are 3 faze: 1- de copiere

                 2- de reproducere din memorie

                 3- de reproducere dupa o perioada de 8 zile

Proba urmareste modul de integrare a proceselor perceptive intr-o strategie orientata spre
rezolvarea de probleme.

    - nivelul de structurare a informatiei perceptive va indica nivelul mintal de dezvoltare al

subiectului.

Controlul vizio-motor si atentional - reprezinta modul in care subiectul a ajuns la un grad de

maturare si modul in care el reuseste sa-si indrepte atentia asupra sarcinii. Subiectul va fi capabil sa-si
mobilizeze niste strategii adecvate si sa impiedice alte informatii parazite.

Domenii de utilizare:

1.     In scoala si gradinita, pentru realizarea unui diagnostic psihic si psiho-pedagogic.

Rezultatele obtinute ne permit selectia copiilor cu handicap precum si diagnosticarea cusurilor

scolarilor cu esec in performantele scolare.

2.     Clinica

- afectiuni neurologice si psihiatrice ce duc la o degradare a intelectului afectand memoria si

inteligenta, anumite forme ale schizofreniei, depresiei, alcoolism;

- diagnosticarea din clinica furnizeaza indicii clare asupra deteriorarii prezente in boli psihice;

3.     Cercetare

aceasta proba reprezinta un instrument psihologic- diagnosticarea de baza reluarea  exp. a

structurilor operationale ale triadei cognitive: perceptie, memorie, atentie.

4.     Diagnostic diferential

-   debilitate mentala - tonusul mental

-   tulburarea perceptiei

Figura nu necesita din partea subiectului aptitudini grafice deosebite. Dificultatea apare in
momentul imbinarii figurilor geometrice in ansamblu. Figura constrange la o analiza atenta si la
descifrarea legaturilor dintre elementele figurii.

Modul de administrare a probei:

Se poate administra individual oricarui colectiv. Avem nevoie de: modelul figurii complexe pe o
foaie A5, pe o foaie alba, 5-6 creioane colorate, un creion obisnuit, un cronometru.

In cazul administrarii individuale distingem doua posibilitati:

1
 -   faza de copiere necesita creioane colorate si in acest caz examinatorul noteaza pe foaia sa de
observatii succesiunea in care subiectul realizeaza fiecare structura a figurii; aceasta se poate realiza si
in cursul administrarii colective cand la interval regulat comandam subiectului sa schimbe culoarea
creionului.

-   in cazul administrarii  nu se folosesc creioane colorate.

Este important ca subiectul sa fie cat mai atent, sa realizeze cat mai exact. E bine ca discutiile
pentru copii mici sa fie cat mai detaliate. Pentru copiii mari si adulti instructia va fi specifica pentru
fiecare subiect in parte. Dupa ce subiectul termina figura, examinatorul noteaza timpul de executie a
probei si ia cele doua foi( de lucru si cea cu modelul). Dupa o pauza de 3 minute in care examinatorul
discuta cu subiectul, subiectului i se da o noua foaie si este rugat sa reproduca figura pe care anterior a
copiat-o. Dupa terminarea executiei figurii se inregistreaza timpul si examinatorul ii spune subiectului
de existenta celor 3 faze ale probei. Dupa 8 zile se vede in ce masura subiectul isi reaminteste figura.

Se pun in evidenta:

-   nivelul de structurare a activitatii perceptive, adica varsta perceptiva a subiectului;

-   modul in care a inteles si rigurozitatea strategiei;

-   nivelul de concentrare a atentiei;

Interpretare - dupa tipul de structurare a desenului in faza de copiere, 7 tipuri:

1. constructia pe armatura ( dreptunghiul central)

·        se realizeaza o armatura, apoi se trag diagonalele si cele doua mediane( orizontala si
verticala) – tip superior de rezolvare de probleme

·        modul de lucru al adultului - 56,6 %

2. detaliile mici sunt incorporate in armatura centrala

·        subiectul incepe cu realizarea unui element extern, dupa care va trece la realizarea armaturii
centrale

·        subiectul traseaza cadranul central, dar include si o parte exterioara

·        subiectul incepe prin trasarea diagonalelor si apoi traseaza dreptunghiul central

·        nu are dominanta la nici o varsta

·        poate fi considerat ca un tip accesoriu

·        apare la 6 ani, se dezvolta pana la 12 ani, cand atinge frecventa maxima 40%

·        diminueaza la adult

3. trasarea unui contur general

·        strategie si mai putin elaborata

2
 ·        conturul general in care sunt plasate apoi toate detaliile

·        nu domina la nici o varsta

·        apare la toate varstele ca un tip accesoriu

·        varsta maxima – la 10 ani - 35%

·        dispare sau e neglijabila la adult

4. juxtapunere de detalii

·        subiectul realizeaza fiecare element ca intr-un joc de puzzle

·        fara a trasa un cadru de baza

·        pot apare greseli, dar subiectul poate realiza figura aproape corect

·        domina intre  5-10 ani – maximum la 8 ani – 70%

·        la adult reprezinta un procentaj neglijabil

5. realizarea unor detalii pe un fond confuz

·        subiectul va tasa un cadru care nu seamana cu modelul, dar in interiorul cadrului se vor
putea recunoaste elemente – strategie insuficient elaborata

·        varsta – la 4 ani – 50 %

·        dispare la 8 ani

6.     reproducerea figurilor dupa o schema sau structura familiara

·        subiectul va aduce vag aminte de figura modelului si a elementelor sale componente

·        figura in ansamblu va semana cu un vapor, un peste, o fata umana

·        prezent la 4-5 ani si dispare la 6 ani

7.     mazgaliturile

·  subiectul realizeaza o figura care nu mai seamana deloc cu figura model; nici elementele simple
nu mai sunt de recunoscut

·  intra in categoria: particularitati sau bizarerii care apar in afectiuni patologice

Interpretarea calitativa si cantitativa:

                                                                     bine plasat: 2 puncte

3
                                          corect                   gresit plasat: 1 punct

pentru fiecare

         element                        deformat,                   bine plasat: 1 punct

total: 36 puncte               cu omisiuni,               gresit plasat: 0,5 puncte

                                   dar recognoscibil

                                         nerecognoscibil                0 puncte

Nu se tine seama de dimensiunea figurii; conteaza proportia intre elementele figurii. Un alt
criteriu de interpretare e timpul.

Evolutia tipurilor de realizare la reproducerea din memorie:

Tipul 7- simple mazgalituri; prezent dupa 4 ani

Tipul 6- prezent la 4-6 ani; diminueaza cu varsta

Tipul 5- dominant la 4 ani, maxim 5, dupa 5 ani devine secundar; dispare dupa 12 ani

Tipul 4- maximum la 8-10 an, descreste la varsta adulta

Tipul 3- dominant intre 4-6 ani, maxim la 6, apoi descreste cu varsta

Tipul 2- nu apare inainte de 7 ani, se mentine pana la varsta adulta, atinge maximul la 14 ani;
niciodata nu este un tip dominant

Tipul 1- dominant la 12 ani, atinge maximum la varsta adulta

Comparatie intre cei 2 timpi de realizare a probei

In faza de copiere copiii sub 6 ani utilizeaza un timp destul de lung. Dupa 10 ani, timpul poate
fi scurt, mediu sau lung. Pentru adult, timpul de realizare e scurt.

La faza de copiere copiii sub 4 ani realizeaza niste probe sarace, doar cateva elemente sunt
recognoscibile. Detaliile sunt asimilate unor figuri familiare copiilor. Timpul de realizare depaseste in
general 8 minute.

Dupa 7 ani se scurteaza timpul de realizare (juxtapunere), iar dupa 9 ani se stabilizeaza.

4
 Dupa 11-12 ani, cei mai multi dintre subiecti realizeaza o structurare si o asamblare a figurii intr-
un mod superior, pe baza dreptunghiului central, mod de realizare devenind apoi regula pentru adult,
din cresterea performantei.

Ipoteze:

Structurarea perceptiei este in corelatie directa cu nivelul de dezvoltare mentala; aceasta poate fi

global inferioara varstei cronologice sau putem asista la o dezvoltare dizarmonica. Uneori rezultatele
slabe ale subiectului se datoreaza labilitatii atentiei, fatigului. Memoria poate duce la realizarea unor
performante scazute.

Dezvoltarea perceptiei:

In stadiul 1- activitatea perceptiva este impregnata de caracteristici ale gandirii intuitive,

ireversibile si egocentrice – pana la 7, 8 ani. La 4 ani – sincretism care se traduce printr-o concentrare
a elementelor acestei figuri, asimilarea lor deformata si reprezentarea de detalii familiare.

Stadiul 2 – 7,11 ani – influenta gandirii logice. In acest stadiu gandirea precede actiunea.
Perceptia e obiectiv analitica, dispare sincretismul, dar nu putem vorbi inca de un rationament
superior de realizare.

Stadiul 3 – 11,12 ani – varsta la care se poate vorbi de un nivel superior de perceptie, prin
utilizarea unui rationament ipotetico-deductiv; asistam la dezvoltarea inteligentei operatorio-formala,
reversibilitatea gandirii si eliberarea de realitatea concreta.

Gandirea se detaseaza de real si este posibila restructurarea operationala a realului in functie de un

element dominant care e important pentru forma sa regulata si simetrica.

Proba Rey evalueaza perceptia, atentia, memoria la un moment dat, este o proba statica.

Corectare:

I.       Copiere: - cotarea figurii rezultata din copierea figurii complexe – prin parcurgerea item cu item a
figurii

-                                                   in functie de timpul de realizare se cauta in tabelul cu baremul de timp

(raportarea la copiii de aceeasi varsta)

-                                                   in functie de folosirea culorilor – tipul de realizare

II.    Reproducere: - la fel ca la I. 

In functie de centilul in care se situeaza atat in faza de copiere cat si in faza de reproducere, cat si
in functie de centilul in care se atribuie la timpul necesar celor 2 faze, se face interpretarea rezultatelor
(se urmareste atentia, nivelul de structurare a perceptiei si memoria imediata)

Atentia – modul in care se concentreaza pe sarcina;

Reveniri, cercetari:

5
 Un subiect care se corecteaza are gandire critica. Interpretarea e diferita daca corectarile se produc
in faza de copiere sau reproducere – la reproducere – nesiguranta, intiparire imprecisa. Daca apar
interventii verbale – dorinta de perfectionare, acceptare de norme.

Nevoia de performanta – are nevoie de intarire, de feed-back („e bine ?”) – investitie de energie.
Daca nu apare investitia de energie, validitatea probei scade.

Dupa ce elaboram interpretarile, elaboram si recomandari. De exemplu, la perceptia analitica se

recomanda exercitii de structurare a perceptiei, de comparatii, de analiza a unor figuri de complexitate
crescanda.