m


 
m
 







m



m

Reprezentarea axonometrică sau perspectiva tehnică este proiecţia

paralelă a unui obiect pe un plan înclinat faţă de axele obiectului sau paralel
cu una sau două din acestea.
acestea.

Această proiecţie crează o imagine mai sugestivă a formei spaţiale a

obiectului respectiv şi este utilizată, în special, pentru corpurile cu formă
geometrică complexă, în completarea reprezentărilor ortogonale.
ortogonale.

 !!"#
Õlementele axonometriei:
axonometriei:
¢ planul axonometric [P]
înclinat faţă de planele
triedrului de proiecţie;
proiecţie;
¢ triunghiul axonometric
BC;; punctele A, B şi C
ABC
sunt punctele de
intersecţie ale planului
axonometric cu axele
triedrului de proiecţie;
proiecţie;
¢ axele axonometrice
(O1x1), (O1y1), (O1z1); O1
reprezintă proiecţia pe
planul [P] a punctului O.
Observaţii
Observaţii:
¢Į este unghiul dintre (Ox) şi (O1x1); Į1 este unghiul dintre (OO1) şi (Ox);
¢ȕ este unghiul dintre (Oy) şi (O1y1); ȕ1 este unghiul dintre (OO1) şi (Oy);
¢Ȗ este unghiul dintre (Oz) şi (O1z1); Ȗ1 este unghiul dintre (OO1) şi (Oz);
 Coeficienţi de reducere:
reducere:
Punctul M de pe axa sistemului ortogonal
se proiectează pe planul axonometric în
punctul M1 situat pe axa axonometrică
(O1x1).
În triunghiul dreptunghic AMM1:
cosĮ
cosĮ=AM1/AM
AM1=AMcos
=AMcosĮ Į
Deoarece cos
cosĮ
Į ” 1 rezultă AM1 ” AM.
Concluzie:
Concluzie:
Orice segment de pe una din axele reperului ortogonal (sau de pe o
dreaptă paralelă cu aceasta) se va proiecta pe planul axonometric deformat
(mai mic)
mic).
Valoarea raportului dintre proiecţia segmentului şi segment reprezintă
coeficientul de deformare (de reducere) al axei respective.
respective.
- cos Į este coeficientul de reducere al axei (Ox);
(Ox);
- cos ȕ este coeficientul de reducere al axei (Oy);
(Oy);
- cos Ȗ este coeficientul de reducere al axei (Oz).
(Oz).
 Scări:
Scări

Unitatea de lungime u (ux, uy şi uz) este transpusă la scara 1:1 pe

axele (Ox
Ox),
), (Oy
Oy)) şi (Oz
Oz)).
Proiecţiile segmentelor ux, uy şi uz pe planul axonometric,
axonometric,
segmentele ux1, uy1 şi uz1, sunt denumite scări axonometrice.
axonometrice.
Ca urmare:
¢ scara de reprezentare pe axa (O1x1): ux1=cos
=cosĮ
Į
¢ scara de reprezentare pe axa (O1y1): uy1=cos
=cosȕ
ȕ
¢ scara de reprezentare pe axa (O1z1): uz1=cos
=cosȖȖ

Relaţia fundamentală a axonometriei:

axonometriei:
cos2Õ + cos2 + cos2
= 2.
 Clasificarea reprezentărilor axonometrice:

¢ După direcţia de proiectare:

proiectare:
‡ reprezentare ortogonală
ortogonalăðð pentru care coeficientul de deformare este mai
mic sau cel mult egal cu 1;
‡ reprezentare oblică
oblicăðð la care coeficientul de deformare poate fi şi mai
mare decât 1.

¢ După poziţia planului axonometric faţă de axele obiectului :

‡ reprezentare izometrică
izometricăðð pentru care planul axonometric este egal înclinat
faţă de axele dimensionale ale obiectului, iar coeficientul de deformare
este acelaşi pentru toate cele trei axe;
‡ reprezentare dimetrică
dimetricăðð la care planul axonometric este egal înclinat faţă
de două din axele dimensionale ale obiectului, iar coeficientul de
deformare este acelaşi pentru cele două axe;
‡ reprezentare trimetrică sau anizometrică la care planul axonometric este
înclinat diferit faţă de toate cele trei axe, iar coeficientul de deformare
este diferit pentru toate axele.





m


m

Avantaje:
Avantaje:
¢este uşor de construit;
¢dă o imagine foarte apropiată de imaginea reală a obiectelor.

Caracteristici:
Caracteristici:
¢triunghiul axonometric este echilateral
echilateral;;
¢axele axonometrice formează între ele unghiuri de 1200;
¢coeficienţii de reducere sunt egali
egali;;
¢ 3 cos2Õ = 2; cos2Õ = 2/3; cos
cosÕÕ  0,82
0,82..

Observaţie:
Observaţie:
Deoarece coeficienţii de reducere pe cele trei
axe sunt egali cu 0,82,
82, în practică, pentru
simplificarea calculelor, ei se pot aproxima
cu 1, considerând că această aproximare
nu modifică fundamental reprezentarea obţinută.
obţinută.






m$%
&

$

$
 (

 
'(

 
!"
  )!(

 
'(

 
!"
 m"(

 
'(

 
!"





mm


$

&

m
 $





m 
 
$$



¢ Se reprezintă axonometric baza, folosind metoda coordonatelor;

coordonatelor;
¢ Se trasează muchiile laterale de înălţime h, paralele cu axa (O1z1);
¢ Se reprezintă şi baza superioară, paralelă cu baza inferioară;
inferioară;
¢ Se evidenţiază porţiunile vizibile ale paralelipipedului, iar muchiile
nevizibile se reprezintă cu linie întreruptă.
întreruptă.



 

m  



&$

¢ Se reprezintă axonometric hexagonul bazei, folosind metoda coordonatelor;

coordonatelor;
¢ Din fiecare vârf al bazei se duc paralele la axa (O1y1), pe care se măsoară
înălţimea h a muchiilor laterale;
laterale;
¢ Se unesc vârfurile bazei superioare;
superioare;
¢ Se evidenţiază conturul vizibil, iar cel nevizibil se reprezintă cu linie
întreruptă..
întreruptă





m 
m
$


¢ Se reprezintă axonometric baza, folosind metoda coordonatelor;

coordonatelor;
¢ La înălţimea h se trasează şi baza superioară a cilindrului;
cilindrului;
¢ Se duc tangente la cele două baze, paralele cu (O1z1);
¢ Se evidenţiază conturul vizibil, iar cel nevizibil se reprezintă cu linie
întreruptă..
întreruptă





m 

m
m

¢ Se reprezintă axonometric cercul bazei de diametru D, folosind metoda

coordonatelor;;
coordonatelor
¢ La înălţimea h se trasează şi cercul bazei mici, de diametru d;
¢ Se duc tangente la cele două baze;
baze;
¢ Se evidenţiază conturul vizibil, iar cel nevizibil se reprezintă cu linie
întreruptă..
întreruptă
  $





m

Reprezentarea axonometrică a unui corp se face prin mai multe metode

metode::
¢ prin decupare dintr
dintr--un poliedru circumscris corpului;
corpului;
¢ prin reprezentarea vârfurilor sau a muchiilor lui lui;; metoda este greoaie,
necesită un volum mare de muncă şi este necesară cunoaşterea coordonatelor
vârfurilor;;
vârfurilor
¢ prin intersectarea corpurilor simple care îl compun;
compun; se are în vedere faptul că
două plane intersectate de un al treilea plan dau drepte de intersecţie paralele
între ele;
ele;
¢ combinaţii ale metodelor de mai sus.
sus.

Orice reprezentare axonometrică porneşte de la reprezentarea

ortogonală a piesei, considerându-
considerându-se cunoscuţi şi coeficienţii de reducere pe
cele trei axe.
axe.
a. Prin decupare
dintr--un poliedru
dintr
circumscris
b. Prin
reprezentarea
vârfurilor
c. Prin intersectarea
corpurilor simple