3 Perspectiva Unui Volum

gest
desen
geometriedescriptivă
arhitectură
AB ARHITECTURA
0494
perspectivaunuivolum
De la primele desene pe pereţii peşterilor, oamenii s-au văzut confruntaţi cu o
problemă: cum să reprezinte obiecte tridimensionale într-un spaţiu cu două
dimensiuni (hârtia, pânza, peretele, etc.). În timp, s-au cristalizat două mari concepţii
legate de reprezentarea bidimensională a spaţiului:
SPAȚIUL CARTEZIAN (tot ce v-am prezentat legat de epură și axonometrie) ...
AB
....și
PERSPECTIVA. De data aceasta desenul nu presupune o convenție între cel
care desenează și cel ce privește, ci încearcă să realizeze o imagine cât mai aproape
de imaginea reală (un fel de poză) Acesta este subiectul despre care vom discuta în
continuare.
arh. alexandrubercan-AlexB0494-cursrealizatînscopeducaționalnuestedestinat
comercializăriișinupoateficopiatdecâtdepirațisaudenesimțiți
liniaorizontului
Imaginaţi-vă că sunteți pe un câmp și faceţi câteva
observaţii:
1- linia orizontului este acea linie unde ni se pare că
cerul se uneşte cu pământul
2- toţi oamenii cu aceeaşi înălţime au privirea pe
1,80m
ARHITECTURA
linia orizontului
1,80m
1,80m
3- ca o consecinţă a punctului 2, putem spune că
distanţa măsurată pe verticală de la orice punct de pe
0494
suprafaţa pământului până la linia orizontului este aceeaşi
(în cazul unui om convenţional, această distantă este
1,80m)
drepteorizontaleînperspesctivă
Imaginaţi-vă în continuare că vă aflaţi în apropierea
unei linii de cale ferată. Se observă că cele două șine care
sunt paralele par că s-ar uni într-un punct pe linia
orizontului.
De aici, o concluzie extrem de importantă: toate
dreptele orizontale și paralele, în perspectivă se unesc
1,80m
într-un punct pe linia orizontului.

Excepție de la această regulă o fac dreptele care 2,00m
sunt paralele cu linia orizontului(traversele) şi care sunt
din ce în ce mai mici pe măsură ce sunt din ce în ce mai
departe. Dimensiunea lor poate fi determinată prin
raportare la linia orizontului.
drepteverticaleînperspectivă
În perspectivă, dreptele verticale rămân verticale.
Lungimea unei drepte verticale poate fi determinată
4,00m
pentru că o raportăm la o distanță cunoscută: distanța de
4,00m
4,00m
la piciorul verticalei până la linia orizontului
AB
proprietățigeometrice
ARHITECTURA
Perspectiva are următoarele proprietăţi
geometrice:
-păstrează punctul, dreapta şi intersecţia
-păstrează relaţiile de incidenţă
0494
-coliniaritatea şi concurenţa dreptelor
-păstrează biraportul a patru puncte
coliniare
-raportul a trei puncte nu se păstrează în per-
spectivă
-dreptele paralele din spaţiu apar în
perspectivă concurente în punctul de fugă
-în perspectivă nu se păstrează relaţiile
metrice, dimensiunile liniare, suprafeţele şi
unghiurile
-curbele îşi păstrează gradul şi tangenţa.
construcția
Studiul teoretic al perspectivei şi practica de proiectare au evidenţiat patru
metode distincte de construcţie a perspectivei.
Metoda descriptivă sau dependentă recurge la epura de geometrie descriptivă
(plan — vedere) şi constă în a determina punctele de intersecţie ale razelor vizuale cu
tabloul. A fost iniţiată şi dezvoltată de Brunelleschi, Leonardo da Vinci, Monge. Este o
metodă exactă, dar anevoioasă şi neintuitivă.
Metoda liberă sau directă permite construcţia perspectivei fără a folosi direct
dubla proiecţie ortogonală, bazându-se pe invarianţii proiecţiei conice. Este o metodă
intuitivă, deoarece toate operaţiile se rezolvă direct în tabloul de perspectivă. Cei care
AB
au iniţiat-o şi dezvoltat-o au fost Desargues, Lambert, Poncelet.
Metoda axonometrică constă în trasarea desenului direct pe o reţea perspectivă
(desenul cu grasa...de mai jos) dinainte construită pe tablou. Reţeaua conţine şi
unitatea de măsură pe cele trei direcţii, materializate de obicei prin reţele pătratice.
Iniţiată de pictorii Renaşterii italiene, această metodă a fost dezvoltată de Desargues,
Abraham Bosse şi Pierre Olmer.
Perspectiva de observaţie este metoda desenului după natură şi practicarea ei
poate duce la descoperirea legilor perspectivei, formînd şi o bună vedere în spaţiu.
Studiul perspectivei de observaţie apropie desenul de realitatea văzută.
În practica curentă, aceste metode se întrepătrund, lăsînd perspectivei
dependente sarcina de a pune în mare volumele în perspectivă, după care prin
perspectiva liberă sunt finisate detaliile.
ARHITECTURA
METODA FOLOSITĂ ÎN ACEST CURS VA FI O
0494
METODĂ MIXTĂ , FORMATĂ DIN CELE PATRU
METODE (MAI PRECIS DOAR TREI - FARA CEA DIN
...RENAȘTERE...E TOTUȘI CAM VECHE...iată un exemplu:
un pictor care desenează o grasă)
nu cred ca vreți să ajungeți așa!
INDIFERENT DE METODA
FOLOSITĂ, NU VOM FI ÎN
STARE SĂ OBȚINEM O
IMAGINE VERIDICĂ 100%
DIN FERICIRE, DESENUL
DE ARHITECTURĂ ARE
ALT SCOP, ȘI DESPRE
ASTA VOM DISCUTA ÎN
CONTINUARE
recomandări
AB
Pentru a obţine rapid o perspectivă bine construită şi expresivă, trebuie să se ţină
seama de următoarele:
— metoda de construcţie a perspectivei se alege în funcţie de tipul perspectivei

şi de obiectele ce compun ansamblul de desenat;
— traseele geometrice şi succesiunea lor să reprezinte clar fenomenul
geometric din spaţiu. Pentru aceasta se recomandă să nu se folosească construcţii
geometrice abstracte;
— metoda de construcţie aleasă trebuie să creeze o imagine spaţială care să
permită desenatorului să-şi controleze desenul încă de la primele linii;
— construcţiile grafice să nu depăşească cu mult tabloul de perspectivă şi, în
ARHITECTURA
orice caz, să se poată executa în cadrul planşetei;
— este de dorit să se folosească construcţii grafice cât mai simple, cu o liniatură
cât mai discretă, pentru a nu încărca desenul în mod inutil;
0494
— se recomandă evitarea intersecţiilor la unghiuri prea ascuţite, acestea
conducând la construcţii lipsite de precizie;
— dreptele trebuie determinate prin unirea a două puncte cât mai depărtate,
pentru a evita deformările;
— pentru a mări precizia desenului, se recomandă utilizarea multiplelor
verificări;
— la punerea în perspectivă a unor ansambluri de volume complicate, acestea
trebuie înscrise în volume simple ce sunt uşor de construit şi controlat în
perspectivă (de exemplu, prisma dreaptă dreptunghiulară).
douăposibilități
Există posibilitatea redării
unui volum într-o perspectivă la
un punct de fugă în cazuri destul
de rare, în general când se
urmărește obținerea unor
efecte de profunzime sau de
dinamism deosebite.
Volumele sau o compoziţie
formată din mai multe obiecte
AB
pot fi desenate de regulă într-o
perspectivă la două puncte de
fugă.
vedere
alegereapunctuluidevedere
Vom folosi un paralelipiped pe care îl vom privi din diverse poziţii. linia orizontului
Scopul este de a descoperi și interpreta diversele imagini ale

paralelipipedului
plan
alegereadirecțieideprivire
Pentru a stabili direcţia după care volumul se vede cel mai bine, ne situăm pe o
traiectorie circulară și încercăm să explicăm diferitele situaţii întâlnite
ARHITECTURA
0494
1
2
4
5
6
1 2 3 4 5 6
Vedem doar faţada scurtă, nu avem nici o informaţie despre
volumetrie
1 Vedem doar faţada scurtă, încă nu avem nici o
informaţie despre volumetrie, deşi se vede puţin și din
AB
faţada alăturată
2
Deşi se văd cele două faţade, există o
egalitate supărătoare care nu ne permite să
3 apreciem corect proporţiile paralelipipedului
Din acest punct avem o imagine
corectă asupra volumului și dimensiunilor
4 sale
Vedem doar faţada lungă, încă nu avem nici
o informaţie despre volumetrie, deşi se vede puţin 5
și din faţada alăturată
Vedem doar faţada lungă, nu avem nici o informaţie despre 6
volumetrie
Constatăm că din poziţia 4 obţinem o perspectivă care păstrează ”adevărul „
despre volum : fațada scurtă se vede scurtă , faţada lungă se vede lungă (exprimare
ARHITECTURA
de mare exceptie !). Astfel am stabilit direcţia după care vom privi volumul.
Vom analiza în continuare această situaţie încercând să stabilim distanța față de
obiectul de studiu
0494
alegereadistanțeifațădeobiect
S-a constatat că obiectele privite de la o distanță prea mică, apar
pe foaia de hârtie cu deformaţii inacceptabile, indiferent de metoda de
construcţie a perspectivei pe care o folosim. Acest lucru se întâmplă
pentru că este imposibil, aşa cum am subliniat mai devreme, să
obţinem o imagine asemănătoare cu vederea umană. O explicaţie mai
detaliată a fenomenului o găsiţi in cartea menţionată la începutul
capitolului. 3
Cert este că în practica desenului s-a convenit, pentru a elimina
deformările excesive și supăratoare, ca unghiul sub care să fie privit 37º
obiectul sa fie de 37º. 1
2 1 3 2
Ne aflăm pe direcţia stabilită și ne apropiem de volum astfel încât să îl cuprindem
în totalitate în unghiul de 37º. Ne oprim in punctul 1 și observăm imaginea. Dacă ne
depărtăm față de acest punct și ne situăm în 2, observăm că obiectul nu suferă
modificări esenţiale (doar se micşorează).
În cele din urmă ne apropiem de obiect (privind tot timpul în centrul geometric al
volumului), ne oprim în punctul 3 și observăm imaginea obţinută: obiectul se măreşte,
evident, și apar deformări supărătoare ale unghiurilor care se ascut peste limita cu care
suntem obişnuiţi.
AB
Toată această teorie cu alegerea distanței față de obiect este valabilă pentru
obiectele care sunt dezvoltate în plan orizontal și perspectiva se face la nivelul ochiului.
Dacă se face perspectiva unui turn, nu unghiul pe orizontală de 37º este determinant, ci
unghiul de 28º pe verticală. Urmăriţi succesiunea imaginilor 1,2,3
ARHITECTURA
D
1 Stabilim direcția după care
privim, ne așezăm astfel încât în
plan clădirea să intre în unghiul de
0494
28º 37 de grade
2
2 În vedere stabilim distanța față
de obiect, astfel încât acesta să
37º intre în unghiul de 28 de grade
distanța D dictată de
unghiul de 28 de grade
3 Distanța aflată în vedere o
aducem în plan și astfel am stabilit
D
distanța de la care construim
perspectiva turnului
Nici o perspectivă nu poate fi

demarată și nu poate avea rezultatele
3 scontate dacă alegerea punctului de
vedere este tratată cu superficialitate
construcția
Există numeroase metode de a construi o perspectivă, toate plecând de la dubla
proiecţie ortogonală. De obicei, punctele de fugă sunt situate la distanță mare de
obiectul pus în perspectivă, aceasta făcându-le inaccesibile în foaia de hârtie. Mai sus
am ilustrat o metodă în care nu am folosit punctele de fugă, și care totuşi pot fi accesate
în măsura în care e nevoie de o verificare.
Construcţia pleacă de la epură și de la fixarea punctului de vedere P(p,p').
Urmăriţi succesiunea trasării liniilor 1,2,3….
AB
8
4 10
2 11
14
15
re
ca
rifi
ve
H. obiect
p’
linia orizontului
x
ARHITECTURA 3
6
16
12
o
0494
7
5
1 13
9
p
recomandare
Desenul perspectiv este în cele din urmă un desen geometric și prin urmare poate
fi mărit. Această operaţie este necesară atunci când se doreşte, din diverse motive,
mărirea perspectivei direct pe tabloul perspectivei fără a relua întreg procesul de
construcţie. În practică am întâlnit mai frecvent două situaţii.
Situaţia cea mai frecventă este cea în care doresc să păstrez linia orizontului și să
măresc perspectiva în mod echilibrat, astfel încât noul desen să ”îmbrace„ uniform
volumul iniţial. Pentru aceasta se alege un punct A pe linia orizontului ( se poate alege
AB
chiar punctul P ’), se duc raze prin colțurile volumului, apoi se duc paralele la laturile
volumului, după cum se vede în imaginea alăturată
3
4 2
re
ca
rifi
ve
linia orizontului
A
5
1
ARHITECTURA
6
Dacă dorim să mărim desenul și în acelaşi timp să-l deplasăm într-o direcţie,
alegem punctul A în afara desenului iniţial pe direcţia dorită și în sens opus sensului de
0494
deplasare a noului desen. În această construcţie se modifică și poziţia liniei orizontului.
Cel mai uşor de aflat noua poziţie este să determinăm un punct de intersecţie al ei
cu una din muchiile volumului.
3
4
2
A
are
c
rifi
ve
linia orizontului
volum marit
7
1
5 6
perspectivaliberă
Perspectiva liberă este metoda de a obţine direct pe tablou perspectiva obiectelor
date în spaţiu şi de a rezolva asupra lor orice problemă geometrică. Distingem două
categorii de probleme :
1. probleme ce tratează relaţiile de poziţie (conţinere, intersecţie, concurență,
tangență, paralelism, etc.)
2. probleme ce tratează relaţiile metrice (lungimi și unghiuri)
AB
Punctul
A
m În perspectivă, punctul se reprezintă printr-un
m
m
bipunct „A,a” (punctul din spaţiu „A” și proiecţia lui pe
m m
m planul orizontal „a”). Dacă este cunoscută distanța ”m„ se
a
m poate determina cota la care se află punctul. Orice punct
de pe planul orizontal se află la distanța ”m„ de linia
orizontului.
Comparaţia verticalelor
A B C Dacă este cunoscută distanța ”m„ se poate afla
m/2
m înălţimea celor trei verticale . În final putem afirma că
m m
m
m verticala B este cea mai înaltă.
ARHITECTURA
m
m
m
0494
B
A
A2
A1
A
Verticale egale
1
Dacă se translatează un segment vertical către
profunzime pe tablou, el se micşorează, deşi în realitate
nu-şi modifică dimensiunea. Unind punctele extreme a
două poziţii succesive ale acestei verticale , se obțin două
drepte concurente pe linia orizontului în punctul F
Verticale inegale
Dacă punctul de fugă iese deasupra liniei
orizontului, segmentul din spate este mai mare
F
2 Dacă punctul de fugă iese sub linia orizontului,
F segmentul din spate este mai mic
În ambele cazuri, diferenţa dintre ele se poate afla
1 2
refăcând construcția (linia întreruptă)
construcțiiuzuale
Puncte de concurenţă inaccesibile
2
M Se dau două drepte, D1 și D2, concurente într-un
AB
D1 5 punct inaccesibil. Se cere ca prin punctul M să se ducă o
N dreaptă concurentă cu cele două
3
6 1
4
În apropierea punctului M se duc dreptele verticale
D2 1, apoi 2 și 3. Se duce dreapta 4 la o distanță oarecare,
paralelă cu 1, apoi 5 și 6 paralele cu 2, respectiv 3. Se
obţine punctul N. MN este dreapta căutată.
4
Puncte de fugă inaccesibile pe linia orizontului
6
2
Pe o faţadă desenată într-o
perspectivă al cărei punct de fugă este
1 ARHITECTURA 5 inaccesibil, se cere delimitarea etajelor.
Pe muchia cea mai apropiată se stabileşte
0494
F înălţimea etajelor și se alege un punct F pe
3 linia orizontului. Apoi se procedează
urmărind succesiunea 1, 2, 3, ...
Drepte concurente pe linia orizontului inaccesibilă

8
D1 D2
M 1 Se dau două drepte D1 si D2 paralele
în plan orizontal și se cere să se ducă prin
5 punctul M situat în acelaşi plan, o paralelă la
7 3 cele două
6
4
Se duc orizontalele 1 prin M şi 2 printr-un
2
punct oarecare.. Apoi se procedează
urmărind succesiunea 1, 2, 3, ...
Împărţirea unui segment de dreaptă în părţi egale
K linia orizontului F Să se împartă segmentul de dreaptă

AB situat in planul orizontal în 6 părţi egale
B
Pe dreapta orizontală din A, se iau 6
2 segmente egale, se duce dreapta 2 prin B
3 pînă în K şi apoi fascicolul 3
A
AB
1 2 3 4 5 6
1
2
1 Să se împartă segmentul de dreaptă
AB oarecare în 6 părţi egale
F
Din f se duce prin B dreapta 1, din A se
duce dreapta 2. Se împarte segmentul
3 B vertical aflat în 6 părți egale şi se duce
linia fascicolul de drepte 3
f
orizontului
În acelaşi mod se poate împărţi în perspectivă un segment dat în
orice raport, cu condiţia să se poată transpune grafic acest raport
ARHITECTURA
A
într-o proiecţie ortogonală.
0494
Continuarea unor diviziuni perspective date

K linia orizontului F
De cele mai multe ori, formatul
tabloului nu este suficient de mare pentru a
permite să se ia pe o fronto-orizontală toate
a a a a a a diviziunile necesare împărţirii unui segment
din perspectivă. Foarte des poate să apară
necesitatea continuării aceloraşi diviziuni
pe o dreaptă pusă în perspectivă.
Se continuă problema de la începutul

paginii cu încă 5 diviziuni într-o zonă care ne
permite acest lucru
recapitulare
E momentul să facem o mică recapitulare, enunţând în acelaşi timp şi
paşii care trebuie urmaţi în elaborarea unui desen.
1 Se cercetează punctul cel mai potrivit din care se va face perspectiva.
În acest sens se vor face câteva perspective rapide și sumare la mâna liberă,
căutând o expresivitate maximă a volumelor.
2 Dacă avem în vedere un singur volum, se sare acest punct. Altfel,
AB
volumele ce alcătuiesc ansamblul arhitectural sunt înscrise într-un
paralelipiped.
3 Conform metodei descrise mai devreme, se construieşte perspectiva
paralelipipedului de la punctul 2, folosind în acest scop dubla proiecţie
ortogonală.
4 Dacă volumul a ieşit prea mic în perspectivă, se va mări, având în
vedere şi poziţionarea corectă în raport cu spaţiul de lucru şi cu celelalte
piese desenate.
5 Perspectiva este continuată folosind perspectiva liberă. Astfel,
volumele care alcătuiesc ansamblul vor fi desenate direct în tabloul
perspectiv folosind dimensiunile deja cunoscute și relaţiile geometrice
amintite cu câteva pagini în urmă.
ARHITECTURA
0494 DUPĂ TOATE ACESTEA URMEAZĂ PARTEA FRUMOASĂ A

DESENULUI: DESENAREA ANTURAJELOR ŞI RANDAREA
PERSPECTIVEI
CONSTRUCȚIA PERSPECTIVEI FACE PARTE DIN

GRAFICA PLANȘEI ȘI NU SE VA ȘTERGE !!!
+∞

3 Perspectiva Unui Volum

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Perspectiva Unui Volum

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

gest

într-un punct pe linia orizontului.

METODA FOLOSITĂ ÎN ACEST CURS VA FI O

— metoda de construcţie a perspectivei se alege în funcţie de tipul perspectivei

Scopul este de a descoperi și interpreta diversele imagini ale

obiectul sa fie de 37º. 1

Nici o perspectivă nu poate fi

1 ARHITECTURA 5 inaccesibil, se cere delimitarea etajelor.

Pe muchia cea mai apropiată se stabileşte

Drepte concurente pe linia orizontului inaccesibilă

K linia orizontului F Să se împartă segmentul de dreaptă

Continuarea unor diviziuni perspective date

Se continuă problema de la începutul

0494 DUPĂ TOATE ACESTEA URMEAZĂ PARTEA FRUMOASĂ A

CONSTRUCȚIA PERSPECTIVEI FACE PARTE DIN

S-ar putea să vă placă și