PROBA BENDER A

Proba se adresează evaluării nivelului dezvoltării funcţiei perceptiv-motrice (la copii între 4 şi 6 ani),
putând fi utilizat ca predictor al însuşirii scris-cititului în clasa I. Cuprinde 9 planşe test, pe fiecare
planşă fiind desenată o configuraţie geometrică

Modalitate de aplicare

Sarcina copilului este aceea de a copia pe o pagină de format A 4 cele nouă figuri ale probei.
Instrucţiunea care i se dă copilului este următoarea: "Iţi voi prezenta în continuare nouă figuri/desene
pe care tu va trebui să le copiezi pe această foaie; va trebui deci să desenezi cele 9 figuri exact la fel
cum sunt ele prezentate pe planşele următoare". După ce copilul a înţeles ce are de făcut îi sunt
prezentate pe rând cele 9 figuri ale testului.

MATERIALE NECESARE:
- itemii probei;
- un creion grafic;
- o coală A4 poziţionată vertical.

Observaţii:
- subiectului nu i se oferă radieră; dacă doreşte să se corecteze este rugat să redeseneze itemul.
- Proba nu se aplică cu limită de timp. Fiecare item este expus copilului până când acesta spune
că l-a terminat de copiat; se trece apoi la expunerea următorului item.

Cotarea probei
Fiecare item al probei va fi cotat independent. Punctajul pentru fiecare item este prezentat în tabelul 1.
Cotarea respectă principiul „tot sau nimic”, adică fiecărui item i se poate acorda fie punctajul maxim
fie punctajul zero; nu există deci cote intremediare (vezi modulul IV al cursului pentru o analiză
concretă a unui protocol la testul Bender A).

TABELUL 1. COTAREA PROBEI BENDER A

Item Puncta Criterii de reuşită Nu se va ţine seama de:
j
1 1 punct intersecţia trebuie să fie netă - orientare - liniile pot avea altă orientare (oblică de exemplu)
- plasarea punctului de intersecţie (acesta poate forma
segmente inegale) -
- eventualitatea unui traseu discontinuu -
- modul de execuţie: de o deformare datorată unui mod de
execuţie parţial -
2 2 puncte intersecţia treuie să fie netă - orientare: nu se va lua în considerare oblicitatea -
- plasarea punctului de intersecţie; cele patru braţe ale crucii
pot fi inegale
- eventualitatea unui traseu discontinuu
- modul de execuţie: este indiferent dacă copilul dacă copilul
trasează cele două linii dintr-o singură mişcare sau dacă le
fragmetează în trei sau patru segmente atâta timp cât
întretăierea este evidentă
3 4 puncte cele patru unghiuri să fie drepte Nu se va ţine seama de echilateralitate
(aproximativ)
4 3 puncte 1. intersecţia celor două cercuri; - imperfecţiuea realizării grafice a cercurilor, ele pot să nu fie
perfect rotunde
2. respectarea orientării modelului.
- inegalitatea celor două cercuri
Item Punctaj Criterii de reuşită Nu se va ţine seama de:
5 4 puncte 1. pătratul să fie deschis deasupra; - imperfecţiunea celor două unghiuri
2. linia să fie tangetă în colţul din - proporţionalitatea tangentei - ea poate fi mai scurtă sau mai
dreapta jos, dar nu prin lungă decât modelul
extremitatea ei. - modul de execuţie: tangeta poate fi obţinută pornind de la
unghi într-o direcţie, iar apoi în alta
- o lejeră intersecţie
- o lejeră separare
6 3 puncte cele două cercuri sunt unul - se permite o lejeră intersecţie sau separare
deasupra celuilalt Nu se va ţine seama de:
- imperfecţiunea realizării grafice a cercurilor, ele pot să nu fie
perfect rotunde
- inegalitatea celor două cercuri
7 5 puncte 1. pătratul să stea pe unul din - echilateralitate;
unghiuri; - egalitatea unghiurilor.
2. cele patru unghiuri sunt clar
conturate
8 6 puncte 1. dreptunghiul este corect (laturile - imperfecţiunea unghiurilor
orizontale sunt mai lungi decât cele - necentrarea sau necoincidenţa crucilor
verticale); - ajustarea imperfectă a diagonalelor la unghiuri
2. cele două cruci sunt reproduse - mod de execuţie: este indiferent dacă diagonalele vor fi
într-o manieră suficient de corectă trasate cu o singură mişcare sau dacă sunt întrerupte la mijloc.
pentru ca ansamblul să fie
recunoscut.
9 6 puncte 1. figura de jos este un triunghi; - inegalitatea ungiurilor şi a laturilor patrulaterului
2. figura de sus este un patrulater; - inegalitatea celor două laturi congruente ale triunghiului
3. unghiurile sunt net prezentate; - decentrarea relativă a celor două figuri: centrul uneia poate fi
4. cele două figuri sunt una uşor deplasat faţă de centrul celeilalte
deasupra celeilalte;
5. punctul de tangenţă este
respectat.

Protocolul de interpretare va cuprinde urmatoarele categorii de informaţii:

Numele şi prenumele subiectului:

Data evaluării:
Data naşterii:
Vârsta:
Grădiniţa:
Grupa:
Observaţii relevante din timpul examinării:
Cotare. Se va puncta fiecare item. Suma fiecărui item constituie cota totală care se va raporta la
etalonul probei (tabelul 2).
Interpretarea rezultatelor.

TABELUL 2. ETALON - PROBA BENDER A

NIVEL DE DEZVOLTARE PERCEPTIV - MOTRIC
Vârstă Sex Foarte slab Slab Mediu Bun Foarte bun
4 ani băieţi 0 3 4 11 17
fete 0 1 3 7 13
5 ani băieţi 5 8 13 21 26
fete 5 7 13 18 22
6 ani băieţi 14 22 28 30 34
fete 14 20 26 29 34
Interpretarea rezultatelor.

După stabilirea nivelului de dezvoltare perceptiv motric (analiza cantitativă a rezultatelor) se va

realiza analiza calitativă a rezultatelor. Această analiză se va face punctând ce anume a reuşit copilul
să realizeze corect, iar apoi se va face analiza erorilor. Aceste analize se vor realiza tinând cont de
principiile gestaltiste ale organizării perceptive.

Performaţa la testul Bender poate fi luată ca predictor al reuşitei copilului în clasa I. Un nivel mediu
sau peste medie al dezvoltării perceptiv constituie o premisă a însuşirii cu succes a scris-cititului.

În cazul unei performanţe slabe la Bender pot fi luate în considerare următoarele ipoteze explicative:
1. analiza integralitărţii senzoriale. Măsura în care copilul are dificultăţi al nivelul analizatorilor
vizual şi kinestezic influenţează inputul senzorial şi astfel întregul proces de procesare informaţională
este distorsionat. Această integralitate senzorială trebuie analizată înaintea oricărei alte ipoteze. Va fi
recomandată o examinare oftalmologică pentru a se stabili dacă vederea trebuie corectată sau dacă este
corectată la normal;
2. nedezvoltarea funcţiei perceptiv motrice este datorată existenţei unor leziuni cerebrale sau a unor
tulburări neurologice, demersul ulterior fiind acela de a recomanda investigaţii neurologice care să
verifice aceste presupoziţii;
3. performanţa slabă este determinată de o imaturitate în dezvoltarea funcţiei perceptiv-motrice,
demersul ulterior fiind acela al stimulării dezvoltării perceptiv motrice printr-o serie de programe
formative. Pentru a verifica această ipoteză se recomandă reevaluarea funcţiei perceptiv-motrice la un
interval de 6 luni. Ne aşteptăm ca la reevaluare performanţa subiectului să fie mai bună decât la prima
evaluare, chiar dacă ea este una slabă comparativ cu populaţia de referinţă. În acest caz putem afirma
existenţa unui progres în dezvoltare, însă într-un ritm mai lent. În situaţia în care la reevaluare
performanţa stagnează la nivelul primei evaluări atunci ne punem problema cauzelor acestei stagnări.
4. o nedezvoltare a funcţiei perceptiv-motrice poate apare pe fondul unei nedezvoltări generale a
funcţiilor cognitive, pe fondul unei rămâneri în urmă a dezvoltării intelectuale. Bender (1938) susţine
faptul că la copii, nivelul de dezvoltarea al funcţiei perceptiv-motrice corelează cu aptitudinile
lingvistice şi cu alte prelucrări cognitive asociate inteligenţei. Aceste prelucrări vizează în special
memoria, percepţia vizuală, coordonarea motrică, organizarea spaţială. Rezultate similare au fost
obţinute de studiile realizate de Wewetzer (1959), el găsind corelaţii puternice între performanţa la
Bender şi testul Binet.
5. influenţa factorilor noncognitivi (anxietate faţă de performanţă, motivaţie scăzută pentru realizarea
probei, etc.)

PROBA BENDER A

Numele şi prenumele subiectului: Morar Adina

Data evaluării: 30 ianuarie 2002

Data naşterii: 14. 04.1997

Vârsta: 4 ani, 9 luni, 26 zile

Grădiniţa: Grădiniţa nr. 12

Grupa: Mare

Numele examinatorului: Mihaela Voiculescu

Observaţii relevante din timpul examinării

- s-au numerotat itemii pentru a fi recunoscuţi

Interpretarea cantitativă

Itemi Punctaj
1 1
2 2
3 0
4 0
5 0
6 0
7 0
8 0
9 0
Scor total 3

Performanţa realizată de subiect la testul Bender A indică o slabă dezvoltare a funcţiei

perceptiv – motrice

Interpretarea calitativă

Se constată dificultăţi în surprinderea figurilor geometrice de bază, a unghiurilor şi a relaţiilor

dintre elemente, relevând o slabă capacitate de analiză şi sinteză. De asemenea, organizarea
percepţiei nu respectă în totalitate principiile gestaltiste; apar ezitări în surprinderea
tangenţelor, însă este respectată continuarea cea mai simplă la intersecţia a două linii (figura 1
şi 2).
Am putea sugera pentru identificarea blocului sau blocurilor funcţionale deficitare examinarea
cu testul Frostig.
Pe parcursul testării s-au remarcat şi deficienţe în comportamentul planificat, o slabă
capacitate de organizare a lucrului exprimată în diferenţe mari în timpul alocat realizării
diferitelor figuri. Astfel, în timp ce unele figurii au fost desenate în câteva secunde (fig. 1 şi
2), la altele s-a insistat mai mult de un minut, fiind redesenate fragmentar, abordate şi reluate
succesiv în mai multe locaţii pe pagină, chiar suprapuse peste alte desene (fig. 5).
Eşecul în surprinderea unghiurilor, care ar putea sugera deficite la nivelul detectării
trăsăturilor precum şi tendinţele de a roti itemii (fig. 4, 5, 8) atrag atenţia asupra unor posibile
leziuni organice, aspect ce trebuie avut în vedere la următoarele testări.
Performanţa realizată de subiect la testul Bender A, precum şi deficienţele constatate în
comporatmentul planificat indică faptul că subiectul ar putea întâmpina dificultăţi în însuşirea
scris- cititului la încadrarea în clasa întâi.