METODE NUMERICE

Unitatea de învăţare 12

METODE NUMERICE PENTRU REZOLVAREA

ECUAȚIILOR DIFERENȚIALE DE ORDINUL II

Cuprins Pagina
12.1. Obiectivele unităţii de învăţare 12 1
12.2. Metoda lui Euler 1
12.3. Metoda Runge-Kutta 3
12.4. Exemple numerice 4
12.5. Răspunsuri şi comentarii la teste 8
12.6. Lucrarea de verificare 12 9
12.7. Bibliografie minimală 9
Timp de învățare 2h

12.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 12

 Determinarea soluției unei ecuații diferențiale de ordinul II

cu metoda lui Euler.

 Determinarea soluției unei ecuații diferențiale de ordinul II

cu metoda Runge-Kutta.

12.2. METODA LUI EULER

Ecuații diferențiale Se consideră o ecuație diferențială de ordin II de forma

de ordinul II  y ( x0 )  y0
y ''  g ( x, y, y ') cu condițiile Cauchy  , unde x0 , y0 , y1
 y '( x0 )  y1
sunt constante date.
Ecuația poate fi redusă la un sistem de ecuații diferențiale de ordin I
astfel:
 y'  z
 cu
 z '  g ( x, y , z )

1
 METODE NUMERICE
 y ( x0 )  y0
 .
 z ( x0 )  z0 , unde z0  y1 (notatie)

Pentru a găsi soluția unei ecuații diferențiale de ordin II vom folosi

metodele de rezolvare numerică a sistemelor de ecuații diferențiale
de ordin I.
Formulele de recurență ale metodei lui Euler prin care se determină
soluția aproximativă vor fi:
 yk 1  yk  h  zk
 , k  0,1, 2,... și h  xk 1  xk .
 zk 1  zk  h  g ( xk , yk , zk )
Plecând de la valorile inițiale, pe baza acestor formule de recurență
se poate stabili șirul aproximațiilor y1 , y2 ,... ale valorilor exacte
y ( x1 ), y ( x2 ),... , respectiv șirul aproximațiilor z1 , z2 ,... ale valorilor
exacte z ( x1 ), z ( x2 ),... ale soluției.

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarea întrebare:
a) Cum se reduce o ecuație diferențială de ordin II la un sistem de
ecuații diferențiale de ordin I?

b) Care sunt formulele de recurență ale metodei lui Euler?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Formulele de recurență ale metodei lui Euler sunt:

 yk 1  yk  h  zk
 , k  0,1, 2,... și h  xk 1  xk .
 zk 1  zk  h  g ( xk , yk , zk )

2
 METODE NUMERICE
12.3. METODA RUNGE-KUTTA

Metoda Runge-Kutta Formulele de calcul se scriu:

de ordinul IV pentru
ecuații diferențiale de  1
ordin II  yi 1  yi  (k1i  2k2i  2k3i  k4i )
 6
 ,
1
 z  z  (l  2l  2l  l )


i 1 i
6
1i 2i 3i 4i

 k1i  hzi
 l1i  hg ( xi , yi , zi )

 l1i
k2i  h( zi  )
 2
 h k1i l1i
l2i  hg ( xi  2 , yi  2 , zi  2 )
unde 
 k  h ( z  l2 i )
 3i i
2
 k l
l3i  hg ( xi  h , yi  2i , zi  2i )
 2 2 2
 k  h( z  l )
 4i i 3i

 4i
l  hg ( x i  h, yi  k3i , zi  l3i )

iar eroarea de trunchiere este de ordinul h5 .

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Cum se determină soluția numerică prin metoda Runge-Kutta?

b) Cât este eroarea de trunchiere?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
 1
 yi 1  yi  (k1i  2k2i  2k3i  k4i )
 6

 z  z  1 (l  2l  2l  l )


i 1 i
6
1i 2i 3i 4i

3
 METODE NUMERICE
12.4. EXEMPLE NUMERICE

Exemplu Se dă ecuaţia diferenţială de ordinul II

 y (0)  1
y ''  x  y  y ' cu  .
 y '(0)  1
Determinaţi valorile aproximative ale lui y pe intervalul [0,1] cu
pasul h  0.1 prin:
a. metoda lui Euler,
b. metoda Runge – Kutta.

a. Metoda lui
Euler Ecuația poate fi redusă la un sistem de ecuații diferențiale de ordin
I astfel:
 y'  z  y (0)  1
 cu  .
z '  x  y  z  z (0)  1

Identificăm funcţiile şi constantele x0 , y0 , z0 :

g ( x, y , z )  x  y  z
x0  0
y0  1
z0  1
În Excel:

Structura tabelară va fi de forma:

 în celula A1 se va scrie h,
 în celula B1 se va trece valoarea pasului: 0.1,
 în celula A2 se va trece indicele k,
 în celula B2 se va scrie xk ,
 în celula C2 se va scrie yk ,
 în celula D2 vom scrie zk

4
 METODE NUMERICE
 în celula E2 vom scrie g ( xk , yk , zk ) ,
!!! Acum începem să introducem date numerice şi
formule!!!
 în celula A3: 0 (prima valoare a indicelui k)
 în celula B3: 0 (valoarea lui x0 - din condiția inițială)
 în celula C3: 1 (valoarea lui y0 - din condiția inițială)
 în celula D3: 1 (valoarea lui z0 - din condiția inițială)
 în celula E3:=B3+C3-D3 (se calculează
g ( x0 , y0 , z0 )  x0  y0  z0 )
 în celula A4:=A3+1(se trece la următoarea valoare a
indicelui k adaugând 1 la valoarea anterioară)
 în celula B4:=B3+$B$1 (se trece la următorul punct din
rețea adăugând pasul x1  x0  h )
 în celula C4:=C3+$B$1*D3 (se aplică prima formulă de
recurență y1  y0  h  z0 )
 în celula D4:=D3+$B$1*E3 (se aplică a doua formulă de
recurență z1  z0  h  g ( x0 , y0 , z0 ) )
 Se copiază celula E3 în celula E4 și apoi blocul de celule
A4:E4 în blocul A5:E13 astfel încât să fie acoperit intervalul
dat.
Observații:
 Valorile aproximative ale lui y se găsesc pe coloana C.
 Valorile aproximative ale lui z se găsesc pe coloana D.
 Dacă problema preciza soluția exactă, atunci ar fi trebuit să
mai adăugăm încă 4 coloane în care să trecem:
o y ( xk ) - soluţia exactă a lui y;
o z ( xk ) - soluţia exactă a lui z;
o | y ( xk )  yk | - eroarea absolută pentru y;
o | z ( xk )  zk | - eroarea absolută pentru z.

b. MetodaRunge  k1i  hzi

- Kutta  l1i  h( xi  yi  zi )

 l1i
 k 2 i  h ( zi  )
 2
 h k1i l1i
l2i  h( xi  2  yi  2  zi  2 )

 k  h ( z  l2 i )
 3i i
2
 k l
l3i  h( xi  h  yi  2i  zi  2i )
 2 2 2
 k  h( z  l )
 4i i 3i

l4i  h( xi  h  yi  k3i  zi  l3i )

5
 METODE NUMERICE
Structura tabelară va fi de forma:
În Excel:

 în celula A1 se va scrie h,
 în celula B1 se va trece valoarea pasului: 0.1,
 în celula A2 se va trece indicele i,
 în celula B2 se va scrie xi ,
 în celula C2 se va scrie yi ,
 în celula D2 se va scrie zi ,
 în celula E2 vom scrie k 1i ,
 în celula F2 vom scrie l 1i ,
 în celula G2 vom scrie k 2i ,
 în celula H2 vom scrie l 2i ,
 în celula I2 vom scrie k 3i ,
 în celula J2 vom scrie l 3i ,
 în celula K2 vom scrie k 4i ,
 în celula L2 vom scrie l 4i ,
!!! Acum începem să introducem date numerice şi
formule!!!
 în celula A3: 0 (prima valoare a indicelui k)
 în celula B3: 0 (valoarea lui x0 din condiția inițială)
 în celula C3: 1 (valoarea lui y0 din condiția inițială)
 în celula D3: 1 (valoarea lui z0 din condiția inițială)
 în celula E3:= $B$1*D3 (se calculează k10  hz0 )
 în celula F3:= $B$1*(B3+C3-D3) (se calculează
l10  h( x0  y0  z0 ) )
 în celula G3: =$B$1*(D3+F3/2) (se calculează
l
k20  h( z0  10 ) )
2
 în celula H3: =$B$1*(B3+$B$1/2+C3+E3/2-D3-F3/2) (se
h k l
calculează l20  h( x0   y0  10  z0  10 ) )
2 2 2
 în celula I3:=$B$1*(D3+H3/2) (se calculează
l
k30  h( z0  20 ) )
2

6
 METODE NUMERICE
 în celula J3:=$B$1*(B3+$B$1/2+C3+G3/2-D3-H3/2) (se
h k l
calculează l30  h( x0   y0  20  z0  20 ) )
2 2 2
 în celula K3:= $B$1*(D3+J3) (se calculează
k40  h( z0  l30 ) )
 în celula L3:= $B$1*(B3+$B$1+C3+I3-D3-J3) (se
calculează l40  h( x0  h  y0  k30  z0  l30 ) )
 în celula A4:=A3+1(se trece la următoarea valoare a
indicelui k adaugând 1 la valoarea anterioară)
 în celula B4:=B3+$B$1 (se trece la următorul punct din
rețea adăugând pasul x1  x0  h )
 în celula C4:= C3+1/6*(D3+2*G3+2*I3+K3) (se folosește
formula de recurență pentru determinarea lui
1
y1  y0  (k10  2k20  2k30  k40 ) )
6
 în celula D4:= D3+1/6*(F3+2*H3+2*J3+L3) (se folosește
formula de recurență pentru determinarea lui
1
z1  z0  (l10  2l20  2l30  l40 ) )
6
 Se copiază blocul de celule E3:L3 în blocul E4:L4 și apoi
blocul A4:L4 în blocul A5:L13 astfel încât să fie acoperit
intervalul dat.

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Unde se găsesc aproximările cerute?

b) În ce condiții se poate calcula eroarea absolută?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
 Modul de transpunere a formulelor de recurență în Excel

7
 METODE NUMERICE
12.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN
TESTELE DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1

a) Ecuația poate fi redusă la un sistem de ecuații diferențiale de

ordin I astfel:
 y'  z  y ( x0 )  y0
 cu  .
 z '  g ( x, y , z )  z ( x0 )  z0 , unde z0  y1 (notatie)
b) Formulele de recurență ale metodei lui Euler prin care se
determină soluția aproximativă sunt:
 yk 1  yk  h  zk
 , k  0,1, 2,... și h  xk 1  xk .
 zk 1  zk  h  g ( xk , yk , zk )

Intrebarea 2
a) Soluția numerică se determină cu următoarele formule de
calcul:

 1
 yi 1  yi  (k1i  2k2i  2k3i  k4i )
 6
 ,
1
 z  z  (l  2l  2l  l )


i 1 i
6
1i 2i 3i 4i

 k1i  hzi
 l1i  hg ( xi , yi , zi )

 l1i
k2i  h( zi  )
 2
 h k1i l1i
l2i  hg ( xi  2 , yi  2 , zi  2 )
unde 
 k  h ( z  l2 i )
 3i i
2
 k l
l3i  hg ( xi  h , yi  2i , zi  2i )
 2 2 2
 k  h( z  l )
 4i i 3i

 4i
l  hg ( x i  h, yi  k3i , zi  l3i )

b) Eroarea de trunchiere a metodei este de ordinul h5 .

Intrebarea 3
a) Aproximările soluției sistemului de ecuații diferențiale de
ordinul I apar pe coloanele C și D.

8
 METODE NUMERICE
b) Eroarea absolută se poate calcula dacă problema precizează
soluția exacta sau o determinăm pe cale analitică.

12.6. LUCRAREA DE VERIFICARE 12

1. Se dă ecuaţia diferenţială de ordinul II

 y (0)  2
y ''  3x  y  3 y ' cu  .
 y '(0)  3
Determinaţi valorile aproximative ale lui y pe intervalul [0,1] cu
pasul h  0.1 prin:
c. metoda lui Euler,
d. metoda Runge – Kutta.
(5 p)
2. Se dă ecuaţia diferenţială de ordinul II
 y (0)  1
y ''  3 y  2 y ' cu  și
 y '(0)  2
1 3
soluția exactă y ( x)  e x  e 3 x .
4 4
Determinaţi valorile aproximative ale lui y pe intervalul [0,0.1] cu
pasul h  0.01 prin:
a. metoda lui Euler,
b. metoda Runge – Kutta.

(5 p)

12.7 . BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. AGRATINI, O., BLAGA, P., CHIOREAN, I., COMAN, Gh., STANCU, D. D., TRIMBITAS,
R.,: Analiză numerică şi teoria aproximării (vol.I, II, III), Presa Univ.Clujeană, 2002.
2. BEU, T. A., Calcul numeric în C, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 1999.
3. BORS I., Analiză numerică, Editura UTPRES, Cluj-Napoca, 2001.
4. BUNECI, M.R., Metode Numerice - aspecte teoretice şi practice, Editura Academica
Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2009.
5. COMAN Gh., Analiză numerică. Ed.Libris, Cluj, 1994.
6. HADAR, ANTON, et al., Metode numerice în inginerie, Editura Politehnica PRESS, 2005.
7. MARTIN, O., Probleme de Analiză numerică, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999.
8. NICOARĂ, D. D. Metode numerice în inginerie utilizând MATLAB, Editura Universității
Transilvania din Brașov, 2014.