2 N;  este o mulţime total ordonată şi bine ordonată, cel mai mic elemet al

mulţimii numerelor naturale este 0 (demonstraţia acestui fapt este prezentată în

capitolul 3).
3 Z;  este o mulţime total ordonată, dar nu este bine ordonată, căci Z nu are un
cel mai mic element.

Definiţie. O mulţime ordonată A în care pentru orice două elemente a; b  A

există supa; b şi infa; b se numeşte latice.

Definiţie. O mulţime ordonată A se numeşte latice completă dacă orice familie de

elemente ale ei are atat inf cât şi sup în A.

Exemplu.
Fie o mulţime A  . PA;  este latice, deoarece, pentru orice X; Y  PA,
există infX; Y  X  Y, există supX; Y  X  Y.

25
 Capitolul 3: Mulţimi de numere

3.1. Mulţimea numerelor naturale. Axiomele lui Peano

Prin N se înţelege un triplet N, 0, s, unde N  , satisfăcând următoarele axiome

(numite axiomele lui Peano):
1 0  N;
2 s : N  N 0 este o funcţie injectivă;
3 Dacă P  N, P  , 0  P şi pentru orice x  P  sx  P, atunci P  N.
0 se numeşte zero sau element iniţial în mulţimea N. s se numeşte funcţia succesor.
Elementele din N se numesc numere naturale şi pentru orice număr natural x, numărul
sx se numeşte suuccesorul lui x.
Succesorul lui 0 este 1.

Definiţie. Se defineşte adunarea „“ : N N  N astfel:

x  0  x, x  N;
x  sy  sx  y, x, y  N.

Definiţie. Se defineşte înmulţirea „·“ : N N  N astfel:

x·0  x, x  N;
x·sy  xy  x, x, y  N.

Propoziţie. N;  este monoid comutativ cu proprietatea de simplificare

(x  n  y  n  x  y.

Propoziţie. N; · este monoid comutativ cu proprietatea de simplificare (n·x  n·y

şi n  0  x  y. În plus, dacă x  y  0  x  y  0.

Propoziţie. „·“ pe N este distributivă faţă de „“ pe N : xy  z  xy  xz, pentru

orice x, y, z  N.

26
 3.2. Relaţia de ordine pe mulţimea numerelor naturale

Definiţie. Fie ,   N. Spunem că    dacă există x  N astfel încât     x.

Propoziţie. N;  este o mulţime ordonată.

Demonstraţie. Pentru orice   N avem   0  , deci   . Rezultă că „ “

este reflexivă.
Fie ,   N astfel încât    şi     există x, y  N astfel încât   x   şi
  y  . Avem:     y    x  y    x  y. Deoarce N;  este monoid
comutativ cu proprietatea de simplificare, rezultă că x  y  0, de unde x  y  0.
Obţinem   , deci „ “ este antisimetrică.
Fie , ,   N astfel încât    şi     există x, y  N astfel încât   x  
şi   y  . Avem:     y    x  y    x  y. Rezultă că   , deci
„ “ este tranzitivă.

Definiţie. Fie ,   N. Spunem că    dacă    şi   .

Observaţie. Dacă ,   N,    şi   x  , atunci notăm x    .

Propoziţie. i Relaţia „ “ pe N este compatibilă cu „“ pe N, adică pentru orice

, , x  N,       x    x;
ii Relaţia „ “ pe N este compatibilă cu „·“ pe N, adică pentru orice , , x  N,
x  0,     ·x  ·x.

Demonstraţie. i     există u  N astfel încât     u. Rezultă că

  u  x    x, deci   x    x.
ii x  ux  x  ·x  ·x.

Teoremă. N;  este o mulţime bine ordonată.

Demonstraţie. Fie A  N, A  . Arătăm că există minA.

Considerăm mulţimea M  x  N / x  y, y  A .
Evident 0  M.
Dacă pentru orice x  M am avea sx  M, ar rezulta M  N. Alegând x  A avem
sx  M.
Rezultă că sx  x  x  1  x, contradicţie. Deci, există a  M astfel încât

27
sa  M. 1
Arătăm că a  A.
Presupunem prin absurd că a  A. Ţinând cont că a  M, rezultă că pentru orice
x  A avem a  x  sa  x, x  A  sa  M, ceea ce contrazice 1.
Rezultă că a  A; dar a  M, deci a  min A.

Corolar. N;  este o mulţime total ordonată.

Demonstraţie. Fie ;   N şi mulţimea M  ; . M  N, M   şi aplicând

teorema anterioară rezultă că există min M.
Dacă min M      .
Dacă min M      .

Propoziţie (A doua formă a principiului inducţiei matematice). Fie P  N cu

proprietatea că x  n  x  P  n  P. Atunci P  N.

Demonstraţie. Presupunem prin absurd că P  N  mulţimea A  N  P  .

Ţinând cont de faptul că N;  este bine ordonată rezultă că există a  min A. Atunci,
orice x  P, x  a  a  P. Am obţinut că a  P  A, contradicţie. Rezultă că
P  N.

Teorema împărţirii cu rest în N. Fie a; b  N, b  0. Atunci ! q; r  N astfel

încât a  bq  r şi r  b.

Demonstraţie. Existenţa.
Fie mulţimea X    N /  s  N astfel încât a  bs    N.
Deoarece a  0·a  a  a  X, deci X  . Deoarece N;  este bine ordonată,
rezultă că există min X : r  a  bq  r.
Demonstrăm că r  b.
Presupunem prin absurd că b  r   u  N astfel încât r  b  u  u  r.
1
Obţinem că a  bq  b  u  a  bq  1  u  u  X. 2
1 şi 2 contrazic faptul că r  min X. Rezultă că presupunerea făcută este falsă,
deci r  b.
Unicitatea.
Presupunem că există q  ; r   N astfel încât a  bq   r  , r   b, r   r.
Fără a micşora generalitatea presupunem că r  r  . Deoarece 0  r, r   b, rezultă
că 0  r   r  b. 3

28
 a  bq  r  bq   r   r   r  bq  q    N  şi b  bq  q    b  r   r,
ceea ce contrazice relaţia 3. Rezultă că r  r   q  q  .

Definiţie. Fie ,   N. Spunem că  divide  ( /  dacă există   N astfel încât

  .

Observaţie. Relaţia „ /“ pe N are următoarele proprietăţi:

i este reflexivă: /,   N;
ii este antisimetrică: dacă ,   N astfel încât  /  şi  / , atunci   ;
iii este tranzitivă: dacă , ,   N astfel încât  /  şi  / , atunci  / .
Deci, „ /“ este relaţie de ordine pe N.

Demonstraţie. Exerciţiu pt. seminar.

Definiţie. Fie p  N 0; 1. Spunem că p este ireductibil dacă din p  xy,
x; y  N rezultă x  1 sau y  1.

Definiţie. Fie p  N 0; 1. Spunem că p este prim dacă din p / xy, x; y  N
rezultă p / x sau p / y.

Propoziţie. Dacă p  N 0; 1, atunci p este ireductibil dacă şi numai dacă p
este prim.

Demonstraţie. Exerciţiu pt. seminar.

Definiţie. Fie x, y  N. Spunem că d  N este cel mai mare divizor comun

(c.m.m.d.c.) pentru x şi y dacă şi numai dacă sunt îndeplinite condiţiile:
i d / x şi d / y;
ii dacă   N astfel încât  / x şi  / y   / d.
Dacă x, y  1, numerele a şi b se numesc relativ prime.

Definiţie. Fie x, y  N. Spunem că m  N este cel mai mic multiplu comun

(c.m.m.m.c.) pentru x şi y dacă şi numai dacă sunt îndeplinite condiţiile:
i x / m şi y / m;
ii dacă m   N astfel încât x / m  şi y / m   m / m  .
Observaţie. C.m.m.d.c şi c.m.m.m.c. a două naturale sunt unice.

29