Lectia 5: Teoria Câmpului

Exerciţiul 1. Se consideră câmpul scalar   x, y, z   2 x3  3 y 2  6 xyz .

i) Să se afle valoarea câmpului  în punctul A 1, 1,0  şi suprafaţa de nivel care trece prin A .
ii) Să se determine derivatele funcţiei  în punctul A după direcţiile axelor de coordonate şi după

direcţia AB , unde B  4, 2,3 .

Soluţie. i)   A    1, 1,0   1 . Ecuaţia suprafeţei de nivel care trece prin A este
  x, y, z    1, 1,0  , adică 2 x  3 y  6 xyz  1 .
3 2

 
ii) Direcţiile axelor de coordonate au versorii i, j , k , deci:
 d  
    cos  x  6 x  6 yz
 di  A
2
  A
6,
A

 d  
    cos    6 y  6 xz  A  6 ,
 d j A y A
 d  
    cos  z   6 xy  A  6 .
 d k A A
      
Vectorul AB este AB  3i  j  3k , cu norma AB  9  1  9  19 . Aşadar, direcţia s a
  1  3
vectorului AB este s  AB . Deci, cosinusurile directoare ale direcţiei sunt: cos   ,
19 19
1 3 d    6
cos   , cos   . Aşadar,   cos   cos   cos   .
19 19 ds A x A y A z A 19

Exerciţiul 2. Câmpul vectorial

   
v  y 2 z 3 i  2 xyz 3 j  3xy 2 z 2 k

este câmp de potenţial, deoarece v  grad  , unde   x, y , z   xy 2 z 3 .

 
Soluţie. Câmpul vectorial v este câmp de potenţial, deoarece v  grad  , unde   x, y, z   xy 2 z 3 .
Exerciţiul 3. Se consideră câmpul scalar   x, y, z   x 2  y 2  z 2 .
i) Să se afle calculeze grad  .
  
 i jk
ii) Să se calculeze derivata câmpului scalar  după direcţia s  în punctul 1, 2,3 .
3

Soluţie. i) Conform definiţiei avem:

        
grad   i j k  2 xi  2 y j  2 zk .
x y z
d  1      
ii) 
d s 1,2,3

 s  grad  1,2,3 
3
 
i  j  k 2i  4 j  6k 
12
3
4 3.

Exerciţiul 4. Să se determine liniile de câmp ale câmpului vectorial definit de vectorii:

   
     
v  xy  2 z 2 i  4 xz  y 2 j  yz  2 x 2 k .

Soluţie. Liniile de câmp ale câmpului vectorial v sunt date de următorul sistem de ecuaţii
diferenţiale (sistem simetric):
dx dy dz
  .
xy  2 z 2
4 xz  y 2
yz  2 x 2
Aplicăm metoda combinaţiilor integrabile. Astfel, amplificând prima fracţie cu y , a doua cu x şi a
treia cu 2z , obţinem:
ydx

xdy

2 zdz
 
 
ydx  xdy  2 zdz d  xy   d z
2

.
xy 2  2 z 2 y 4 x 2 z  xy 2 2 yz 2  4 x 2 z 0 0
Deci, prima ecuaţie a liniilor de câmp este:
xy  z 2  C1 .
Apoi, amplificând prima fracţie cu 2x , a doua cu z şi a treia cu y , obţinem:
2 xdx

zdy

ydz
 
 
2 xdx  zdy  ydz d x  d  yz 
2

,
2 x 2 y  4 xz 2 4 xz 2  y 2 z y 2 z  2 x 2 y 0 0
deci, cea de-a doua ecuaţie a liniilor de câmp este:
x 2  yz  C2 .

Exerciţiul 5. Să se determine liniile de câmp ale câmpului vectorial:

   
 
v   zx  y  i   x  zy  j  x 2  y 2 k ,
şi apoi să se găsească suprafeţele de câmp care conţin curba:
 xy  1
 :
 z  1.

1
 
Soluţie. Liniile de câmp ale lui v sunt soluţiile sistemului simetric:
dx dy dz
  .
zx  y x  zy x 2  y 2
Formăm combinaţii liniare în acest sistem în vederea obţinerii unei rezolvări simple:
dx  dy d  x  y dz
  ,
zx  y  x  zy  x  y  z  1  x  y  x  y 
adică
d  x  y dz
 ,
 z  1   y
x
echivalent cu
 x  y  d  x  y    z  1 dz .
Integrând, obţinem prima ecuaţie a liniilor de câmp:
 x  y    z  1
2 2
 C1 .
Folosind acelaşi raţionament, avem:
dx  dy d  x  y dz
 
zx  y  x  zy  x  y  z  1  x  y  x  y 
adică
d  x  y dz

 z  1  x  y 
sau
 x  y  d  x  y    z  1 dz
şi integrând, obţinem:
 x  y    z  1
2 2
 C2 .
Pentru a determina suprafeţele de câmp formăm următorul sistem:
 x  y 2   z  12  C1

 x  y 2   z  12  C2

 xy  1

 z  1.
Eliminând necunoscutele x, y, z se obţine condiţia de compatibilitate:
C1  C2 ,
care conduce la
 x  y    z  1   x  y    z  1 ,
2 2 2 2

adică
xy  z .
Exerciţiul 6. Să se calculeze derivata câmpului vectorial
   

v   y  xz  i   x  yz  j  x 2  y 2 k 
   
după direcţia vectorului u  i  2 j  2k .

2
Soluţie. Avem
dv1       
v1  y  xz ,
du

  u  gradv1  i  2 j  2k  zi  j  xk   z  2  2 x ,
      
dv
v2  x  yz , 2  u  gradv2  i  2 j  2k
du
  i  z j  yk   1  2 z  2 y ,
dv      

v3  x 2  y 2 , 3  u  gradv3  i  2 j  2k
du
 2 xi  2 y j   2 x  4 y .

Exerciţiul 7. Se dau câmpurile:

   
  
v  xyz  x3 i  y 2  y 3 j  xz 2  z 3 k ,  
   
    
w  yz  xy 2 i  xyz  yz 2 j  3 xy  x 2 z k . 
 
 
Să se calculeze grad div v şi rot rot w  

Soluţie. Folosim definiţiile gradientului, divergenţei şi rotorului date mai sus. Avem:

div v  yz  3 x 2  2 y  3 y 2  2 xz  3z 2 ,
deci
   
 
grad div v   6 x  2 z  i   6 y  z  2  j   6 z  y  2 x  k ,
şi
   
rot w   3x  xy  2 yz  i   2 y  2 xz  j   yz  z  2 xy  k ,
deci
  
 
rot rot w  zi  xk .

Exerciţiul 8. Un fluid oarecare curge în spaţiu cu viteza

   
v  3xi  3 y j  zk .
Să se găsească fluxul total  al fluidului prin suprafaţa superioară a paraboloidului
 
S  : z  9  x2  y 2
situată în semiplanul superior z  0 .

Soluţie. Folosind definiţia avem de calculat următoarea integrala de suprafaţă:

 
   v  n d  ,
S

unde n este versorul normalei la suprafaţa S  :
 F  x , y , z 
n ,
F  x , y , z 
unde
F  x, y , z   x 2  y 2  z  9 .

3
Deci,
  
 2 xi  2 y j  k
n .
4x2  4 y 2  1
Aşadar,
2x 2y 1
cos   , cos   , cos   .
4x  4 y  1
2 2
4x  4 y  1 2 2
4x  4 y2  1
2

Aplicând formula de calcul, obţinem:

    v1 cos   v2 cos   v3 cos   d  
S

 6x2 6 y2 z 
      d .
        
2 2 2 2 2 2
S  4 x 4 y 1 4 x 4 y 1 4 x 4 y 1 
Dar, din ecuaţia suprafeţei si din definiţia elementului de suprafaţa, avem:
d  1  4 x 2  4 y 2 dxdy ,  x, y   D ,
unde D este proiecţia suprafeţei pe planul xOy :
D  x, y   R 2

: x2  y 2  9  0 .
Înlocuind în expresia de mai sus, avem
 6 x2  6 y 2  9  x2  y 2 
   


 1  4 x 2  4 y 2 dxdy   5 x 2  5 y 2  9 dxdy .


D  4x  4 y  1
2 2
 D

Integrala dublă o calculăm folosind trecerea la coordonatele polare r şi t , unde:

 x  r cos t
 , r   0,3 , t   0, 2  .
 y  r sin t
Având în vedere că jacobianul transformării care se utilizează la schimbarea de variabile de mai sus
este egal cu r şi folosind formula schimbării de variabile în integrala dublă, obţinem:
2 3
567 

   dt  r 5r 2  9 dr 
2
 .
0 0

Exerciţiul 9. Să se calculeze fluxul câmpului vectorial:

   
v  xi  y j  z 4 k
prin suprafaţa exterioară a semisferei
 x2  y 2  z 2  9
   :
 z  0.
Soluţie. Avem:
 
      v  n d     v1 cos   v2 cos   v3 cos   d  ,
 

unde n este versorul normalei la suprafaţa  :
 F  x , y , z 
n ,
F  x , y , z 

4
unde
F  x, y , z   x 2  y 2  z 2  9 .
Deci,
     
 2 xi  2 y j  2 zk xi  y j  zk
n  .
2x  2 y    2z  3
2 2 2

Aşadar,
x y z
cos  
, cos   , cos   .
3 3 3
Înlocuind în formula de mai sus, obţinem:
       v1 cos   v2 cos   v3 cos   d  


 x z 1
3
y
   x   y   z 4   d    x 2  y 2  z 5 d  .
3 3 3
 
 
Pentru găsirea elementului de suprafaţă d folosim următoarea parametrizare a sferei:
 x  3sin  cos 

   :  y  3sin  sin  ,   0,  ,   0, 2  .
 z  3cos   2

După cum se ştie, elementul de suprafaţă se calculează cu formula
d  EG  F 2 d d ,
unde coeficienţii E , G, F sunt daţi de
2 2 2
 x   y   z 
E       ,
        
2 2 2
 x   y   z 
G       ,
        
x x y y z z
F   .
     
Prin calcul, obţinem că
d  9sin  d d .
Aşadar,
1  
  
3D  
9sin 2  cos 2   9sin 2  sin 2   243cos5  9sin d d  , D   0,    0, 2 ,
 2
deci
 
2 2 2

  
      d   27sin 3   729sin  cos5  d   2 27sin 3   729sin  cos5  d   
0 0 0
 
2 2
 2  27  sin d   2  729  sin  cos5 d  .
3

0 0
Pentru prima integrală folosim formula trigonometrică

5
 1
sin 3    3sin   sin 3 
4
şi obţinem

2
2
 sin d  
3
.
0
3
Pentru a doua integrală, facem schimbarea de variabilă
cos  u ,  sin   d ,
şi obţinem

2
1
 sin  cos d  
5
.
0
6
Aşadar,
2 1
     2  27   2  729   279 .
3 6