1. Care sunt sistemele de proiectare?

Sistemele de referinţă sunt: sistemul de proiecţie centrală sau

conică; sistemul de proiecţie paralelă sau cilindrică; sistemul de
proiecţie ortogonal.

2. Sistemul de referinţă în spaţiu este format din?

Sistemul de referinţă în spaţiu este format din punctul 0 (originea
sistemului) şi cele trei plane

3. Cum se numesc cele trei plane ale sistemului de referinţă în spaţiu?

Cele trei plane se numesc plane de proiecţie

4. Care este criteriul de împărţire a planului H în semiplane şi care

sunt acestea?
Semiplanele Ha şi Hp rezultă din alternanţa semnului axei OY

5. Care este criteriul de împărţire a planului V în semiplane şi care sunt

acestea?
Semiplanele Vs şi Vi rezultă din alternanţa semnului axei OZ

6. Care este criteriul de împărţire a planului H în semiplane şi care

sunt acestea?
Semiplanele WI, WII, WIII şi WIV rezultă din alternanţa semnului
axelor OY şi OZ

7. Ce este proiecţia unui punct?

Proiecţia unui punct este o imagine a sa pe planul de proiecţie
 8. Care sunt proiecţiile unui punct pe cele trei plane de proiecţie?
Proiecţiile unui punct sunt: n, proiecţia orizontală a punctului N pe
planul H; n', proiecţia verticală a punctului N pe planul V; n'',
proiecţie laterală a punctului N pe planul W

9. Ce este axonometria?
Axonometria este reprezentarea în spaţiu a unui element

10. Din ce este format sistemul de referinţă?

Sistemul de referinţă este format din cele trei plane de proiecţie

11. Planele sistemului de referinţă sunt împărţite în semiplane. Care

sunt semiplanele de proiecţie şi cum au fost obţinute

a. Planul H se împarte în două semiplane, în funcţie de semnul pe care îl are

axa OY:
HA = Orizontal anterior (axa OY are semnul pozitiv);
HP = Orizontal posterior (axa OY are semnul minus).
b. Planul V se împarte în două semiplane, în funcţie de semnul pe care îl are
axa OZ:
VS = Vertical superior (axa OZ are semnul pozitiv);
VI = Vertical inferior (axa OZ are semnul minus).
c. Planul W se împarte în patru semiplane, în funcţie de semnul axelor OY şi
OZ
W I = Lateral I (axele OY, OZ au semnul pozitiv);
W II = Lateral II (axa OY are semnul negativ, axa OZ are semnul pozitiv).
W III = Lateral III (axele OY, OZ au semnul negativ)
W IV = Lateral IV (axa OY are semnul pozitiv, axa OZ are semnul negativ)

12. Care sunt proiecţiile unui punct pe cele trei plane

a) n, proiecţia orizontală a punctului N pe planul H
b) n', proiecţia verticală a punctului N pe planul V
c) n'', proiecţie laterală a punctului N pe planul W.
1. Cum obţinem convenţia de reprezentare în spaţiu?
Se consideră cele două plane H şi V prelungite nelimitat. Astfel, tot
spaţiul apare împărţit în cele patru diedre

2. Care sunt diedrele obţinute în urma convenţiei şi semnele axelor

în fiecare diedru?
D I (+X, +Y, +Z); D II (+X, -Y, +Z); D III (+X, -Y, -Z); D IV (+X,
+Y, -Z)

3. Ce se numeşte epură?
Operaţia prin care cele trei plane de proiecţie H, V şi W devin
coplanare

4. Cum se obţine convenţia de reprezentare în epură?

Convenţia axelor la reprezentarea în epură se obţine din rotirea
celor 2 plane H şi W

5. Care este semnul depărtărilor şi cotelor în epură faţă de axa

OX?
În epură, depărtările pozitive se măsoară sub axa OX şi cele
negative deasupra axei OX, iar cotele invers

6. Reprezentaţi epura punctului în cele patru diedre.

 Depărtările pozitive se măsoară sub axa OX, depărtările negative
deasupra axei OX

7. Care sunt coordonatele unui punct şi în ce ordine se măsoară?

Coordonatele unui punct sunt abscisa, depărtarea şi cota. Ele se
măsoară în ordinea menţionată din punctul 0 al sistemului

8. Desenaţi convenţia de reprezentare în spaţiu şi scrie şi semnele

axelor în cele patru diedre

D I (+X, +Y, +Z)

D II (+X, -Y, +Z)
D III (+X, -Y, -Z)
D IV (+X, +Y, -Z)

9. Desenaţi şi explicaţi cum se obţine convenţia de reprezentare în

epură.

a. se roteşte planul H în jurul axei OX în sensul acelor de ceas până

când se suprapune peste planul V. Semiplanul Ha se suprapune
peste semiplanul Vi, iar semiplanul Hp peste semiplanul Vs;
b. se roteşte planul W în jurul axei OZ în sens opus acelor de ceas
 10.Care sunt coordonatele unui punct şi în ce ordine se măsoară
Mărimea distanţei de la N la un plan de proiecţie se numeşte coordonată.
Coordonatele se măsoară în aceeaşi unitate de mărime, pornind din puntul 0, care
este originea sistemului de referinţă și se notează în următoarea ordine: abscisa nx,
depărtarea ny şi cota nz.

1. Care sunt urmele dreptei?

Urmele dreptei sunt: orizontală, verticală, lateral

2. Care sunt criteriile de clasificare a dreptelor particulare faţă de

planele de proiecţie?
Drepte paralele cu planele de proiecţie şi drepte perpendiculare pe planele de
proiecţie

3. Care sunt dreptele în poziţii particulare faţă de planele de

proiecţie?
Orizontala sau dreapta de nivel, Frontala sau dreapta de front, Fronto-
orizontala, Verticala, Dreapta de capăt

4. Cum se reprezintă două drepte concurente şi ce caracteristici au

acestea?
Două drepte concurente au şi proiecţiile lor concurente, punctul de concurenţă
al proiecţiilor fiind proiecţia punctului de concurenţă al dreptelor.
Două drepte concurente au, în epură, proiecţiile de acelaşi nume concurente şi
punctele de concurenţă ale proiecţiilor pe aceeaşi linie de ordine

5. Cum se reprezintă dreptele oarecare şi ce caracteristici au

acestea?
Dreptele care nu sunt nici paralele şi nici concurente, sunt într-o poziţie
oarecare una faţă de cealaltă.
În epură trebuie ca proiecţiile lor să nu îndeplinească condiţiile
stabilite pentru dreptele paralele şi concurente

6. Reprezentarea unei drepte în axonometrie şi în epură?

7. Se cere reprezentarea în axonometrie, în epură şi caracteristicile dreptei
orizontale (fronale, fronto-orizontale, verticale sau de capăt).

a) Frontala sau dreapta de front – este dreapta paralelă cu planul V.

Caracteristici:
- toate puctele dreptei au aceeaşi depărtare, iar proiecţia orizontală a
dreptei este paralelă cu axa OX;
- dreapta D se proiectează în adevărată mărime în planul V
b) Fronto-orizontala – dreapta este în acelaşi timp paralelă şi cu planul
V şi cu planul H

Caracteristici:
- ambele proiecţii d şi d' sunt paralele cu axa OX;
- dreapta D se proiectează în adevărată mărime în ambele planuri cu
care drepta este paralelă;
- MN = mn = m'n'
c) Verticala – este dreapta perpendiculară pe planul H şi, implicit,
paralelă cu planul V

Caracteristici:
- dreapta D se proiectează pe planul H într-un punct - d (punct care
reprezintă proiecţia orizontală a dreptei) care este în acelaşi timp şi
urma orizontală a dreptei;
- dreapta D se proiectează pe planul V – după dreapta d' care este
perpendiculară pe OX;
- nu are urmă verticală, fiind paralelă cu planul V;
- dreapta D se proiectează în adevărată mărime în planele V şi W,
după dreptele d' şi d''
 d) Dreapta de capăt – este dreapta perpendiculară pe planul V şi,
implicit, paralelă cu planul H

Caracteristici:
- dreapta D se proiectează pe planul V într-un punct - d' care este în
acelaşi timp şi urma verticală a dreptei;
- dreapta D se proiectează pe planul H – după dreapta d care este
perpendiculară pe OX;
- dreapta D se proiectează în adevărată mărime în planele H şi W,
după segmentele mn şi m''n''

8. Reprezentaţi una din dreptele paralele, concurente sau oarecare

 PARALELE

CONCURENTE

OARECARE

1. Care sunt elementele care determină un plan?

 Un plan este determinat de: trei puncte necoliniare, o dreaptă şi un punct
exterior ei, două drepte concurente sau două drepte paralele

2. Cum se determină urmele unui plan?

Urmele planului de determină din intersecţia acestuia cu planele de proiecţie

3. Care sunt criteriile de clasificare a planelor particulare faţă de planele

de proiecţie?
a) Plane paralele cu planele de proiecţie
b) plane perpendiculare pe planele de proiecţie

4. Care sunt planele în poziţii particulare faţă de planele de proiecţie

Planul orizontal, planul de front, planul de profil, planul vertical şi
planul de capăt

5. Care sunt poziţiile relative a două plane?

Plane paralele şi plane concurente

6. Care este poziţia relativă a dreptei faţă de un plan?

Dreaptă paralelă cu un plan şi dreaptă oarecare față de plan

7. Să se reprezinte intersecţia unui plan cu planele de proiecţie. Care

sunt urmele planului din reprezentare?
Fie planul P şi urmele planului, Ph şi Pv:
- se prelungesc aceste urme până când intersectează planul W, se obţin
punctele Py, respectiv Pz;
- se transpune punctul Py;
- cele 2 puncte Py şi Pz aparţin planului W şi vor determina dreapta de
intersecţie a celor 2 plane (planul P şi planul W), adică urma laterală Pw a
planului P.
8. Se cere reprezentarea în axonometrie, în epură şi caracteristicile

A) Planul vertical este perpendicular pe planul orizontal de proiecţie

Caracteristici:
- orice dreaptă D cuprinsă în planul P are proiecţia orizontală d pe
urma orizontală a planului Ph;

- orice figură geometrică plană incusă în planul vertical se

proiectează în planul H după urma orizontală Ph a planului
B) Planul de profil este un plan perpendicular pe ambele plane de proiecţie,
atât pe planul H, cât şi pe planul V

Caracteristici:
- planul de profil este în acelaşi timp paralel şi cu planul lateral W;

- orice element cuprins în planul de profil se proiectează în adevărată

mărime pe planul W;

- cele două urme, Ph şi Pv, sunt în prelungire şi perpendiculare pe

OX (Reprezentarea în epură).
C) Planul de capăt este un plan perpendicular pe planul vertical de proiecţie.

Caracteristici:
- urma orizontală Ph a planului de capăt este perpendiculară pe linia
pământului;

- orice dreaptă D cuprinsă în planul P are proiecţia verticală d' pe

urma verticală Pv;

- orice figură geometrică plană inclusă în planul de capăt se

proiectează pe planul V, chiar pe urma verticală Pv a planului.
 D) Planul orizontal sau de nivel este un plan paralel cu planul orizontal
de proiecţie.

Caracteristici:
- planul de nivel nu are urmă orizontală, deoarece este paralel cu
planul H;

- urma verticală Pv este paralelă cu OX;

- orice figură geometrică plană inclusă în planul P se proiectează în

adevărată mărime pe planul H;

- este un plan de capăt în poziţie particulară.

9. Care este poziţia relativă a două plane? Dar a unei drepte faţă de un
plan?

Două plane pot fi unul faţă de celălalt fie paralele, fie concurente. Faţă de un
plan oarecare, o dreaptă poate fi paralelă cu planul sau oarecare faţă de plan.