Desenul familiei

Consemne de administrare si cotare ADMINISTRARE - aspecte esentiale 1. coala prezentat orizontal 2. creioane din lemn (nu pasteluri/nu carioci/nu creioane cerate) 3. ceas secundar/cronometru pentru a nota timpul de executie 4. dm consemnul: Deseneaz o familie (sau, functie de obiectivele administrrii...) 5. N TIMPUL ADMINISTRRII, ca examinatori: notm ordinea n care sunt desenate elementele plus, notm observatii asupra: mimicii, gesticii, verbalizrilor subiectului, dac este dreptaci/stngaci, precum i orice alte fapte care sunt sau nu legate n mod manifest de desen Cnd desenul e gata, noi, examinatorii cerem persoanei s: - dea un nume familiei desenate - s scrie pe desen, deasupra fiecrui personaj - nume, vrst, sex + legtura acestuia cu restul familiei - la sfrit, cerem subiectului s arate cu ce personaj se identific. la copii, ne putem ajuta de urmtoarele ? sugerate de CORMAN (1970): Care este cel mai drgut din familia asta? De ce? Care este cel mai putin dragut din familia asta? De ce? Care este cel mai fericit dintre toti din familia asta? De ce? Care este cel mai nefericit (...)? De ce? Dac ai face i tu parte din aceast familie, cine ai fi? De ce? Cerem apoi subiectului s-i scrie numele pe spatele desenului, precum i data. (La copiii mici, examinatorul scrie). Interpretarea sau analiza propriu-zisa O interpretare valabila va tine cont de mediul+realitatea actuala si istorica a subiectului - cunoasterea in prealabil a anamnezei!

De ex.: un tata desenat cu un pistol in mana - in alte circumstante = semnificativ pentru o patologie, NU si atunci cand aflam de la copil ca tatal este politist/soldat etc. 1. Observatii in timpul anamnezei Vom fi atenti la: verbalizari, adnotari, titluri adaugate desenului de catre subiect maniera de a desena, etapele construirii desenului, miscarea liniilor (dextrogira/sinistrogira = se ras.de la d-s), progresia desenului (continua/discontinua; logica sau nu) prezentarea subiectului, maniera de-a se exprima, tenta afirmatiilor sale si reactia adaptativa la test (este spontan in raspuns, executa dificil sarcina etc) impresia generala degajata (ingrijit/neglijent, vocea sigura/slaba, debit verbal fluid/intretaiat, atitudinea rigida/fugitiva/rezervata, subiect opozant/supus, controlat/spontan, anxios. timp de executie + propriile sentimente ale examinatorului emitem ipoteze 2. Compozitia familiei desenate in raport cu familia reala pozitia, ordinea si dimensiunea fiecarui personaj personajului. interpretari in termeni de valorizare/devalorizare a

ex.: primul desenat+in partea stanga = cel mai valorizat, important in plan afectiv (Porot, 1965). primul personaj+sex opus+diferenta mare de varsta = tulburare in planul identificarii/identificarea cu rolurile social-sexuale m si f. Dar! -> in perioada de latenta - identitatile feminine sunt mai puternice personaje adaugate (proiectie a unei parti mascate a subiectului/reprezentare alterata a subiectului insusi) personaje omise - afect de respingere pt acea persoana; cand subiectul se omite in desen = sentiment de excluziune din familia sa Ex.: Bernard, 7 ani, adoptat la 3 ani - desen in care se remarca absenta reprezentarii familiei, desi consemnul a fost dat clar 3. Aspectul dezvoltarii Stabilirea niveului de dezvoltare a desenului personajului celui mai bine executat (evaluare in termeni de varsta mintala/scala lui Goodenough) Royer (1984): i/maturitatea intelectuala -> i/maturitate afectiva

Traube (1938) = relatie intre dinamica desenului si agilitate intelectuala la copiii intre 6 ani jumatate -14 ani probele de desen = realizarea unei evaluari a nivelului intelectual al copiilor Tablou al dezvoltarii desenului la copil (realism fortuit, deficitar, intelectual, vizual; la adolescenta isi pierde interesul pentru a se exprima prin desen) 4. Aspect global AMPLASARE: sensul foii de hartie - rotire usoara = adapteaza stimulul, peste 90 de grade sau mai mult = opozitie fata de consemn calitate -> dispunere foarte rigida = functionare intelectuala controlata+Eu compulsiv+Supra-Eu strict (*conflict anal) -> dispunere metodica = functionare normala, supla, inteligenta buna -> dispunere neregulata =Eu care se supune greu, opozitie, impulsivitate. -> d. haotica = deficienta majora e Eului, psihoza/anxietate care copleseste individul (*uneori indice pt deficienta mintala) Situarea desenului in cadrul foii: CENTRUL = locul proiectiei Eului; mijlocul psihologic, si nu cel geometric; desen prea centrat = personalitate nesigura si rigida SUS = afect de lupta/refugiu in imaginar/spiritualul/riscul, initiativa, efortul/fuga de prezent, evadarea catre ideal, indepartarea de sine. Alti autori vad partea de sus ca fiind locul dezvoltarii imaginatiei, idealizarii, visului. Altii - orgoliu. JOS = tendinta depresiva/materialism/recul in fata riscului sau obstacolului/frica de initiativa/instincte bazale, conservarea. Zona predilecta pentru cei suferinzi de nevroza/astenie/depresie. DREAPTA = dominarea intelectului/expansiune, elan inspre mediu-actiune-celalat-viitor/angoasa de solitudine si fata de gandurile intime. STANGA = trecut, sine, sensibilitate/afectivitate/viata interioara, intimitate, amintiri si vise/fuga de mediu-viitor-celalalt-actiune/dependenta si atasament ambivalent fata de mama. Trasaj LINIA = emotia, intelectul, maturitatea psihofizica *linie dextrogira = buna adaptare la regulile si conventiile sociale/buna dexteritate a motricitatii fine *linie sinistrogira = dificultate psihomotrica/tendinta spre opozitie

TRASAJ: a) CONTINUU = semn al bunei functionari sau, uneori comportament controlat, inhibitie b) DISCONTINUU = anxietate, incertitudine, depresie/insecuritate, teama/angoasa/lipsa de stabilitate/disfunctie cerebrala TRASAJUL apasat = personalitate puternica, ambitioasa, afirmativa, extrem de tensionata sau agresiva, impulsiva/indice de organicitate - la extrem TRASAJUL usor = timiditate/sensibilitate/delicatete/retragere/trairi depresive, nesiguranta/personalitate ezitanta, indecisa TRASAJ SIGUR, DIRECT SAU RELUAT *trasaj ferm si sigur= incredere de sine, spiritde decizie/personalitate ambitioasa *linie reluata = perfectionism, intuitie, indeterminare/semn de insecuritate STRIURI, UMBRE, CAROIAJE, TAIETURI, ESTOMPARISI GRIURI (HASURI) *umbre si striuri = anxietate/conflict in jurul semnif.afective a partii puse astfel in evidenta *mazgalituri si innegriri = problematica anala *erorile = acte ratate *linii intarite = tensiune interioara *dungi, umbre, caroiaj = anxietate/umbriri+adaugiri = culpabilitate *corecturi, stersaturi = nemultumiri fata de sine, neputinta, ambivalenta, conflict, compulsivitate, nesiguranta Inaltimea DIMENSIUNI (se calculeaza cu ajutorul riglei!) = inaltimea fiecarui personaj este legata de importanta investirii de catre subiect/trasaturi de personalitate particulare. *Cresterea progresiva a h personajelor in mod nejustificat (prin varsta/h reala) = lipsa de control *tata desenat foarte mare = 27% din cazuri = identificarea cu agresorul *mama mare = 42% cazuri = identificarea cu aceasta *dimensiunile mari = incredere in sine, siguranta, dar si absenta/deficienta inhibitiei si a controlului de sine, invaziunea, lipsa de respect pentru celalalt *personajele mici, situate in regiuni exterioare = teama, timiditate * lungimea desenului = imagine corporala si de sine/Eu ideal, narcisism, angoasa *inaltimea = expansivitate, evaluarea de sine

!inaltimea = NU indicator izolat! -> analiza globala poate asigura diagnosticul intregii personalitati PROPORTII = 1.intre desen si pagina (desen mic daca ocupa a 9-a parte din pag, mare daca ocupa mai mult de doua treimi din suprafata) = 2. desen ca intreg si detaliu -> disproportia va indica mai mult sau mai putin patologicul LINIILE CURBE SAU DREPTE, FRANTE/UNGHIULARE/BUCLATE *Freud = legatura simbolica dintre forma obiectelor si organele sexuale f si m. #rectiliniaritate = furie, agresivitate/realisti, afirmativi, opozanti/ponderare, rigiditate *(subiectii echilibrati = 2 tipuri de linii)/personalitate rigida, agresiva #curbiliniaritate = personalitate sanatoasa, careia nu-i place conformismul/seninatate si gratie (tipic f)/dependenta, nesiguranta. (tendinta puternica aliniilor curbe de rotire in jurul unui ax, normale pana la 4 ani, dupa -> schizofrenie) #unghiurile = agresivitate, #linii frante = instabilitate ACCENTUAREA LINIEI CENTRALE VERTICALE SAU ORIZONTALE *Linia centrala verticala evidentiata = subiecti activi si constructivi, hiperactivi/efort de echilibrare a unei afectivitati fragile *Linia centrala orizontala = slabiciuni, temeri, autoprotectie, conflicte interne/valorizarea contactelor relationale PETE SI INNEGRIRI, ASPECT MURDAR, CIORNA SAU EXCES DE PRECIZIE IN DETALII, POINTILISM *problematica anala PORTIUNI LASATE ALBE = interdictii, tinere la distanta/afecte clivate BOGATIE SAU SARACIE IN REALIZAREA DESENULUI - spatiul este utilizat in mod diferit functie de varsta subiectului *lumi goale = dificultate afectiva care copleseste persoana *lumi confuze si haotice = perturbare a legaturii cu realitatea *lumi rigide, cu dispunere foarte schematica = trasaturi obsesionale si rigide Dispunerea ALINIAMENTUL GLOBAL AL DESENULUI #rotirea generala = indicatii despre perturbarile subiectului *rotire dextrogira+amploare = tendinte despresive (usoare, medii,

majore) *rotire sinistrogira+amploare = tendinte de opozitionism DISTANTA - dorinta subiectului sau respingerile acestuia *aproape = personaj ce confera siguranta/distanta prea micsorata = preocupari oedipiene, confuzia intre generatii *departe = ostilitate, aparare CLASAREA PERSONAJELOR *Studiul tipului de clasare -> informatii despre =organizarea pe care subiectul o confera familiei/conflicte/aliante/aranjamente oedipiene Perseverarea Exista doua forme de perseverare: a) stereotipia majora, ritmica, rigida si masiva = repetarea sistematica a mai multor elemente Ex.: deseneaza pe toti membrii familiei la fel, aceleasi linii, indistinctie intre personaje b) stereotipia minora = reproducerea usor diferentiata in planul formei, directiei sau al distantei Ex.: deseneaza umerii la fel la 2 personaje Factori regresivi REGRESIA-SIMPLIFICARE *lipsa de finisaj = productiile care dau impresia de dizarmonie, displac/grosolanie, neindemanare evidenta, banalitate totala *regresia = modalitate defensiva primitiva, retrogradare practica/comportamentala dintr-o perioada anterioara *primitivismul sau recursul la magie = utilizarea fantasmei si magiei pentru a rezolva o problema, pentru a intelege o realitate care il preocupa #In desenul familiei, recurgerea la forme simplificate sau regresate, in absenta deficientei intelectuale sau a organicitatii, ar constitui - atunci cand este confirmata si de alti indici clinici - un indice al tulburarilor grave ale personalitatii, poate al psihozei. FRAGMENTAREA *trasatura a organizarii vizual-motrice a schizofrenului = sciziunea, disocierea *fara deficienta intelectuala/organicitate, un personaj foarte fragmentat = semn al perturbarii grave a Eului/uneori psihoza

SCOTOMIZAREA *omisiunile = problemele subiectului la nivel afectiv si social EX.: #lipsa gurii = lipsa de comunicare sociala/tabu de ordin sexua #mutilarea unui personaj = functie de devalorizare/eschiva a regiunilor unde se afla conflictualitatea in plan fantasmatic #absenta bratului = debarasarea la nivel simbolic de bratul parintelui care are tendinta de a-l lovi #absenta mainii = teama de castrare/nevoie de pedeapsa datorita culpabilitatii BIZARERII - roboti, personaje cu trasaturi de animale, vederea in transparenta a organelor interne = distorsiuni in contactul cu realitatea, tulburari ale gandirii, posibilia psihoza/ex.: la psihotici, datorita slabiciunii Eului Dispunerea fiecarui personaj ECHILIBRUL - Reynolds (1978) crede c o inclinare de 45 grade/mai mult = indice al disfunctiei cerebrale/sentimentului de a fi diferit, respins !Dar, Royer (1984) -> orientarea pe verticala incepand de la aprox.4 ani PREZENTAREA SILUETEI *desenarea din profil = fuga, actiunea/miscarea, disimulare. La copilul mic = semn de maturitate intelectuala *profilul absolut = reactie paranoica/dubla personalitate *postura din spate = conotatie narcisica (privirea celuilalt asupra sa) *pozitia asezat/culcat = lipsa de energie, pasivitate, depresie, boala POZITIA MEMBRELOR *foarte aproape de copt = energie slabita, nu este orientat spre anturaj *brate intinse = tensiune fata de anturaj *brate in V = emotii intense, bucurie/chemare de ajutor *V intors = pozitie normala *pozitia gambelor -> larg deschise = agresivitatea cu posibilitatea transpunerii in act, neutralizata de insecuritate -> atarna in spatiu, fara contact cu solul, figura inclinata = insecuritate importanta si dependenta (ex.: la alcoolici).

POSTURA SI MISCAREA *decelarea atitudinii: siguranta/nesiguranta, miscare/dinamis sexual si afirmare de sine, dispozitie interna SIMETRIE - la 8 ani este copilul capabil de desenarea celor doua parti ale corpului si la 9 ani pentru cea a fetei *exagerarea simetriei = control obsesional si compulsiv/probleme de tensiune psihica si inhibitie. Culoarea COLORITUL = informatii asupra semnificatiei personajului pentru subiect; alegerea culorilor = indicatorul afectivitatii intense/delicate, dupa cum culorile sunt dure/dulci Ex.: a se colora pe sine si pe parinti cu aceeasi culoare = identificare calduroasa *impresia culorilor = armonie/dizarmonie; manifestarea emotiilor contrastante la acelasi personaj. Ex.: a) utilizarea creionului negru pentru contururi = prioritatea formei asupra culorii -> rationalitate asupra emotiei b) schizoidul = reticent in utilizarea de culori, epileptoidul = le utilizeaza pe scara larga *intensitatea culorilor = afectivitate bogata, dar timida, nuantata la culori dulci si afectivitate intensa la culori vii Semnificatia culorii *albastru = tandrete, candoare, seninatate, intelectualism rece si pur *rosu = asimilat intensitatii, pasiunii, iubirii, agresivitatii si dinamismului *galben = veselie, intelepciune, superioritate, dar si sensitivitatea si tradarea *verdele = culoarea sperantei si a renasterii; tonalitate relaxanta/amaraciune, manie *violetul = doliu, tristete, dar si mister si imaginatie aberanta *maronul = constrangere, inhibitie, seriozitate, dar si rebut *negru = anxietate, la doliu, culpabilitate *albul = semnul absolutului, al puritatii si al racelii, sau indice al goliciunii