea ce

vrei (de la el).
48. îmi este dificil să mă încadrez în timpul ce mi a fost acordat pentru
o alocuţiune.
49. Ştiu, atunci când este cazul, să apelez la umorul macabru.
50. Sunt serviabil şi plăcut în compania interlocutorilor mei;
mai mult, uneori îmi place să mă "las" puţin exploatat.
51. îmi place mai degrabă să observ decât să particip.
52. Prefer să iu
f în culise, nu pe scenă.
53. Nu cred că manipularea interlocutorilor este o soluţie eficientă.
54. Nu trebuie să îţi anunţi prea repede intenţiile deoarece rişti să fii
greşit înţeles.
55. Şocliez adeseori interlocutorii prin propunerile pe care le formulez.
56. Prefer să fiu "lup" decât "mieluşel".
57. A ţi manipula interlocutorii constituie, adeseori, singurul mijloc
practic pentru a obţine ceea ce vrei.
58. In general, ştiu să protestez cu eficacitate, fără agresivitate excesivă.
59. Nu cred că problemele pot fi într adevăr soluţionate, fără a depista
cauzele reale care le au generat.
60. Nu mi place să fiu "rău văzut".

— C'C ~
 Test D.A.M.P.
Foaie de răspuns

N r. crt. A F N r . cr t. A F
1 31

2 32

3 33

4 34

5 35

6 36

7 37

8 38

9 39

10 40

11 41

12 42

13 43

14 44

15 45

16 46

17 47

18 48

19 49

20 50

21 51

22 52
23 53

24 54

25 55

26 56

27 57

28 58

29 59

30 60
 Inter pre tar ea răspunsuril or la testul D.A.M.P.
Acest test relevă capacităţile şi/sau disponibilităţile pentru:
atitudinea de disimulare (D);
atitudinea de agresivitate (A);
atitudinea de manipulare (M);
atitudinea pasivă (P).
Pen tru a diagnostica cele pat ru capacităţi şi/sau disponi bilit ăţi , se procedează

astfel:
a). încercuiţi şi alegeţi pentru fiecare propoziţie sau frază numai răspunsurile
marcate cu A.
b). fiecare răspuns A , aferent unei propoziţii sau fraze, corespunde uneia din
cele patru atitudini (D, A, M, P).
In consecinţă, pe ntru a identific a disponibili tăţile şi/sau capa cită ţil e afer ent e
fiecăreia din cele pa tr u ati tud ini, înscrieţi semnu l 'X' în casete le core spunz ătoar e din
tabelul de mai jos:
... de
:
•• .' ••/.•••. • •••:. • •• / !:;•:.: •• •••••• • :•; • . . : : . \ .•., • ţ . * : : : •: : : .
J
A;*L'..'lMf le
AGF L'A,
2 4 3 i

8 6 5 7
14 10 9 15
18 11 12 16
23 20 13 17
24 21 19 25
27 28 22 26
33 29 31 35
34 30 32 36
38 39 41 37
43 40 42 50
44 48 46 51
45 49 47 52
53 55 54 59
58 56 57 60
TOTAL TOTAL TOTAL TOTAL=
mas. 15 max.15 max.15 max.15
c).In mod evident, cu cât punctajul fiecărei coloane va fi mai apropiat de 15, cu
at ât rezultă că subiectu l este înclinat spre prepon deren ţa unei a sau alteia din cele
patru tipuri de atitudini.

• < &
 Chestionarul de responsabilitate (Re)

Instrucţiuni:
Acest test conţine o serie de afirmaţii.
Citiţi le în ordine, decideţi ce credeţi despre fiecare afirmaţie şi apoi marcaţi
răspunsul dumneavoastră, în căsuţa corespunzătoare, în foaia de răspuns.
Dacă sunteţi de acord cu sensul afirmaţiei, marcaţi cu "X" răspunsul ca
fiind adevărat în căsuţa corespunzătoare iar dacă nu sunteţi de acord, marcaţi
răspunsul ca fiind fals, în căsuţa respectivă.
Decideţi vă pentru ADEVĂRAT sau FALS la fiecare frază, chiar dacă
conţinutul acesteia nu corespunde întrutotul poziţiei sau atitudinii dumneavoastră.

1. N are nici un sens să preiei sarcinile altora pentru că în final asta nu

duce decât la necazuri.

2. Cine nu votează nu este un bun cetăţean.

3. Am avut experienţe de viaţă foarte ciudate şi bizare.
4. A nu ţi declara veniturile suplimentate pentru ca astfel să scapi de
plata impozitului, înseamnă a fura din bunul obştesc.
5. E bine să fii în anturajul unor persoane importante pentru că profiţi de
anumite avantaje pe care alţii le obţin cu multă trudă.
6. Când eram elev chiuleam deseori de la şcoală.
7. Nu are rost să mi bat capul cu treburile publice; şi aşa nu pot schimba
mare lucru.
8. Dacă cineva îmi face o nedreptate, cred că trebuie să i răspund cu

aceeaşi monedă
9. Fiecare dacădator
locatar este pot,faţă
măcar din principiu.
de societate să întreţină în bune condiţii
partea exterioară a locuinţei sale (faţada).
10. Mergeam cu plăcere la şcoală.

CP\
11. S ar putea ca în unele ţări, minorităţile ( religioase, naţionale,etc.) să
fie persecutate, dar asta nu mă priveşte.
12. Trebuie să ne preocupăm de propria noastră ţară, lăsând celelalte ţări
să şi rezolve singure problemele lor.
13. Când mă plictisesc îmi place să provoc puţină animaţie.
14. Este suficient să fii punctual la serviciu pentru a fi cotat ca un salariat
conştiincios.
15. Focul mă fascinează.
16. învăţătorii se plâng de modul în care sunt retribuiţi dar mi se pare că
salariul este pe măsura muncii lor.
17. Am fost un elev care învăţa greu.
18. Nu mi e teamă să consult un medic dacă sunt bolnav sau rănit.
19. Cred că mi ar place să conduc o maşină de curse.
20. Nu am avut bâlbâieli niciodată sau aproape niciodată.
21. Nu văd nici un rău în a ocoli legea, cu condiţia ca aceasta să nu fie
într adevăr violată.
22. Este de datoria fiecărui cetăţean să se ţină la curent cu problemele
politice ale ţării, chiar dacă pentru aceasta trebuie să şi sacrifice unele
plăceri personale.
23. Părinţii mei au dezaprobat adesea prieteniile mele.
24. îmi place să mi asum răspunderea atunci când particip la o lucrare
colectivă.
25. La şcoală aveam în mod repetat nota scăzută la purtare.
26. Mi ar fi ruşine să nu folosesc dreptul meu de vot.
27. Urmăresc cu mai multă plăcere un meci de fotbal dacă am completat
un buletin pronosport.
28. Adesea oamenii m au invidiat pentru ideile mele bune, doar pentru că
nu le au avut înaintea mea.
29. îmi place foarte mult să vânez.
30. Nu am avut niciodată încurcături cu legea.
31. Mă enervează dacă cineva a fost împiedicat pe nedrept să beneficieze
de drepturile sale.
32. Este sarcina noastră să avem grijă de părinţii noştri bătrâni, chiar
dacă asta presupune sacrificii destul de mari.
33. Ar trebui să ne achităm de sarcinile obştei mai bine decât o facem.
34. Pot să spun cu toată sinceritatea că nu mă deranjează să mi achit
obligaţiile băneşti faţă de societate, deoarece consider că astfel răspund
la ceea ce am luat de la societate.
35. Nu poţi blama pe cel care face tot ceea ce poate pentru a obţine ceea ce
doreşte, chiar dacă pentru această realizare preţul este prea mare.
36. Ar trebui ca fiecare ţară să fie lăsată să şi rezolve singură problemele.
37. Dacă mi se dă din greşeală prea mult rest într un magazin, dau
întotdeauna înapoi diferenţa.
38. Citesc cu plăcere lucruri cu caracter ştiinţific.
39. Niciodată n am întreprins ceva periculos doar de dragul riscului.
40. Când eram copil am fost exmatriculat de la şcoală o dată sau de mai
multe ori.
41. Consider că adesea am fost pedepsit fără motiv.
42. Toate maşinile poliţiei trebuie să aibă un semn distinctiv pentru a fi
uşor recunoscute de la distanţă.
 Chestionarul
de responsabil
itate (Re)

Foaie de răspuns

Instrucţiuni:

Răspundeţi pentru Adevărat (A) sau Fals (F), marcând un X în căsuţa

adecvată, la fel ca în exemplul de mai jos:

A X
2 3
1
F

A
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
F

A
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
F

A
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
F

A
31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
F

A
41 42
F

~Tvo "~~
 Interpretarea chestionarului de responsabilitate (Re)
Responsabilitate (Re) 42 itemi
Scorul brut se obţine prin acordarea unui punct pentru răspunsurile:
Adevărat: 2, 4, 9, 10, 18, 20, 22, 24, 26, 30, 31, 32, 33, 34, 37, 38, 39.
Fals: 1, 3, 5, 6, 7, 8, 11,12, 13, 14, 15, 16, 17, 19, 21, 23, 25, 27, 28, 29,
35, 36, 40, 41, 42.
Se interpretează scorurile joase (feminin < 22; masculin < 21) şi cele înalte
(feminin >41; masculin >41).

Scala de responsabilitate (Re)

Scala indentifică persoanele conştiincioase, responsabile, care îşi iau
obligaţiile în serios şi în care putem avea încredere. Astfel de structuri de
personalitate sunt indivizi legaţi de reguli şi ordine şi consideră că viaţa ar

trebui să fie guvernată de raţiune. Scala diferă de Se (autoconntrol) prin

accentul pe gradul în care valorile şi controlul sunt înţelese şi conceptualizate.
Conţinuturile manifeste ale acestor itemi vizează preocuparea penntru
obligaţiile sociale, civile şi morale; accentul pe datorie şi disciplină de sine;
dezaprobarea pentru orice privilegii sau favoritisme speciale; afirmarea
echilibrului şi încrederii în sine şi în ceilalţi.
Un bărbat cu scor înalt la scala Re este perceput astfel: capabil,
conştiincios, cumpătat, fidel, responsabil,serios, stabil, constant, temeinic. O
femeie cu scor înalt apare descrisă de ceilalţi prin: conştiincioasă, discretă,
intuitivă, metodică, fidelă, cu tact, responsabilă, cumpătată.
Un bărbat cu scor sub medie este descris ca: nepăsător, turbulent,
iresponsabil, comod, indiferent, face pe grozavul, risipitor. Femeia este
percepută în următorii termeni: arogantă, neglijentă, nesentimentală, comodă,
necuviincioasă, rebelă, obositoare, sarcastică.
 Chestionarul de autocontrol (Se)

Instrucţiuni:
Acest test conţine o serie de afirmaţii.
Citiţi le în ordine, decideţi ce credeţi despre fiecare afirmaţie şi apoi marcaţi
răspunsul dumneavoastră, în căsuţa corespunzătoare, în foaia de răspuns.
Dacă sunteţi de acord cu sensul afirmaţiei, marcaţi cu "X" răspunsul ca
fiind adevărat în căsuţa corespunzătoare iar dacă nu sunteţi de acord, marcaţi
răspunsul ca fiind fals, în căsuţa respectivă.
Decideţi vă pentru ADEVĂRAT sau FALS la fiecare frază, chiar dacă
conţinutul acesteia nu corespunde întrutotul poziţiei sau atitudinii dumneavoastră.

1. Omul simte nevoia să se laude puţin din când în când.

2. Am avut experienţe de viaţă foarte ciudate şi bizare.
3. Se spune adesea că" mă aprind repede ".
4. Câteodată pretind că ştiu mai mult decât cunosc în realitate.
5. Câteodată îmi vine să sparg totul.
6. Majoritatea oamenilor n ar ezita să mintă dacă acest lucru le ar aduce
avantaje.
7. Cred că mi ar place să mă bucur de autoritate asupra altora.
8. îmi este greu să mă concentrez asupra unei sarcini sau asupra unei
lucrări.
9. Mi s a întâmplat să evit o persoană pentru că mi a fost teamă să nu
spun sau să nu fac ceva de care mai târziu să mi pară rău.
10. Uneori îmi vine să înjur.
11. Din când în când îmi place să mă laud cu realizările mele.
12. Trebuie să admit că am încercat adesea sa fac după capul meu, fără să
mă intereseze ce doresc ceilalţi.
13. Câteodată mă gândesc la lucruri prea urâte pentru a putea fi spuse.
14. Când sunt provocat aş face aproape orice, indiferent de risc.
15. îmi place să fiu în centrul atenţiei generale.
16. Mi ar place să văd o luptă cu tauri.
17. Simt uneori dorinţa să mă bat cu cineva.
18. Uneori am acelaşi vis care se repetă mereu.
19. Nu spun întotdeauna adevărul.
20. Mă îndrăgostesc repede dar nu pentru mult timp.
21. Mi ar place să port haine scumpe.
22. înainte de a lua o decizie examinez problema din toate punctele de
vedere.
23. Am gânduri ciudate şi bizare.
24. Viaţa mea de familie a fost întotdeauna fericită.
25. Adesea acţionez sub impulsul momentului, fără să reflectez.
26. Felul meu de a fi poate fi uşor înţeles în mod greşit de către alţii.
27. Nu judec niciodată pe nimeni până nu cunosc faptele.
28. Majoritatea oamenilor se bucură pe ascuns de necazurile altora.
29. Uneori simt că ar trebui să mă dojenesc sau să fiu criticat pentru
faptele mele.
30. Adesea fac ceea ce îmi place în acel moment, chiar dacă trebuie să
sacrific pentru asta un scop mai îndepărtat.
31. îmi amintesc că m am prefăcut bolnav pentru a ieşi dintr o
încurcătură.
32. Cred că uneori mi ar place să boxez.
33. îmi place să merg la petreceri la care lumea se distrează zgomotos.
34. Adeseori, când sunt singur, meditez asupra unor probleme abstracte
ca : liberul arbitru, binele şi răul, etc.
35. încerc cu orice preţ să evit încurcăturile.
36. Dacă am ocazia, sunt înclinat să fac paradă, într o formă sau alta, de
talentele mele.
37. Adesea sunt sâcâit de gânduri inutile care persistă în mintea mea.
38. Trebuie să recunosc că, dacă mă înfurii, îmi pierd cumpătul.
39. îmi plac petrecerile mari şi gălăgioase.
40. Am adesea senzaţia că am făcut ceva rău sau necinstit.
41. Prefer să povestesc decât să ascult.
42. Uneori mă amuză să acţionez împotriva regulilor şi fac lucruri pe care
n ar trebui să le fac.
43. Mă cert rar cu membrii familiei mele.
44. Niciodată n am întreprins ceva periculos doar de dragul riscului.
45. La şcoală îmi făcea multă plăcere când una din compunerile mele era
citită în faţa clasei.
46. Consider că adesea am fost pedepsit fără motiv.
47. Mi ar fi plăcut să fiu actor de teatru sau cinema.
48. Uneori simt o dorinţă puternică să fac ceva rău sau şocant.
49. Am adesea senzaţii de amorţeală, arsuri, furnicături sau înţepături în
diverse părţi ale corpului.
50. Toate maşinile poliţiei trebuie să aibă un semn distinctiv pentru a fi
uşor recunoscute de la distanţă.
 REFER
fe ctor um an

Chestionarul de autocontrol (Se)

Foaie de răspuns

Instrucţiuni:
Răspundeţi Adev ăr at (A) sau Fal s (F), marcând un X în căsuţa
adecvată, la fel ca în exemplul de mai jos:

A X 2 3
1
F

A
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
F
A
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
F

A 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
F
A
31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
F
A
41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
F
 Interpretarea chestionarului de autocontrol (Scj

Autocontrol (Se) 50 itemi

Scorul brut se obţine prin acordarea unui punct pentru răspunsurile:
Adevărat: 22, 24, 27, 35, 43, 44.
Fals: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 21, 23, 25, 26, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 36, 37, 38, 39,
40, 41, 42, 45, 46, 47, 48, 49, 50.
Se interpretează scorurile joase (feminin < 18; masculin < 16) şi cele înalte
(feminin >47; masculin >46).

(Se)
Scala de autocontrol
Scala de autocontrol are scopul de a măsura gradul de libertate al
individului faţă de impulsivitate şi centrarea pe sine. Deosebirea faţă de scala de
responsabilitate (Re) constă în faptul că aceasta măsoară gradul în care este
înţeles controlul . Un alt specific al scalei este faptul că scorurile foarte înalte
exprimă în fapt situaţia de control prea strâns al impulsurilor şi agresivităţii,
ceea ce, paradoxal, poate conduce la acumulări interioare şi descărcări bruşte
;au necontrolate chiar la incitări minore.
Comportamentul prezent în conţinuturile manifeste indică o restrângere a
comportamentelor iraţionale şi în special a agresivităţii; raţiunea şi logica sunt
considerate ca cele mai adecvate soluţii în situaţii problematice; evitarea
conduiotelor antisociale sau agresive; existenţa unor inhibiţii sociale şi chiar a
unui grad de modestie care implică o tendinţă spre autoanulare (de genul, „de
obicei mă simţeam foarte bine când una dintre compunerile mele era citită în
faţa clasei", pentru cheia Fals).
Scala indică gradul şi adecvarea autoreglării şi autocontrolului,
dominarea impulsivităţii şi capacitatea de autodisciplinare.
 Perceperea socială descrie un bărbat cu scor înalt la această scală prin
adjective ca; amabil, logic, sârguincios, precis, cumpătat, fidel, autoccntrolat,
critic, demn de încredere.
Femeia este percepută astfel: calmă, modestă, conservatoare, gentilă,
moderată, răbdătoare, 'iniştită, rezervată, autocontrolată.
Un bărbat cu scor şcă::ut este perceput ca : încrezut, cusurgiu,
nesocotit, încăpăţânat, impulsiv, înfîgăreţ, iritat, coleric, nerealist, individualist,
Femeia este descrisă ca: agresivă, arogantă, emotivă, impulsivă, rebelă,
obositoare, sarcastică, colerică, neihibată.