Analiza 1

Analiza matematica anul I
prof. univ. dr. Dumitru Popa

Cursul 1
6 octombrie 2020
Simboluri matematice
8 oricare ar …...
9 exista ...exista cu proprietatea, sua exista astfel incit
2 apartine...apartine unei multimi
2
= nu apartine
) rezulta, implica
, daca si numai daca sau echivalent. Totdeauna cind voi spune daca
si numai daca vom scrie , .
Multimi
Un alt concept fundamental este cel de multime, asa cum si-o imagineaza
…ecare dintre noi. Multimile se noteaza de regula cu litere mari A, E, X, ...
Daca X este o multime iar x este un element din aceasta multime atunci
scriem x 2 X si citim x apartine multimii X sau pe scurt x 2 X.
De…nitie. Incluziunea a doua multimi. Fie A, B doua multimi. Spunem ca
A este inclus in B si scriem A B daca si numai daca prin de…nitie 8x 2 A
) x 2 B.
Egalitatea a doua multimi. A = B este echivalenta prin de…nitie cu
A B si B A sau tinind cont de ce inseamna incluziunea de multimi
8x 2 A ) x 2 B si reciproc 8x 2 B ) x 2 A. Sub o forma condensata si
foarte sugestiva: x 2 A , x 2 B.
Incluziunea strict a doua multimi A $ B este echivalenta prin de…nitie
cu A B si A 6= B.
Important. Cind spunem prin de…nitie aceasta insemna ca ceea ce
urmeaza nu se demonstreaza.
Foarte frecvent vom scrie o multime sub forma urmatoare
A = fx j cu proprietateag
sau
A = fx; cu proprietateag
se citeste astfel: multimea elementelor x cu proprietatea; totdeauna cind spunem
cu proprietatea scriem bara j, sau scriem ;.
Cele mai importante multimi din matematica sint urmatoarele:
N multimea numerelor naturale; N = f1; 2; 3; :::; n; :::g aceasta notatie
se foloseste in zona anglo-saxona sau N = f0; 1; 2; 3; :::; n; :::g se foloseste in zona
franceza .
Z multimea numerelor intregi; Z = f:::; n; :::; 2; 1; 0; 1; 2; 3; :::; n; :::g.
Q multimea numerelor rationale; Q fractii cu numaratorul si numitorul
numere intregi iar numitorul diferit de zero adica Q = m n j m; n 2 Z; n 6= 0 .
1
R multimea numerelor reale; asa cum si-oq imagineaza …ecare dintre noi;
p 5
p
371
p
printre ele 2, e numarul lui Euler, , dar si 2 + 8 + e si putem con-
16
tinua.
Avem incluziunile
N $ Z $ Q $ R:
Functii
Dupa conceptul de multime, un alt concept fundamental al matematicii, este
cel de functie.
De…nitie. O functie este un triplet (X; f; Y ), sau, sub forma pe care o
cunoastem f : X ! Y , se citeste f de…nita pe multimea X cu valori in multimea
Y sau simplu f de…nita pe X cu valori in Y , in care X si Y sint multimi,
iar f este un procedeu prin care oricarui element din X ii asociem un unic
element in Y .
Formalizat matematic: 8x 2 X ) 9 un unic element f (x) 2 Y .
X se numeste domeniul de de…nitie al functiei, iar Y se numeste codomeniul
functiei.
De…nitia anterioara se tine minte pe scurt astfel: o functie ne duce din
domeniu in codomeniu.
Siruri
Unul din conceptele fundamentale ale matematicii este cel de sir. Conceptul
de sir va apare aproape in orice curs de analiza matematica.
De…nitie. Fie X o multime. O functie f : N ! X se numeste sir de
elemente din multimea X, sau sub o alta formulare: se numeste sir de
elemente din multimea X o functie f : N ! X. In mod uzual, se noteaza
f (1) = x1 2 X, f (2) = x2 2 X, ...., f (n) = xn 2 X, ....
Notatie importanta. Pe parcursul acestui curs vom nota (xn )n2N X
pentru a desemna un sir de element din multimea X.
Important: Notatia (xn )n2N X nu este cea de la incluziunea de multimi
pentru ca aici, avem un sir care este o functie si o multime si nu stim ce inseamna
ca o functie este inclusa intr-o multime. Aici este doar o notatie. Notatia care
nu creeaza nici un fel de ambiguitati este urmatoarea: (xn )n2N , unde xn 2 X,
8n 2 N; din motive de scriere, …ind o notatie ceva mai lunga, am introdus
notatia (xn )n2N X.
Uneori pentru a intelege mai bine cam cum arata sirul despre care vorbim,
se scrie sirul (xn )n2N desfasurat, adica
x1 , x2 , x3 , x4 , .., xn , ...
De exemplu, sirul 0, 1, 0, 1, ...inseamna ca avem de fapt functia f : N ! R,
0 daca n este impar
f (n) = . Evident ca scrierea sub forma desfasurata este
1 daca n este par
mult mai comoda decit cea sub forma de functie.
In continuare vom folosi notatiile cu care sinteti familiarizati de la
numere reale.
2
Functia modul
La numere reale notatia se citeste mai mic sau egal; se citeste mai mare
sau egal; < se citeste mai mic strict; > mai mare strict.
Toate notatiile pe care le stiti din liceu vor … folosite pe parcursul
acestui curs. Dupa cum stiti multimea numerelor reale R are o structura de
corp comutativ relativ la operatiile uzuale de adunare si inmultire si vom spune
in cele ce urmeaza …e R corpul numerelor reale. Vom folosi de asemenea pro-
prietati de calcul si de lucru cu inegalitati cu care sinteti familiarizati
la numere reale.
Functia modul de la numere reale este fundamentala. Vom nota R+ =
fx 2 R j x 0g sau sub o alta forma, usor imprecisa R+ = [0; 1); imprecisa
pentru ca nu am de…nit ce inseamna simbolul 1.
De…nitia 1. Functia modul notata j j : R ! R+ este de…nita prin:
8
< x daca x < 0
x daca x 0 x daca x > 0
jxj = 0 daca x = 0 = =
: x daca x < 0 x daca x 0
x daca x > 0
Propozitia 2. (Proprietatile modulului). Fie R corpul numerelor reale.
Atunci:
a) j x j= 0 , x = 0
b) j xy j=j x jj y j, 8x, y 2 R
c) j x + y j j x j + j y j, 8x, y 2 R
d) j x j= max(x; x); j x j=j x j, 8x 2 R
e) Fie 0. jxj , x 2 [ ; ]; x .
Demonstratie. a) clara. d)
x daca x x; 2x 0; x 0 x daca x 0
max(x; x) = = = jxj :
x daca x > x; 2x < 0, x < 0 x daca x < 0
e) Este o inegalitatea cu modul si va ramine ca tema. Sa aratam c). Din d)
avem x max(x; x) = jxj si x max(x; x) = jxj, jxj x. Asadar
j xj x j x j;
j yj y jyj
de unde prin adunare:
(j x j + j y j) x+y jxj+jyj
sau x+y in care =j x j + j y j. Folosind e) obtinem: j x + y j
=j x j + j y j.
b) va ramine ca exercitiu.
Inegalitatea: j x + y j j x j + j y j, 8x, y 2 R se numeste inegalitatea
triunghiului, si ea se citeste: modulul sumei este mai mic sau egal decit suma
modulelor. Este o inegalitate fundamentala a acestui curs si a intregii analize
matematice. Pe parcursul acestui curs o vom folosi foarte frecvent. Inegali-
tatea de la punctul e) va interveni relativ frecvent in rationamentele de anliza
matematica.
3
Siruri convergente de numere reale
De…nitia urmatoare este una fundamentala a acestui curs.

De…nitia 3. Un sir (xn )n2N R se numeste convergent daca exista x 2 R
astfel incit:
8" > 0, 9n" 2 N astfel incit pentru 8n n" este satisfacuta inegalitatea
jxn xj < ".
Vom folosi frecvent si scrierea
8" > 0, 9n" 2 N astfel incit: j xn x j< ", 8n n" .
In aceste conditii vom scrie xn ! x sau lim xn = x. x se mai numeste si

n!1
limita sirului (xn )n2N .
Scrierea 9n" 2 N astfel incit: j xn x j< ", 8n n" se mai exprima frecvent
sub forma:
exista un rang incepind de la care are loc inegalitatea...
Propozitia 4. (Unicitatea limitei unui sir de numere reale). Fie
(xn )n2N R.
8
< xn ! x
Daca si atunci x = y.
:
xn ! y
Demonstratie. Sa presupunem, prin absurd, ca x 6= y. Cum sintem pe R

inseamna ca avem una din situatiile x < y sau y < x. Pentru a face o alegere,
…e x < y, atunci y x > 0 si din de…nitie pentru " = y 2 x > rezulta ca,
9n1 2 N astfel incit: j xn x j< y 2 x , 8n n1 , si

9n2 2 N astfel incit: j xn y j< y 2 x , 8n n2 .
Fie n = max(n1 ; n2 ) n1 , n2 . Atunci:

y x y x
j xn x j< 2 si j xn y j< 2 ,
de unde
y x y x
y x =j y x j=j (y xn )+(xn x) j j y xn j + j xn x j< 2 + 2 = y x.
Asadar, y x < y x, contradictie!

Un rezultat foarte frecvent folosit este ceea ce se numeste „teorema clestelui”.
Teorema clestelui. Fie (xn )n2N , (yn )n2N , (zn )n2N trei siruri de numere
reale. Daca
xn yn zn ; 8n 2 N
si
xn ! x; zn ! x
4
atunci yn ! x.
Demonstratie. Vom arata pentru inceput urmatoarea inegalitate. Daca
a x b, atunci
jxj max (jaj ; jbj) :
Vom folosi proprietatile de la modul. Avem
x daca x 0 b max (b; b) = jbj max (jaj ; jbj) daca x 0

jxj =
x daca x < 0 a max (a; a) = jaj max (jaj ; jbj) daca x < 0
max (jaj ; jbj) :
La noi, din xn yn zn ; 8n 2 N rezulta ca xn x yn x zn x; 8n 2 N.

De aici folosind inegalitatea demonstrata deducem ca
jyn xj max (jxn xj ; jzn xj) ; ; 8n 2 N: (1)
Din acest moment demonstratia continua astfel. Deoarece xn ! x,

8" > 0, 9n0" 2 N astfel incit pentru
8n n0" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < ". (2)
Similar din zn ! x,
8n n00" este satisfacuta inegalitatea jzn xj < ". (3)
Fie " > 0. Notam n" = max (n0" ; n00" ). Fie acum n n" . Deoarece n" n0"
iar n n" rezulta ca n n0" si din (2) rezulta ca
jxn xj < ": (4)
Deoarece n" n00" iar n n" rezulta ca n n00" si din (3) rezulta ca
jzn xj < ": (5)
Din (4) si (5) rezulta ca
jxn xj daca ...

max (jxn xj ; jzn xj) = < ". (6)
jzn xj daca ...
Folosind inegalitatea (6) din inegalitatea (1) deducem ca
jyn xj < ":
Asadar am demonstrat: 8" > 0, 9n" 2 N astfel incit pentru
8n n" este satisfacuta inegalitatea jyn xj < ".
5
Conform de…nitiei aceasta insemana ca yn ! y.
Exemplu. Fie c 2 R. Consideram sirul xn = c. Atunci lim xn = c sau
n!1
lim c = c; limita unei constante este acea constanta.
n!1
Demonstratie. 8n 2 N avem xn c = c c = 0, jxn cj = 0. De aici
deducem ca
8" > 0, 9n" = 1 2 N astfel incit pentru
8n n" = 1 este satisfacuta inegalitatea jxn cj = 0 < ".
Conform de…nitiei lim xn = c.
n!1
Sa demonstram acum o propozitie mai putin cunoscuta.
Propozitia 5. (In cuvinte:) Daca un sir de numere naturale este convergent
atunci el este stationar.
(Formalizat matematic:) Fie (xn )n2N un sir de numere naturale. Daca exista
x 2 R astfel incit lim xn = x, atunci exista k 2 N astfel incit xn = xk , 8n k.
n!1
Altfel spus scris desfasurat sirul arata astfel:
x1 ; x2 ; x3 ; ::; xk 1 ; xk ; xk ; xk ; :::
1
Demonstratie. Deoarece lim xn = x pentru " = 2 > 0, 9n 21 2 N astfel incit
n!1
1
8n n 12 este satisfacuta inegalitatea jxn xj < 2.
Sa notam k = n 12 2 N si sa retinem ca stim ca
8n k este satisfacuta inegalitatea jxn xj < 21 . (1)

Fie n k. Relatia (1) …ind adevarata pentru orice numar k ea va …
adevarata in particular pentru k adica avem
1
jxk xj < : (2)
2
Dar la noi n k deci din (1) avem si
1
: (3)
jxn xj <
2
In continuare procedam intr-un mod standard pe care il vom folosi relativ
frecvent in acest curs.
Avem
jxn xk j = j(xn x) + (x xk )j jxn xj+jx xk j = jxn xj+j (x xk )j = jxn xj+jxk xj : (4)
Am folosit inegalitatea triunghiului si j aj = jaj. Folosind (2) si (3) din (4)
deducem ca
1 1
jxn xk j < + = 1. (5)
2 2
Dar xn , xk sint numere naturale, si deci diferenta lor este un numar intreg adica
xn xk 2 Z. Cum jxn xk j 0 si din (5) jxn xk j < 1 rezulta ca jxn xk j 2
[0; 1) deci jxn xk j 2 Z \ [0; 1) = f:::; n; :::; 2; 1; 0; 1; 2; 3; :::; n; :::g \ [0; 1) =
f0g de unde jxn xk j = 0 adica xn xk = 0, xn = xk . Asadar am demonstrat:
8n k avem xn = xk , ceea ce incheie demonstratia.
6
Cursul 2
13 octombrie 2020
Siruri convergente de numere reale- continuare
Propozitie. Fie (xn )n2N un sir de numere reale si x 2 R. Urmatoarele

a…rmatii sint echivalente.:
(i) lim xn = x.
n!1
(ii) lim x2n = x si lim x2n+1 = x.
n!1 n!1
Demonstratie. (i))(ii) Dupa cum vom vedea ulterior aceasta implicatie
este un caz particular al unei a…rmatii mult mai generale. In continuare dam
o demonstratie directa a sa. Deoarece din (i) lim xn = x, din de…nitia sirului
n!1
convergent rezulta ca
8" > 0, 9n" 2 N astfel incit pentru
8n n" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < ". (1)
Fie acum n n" . Atunci 2n 2n" si 2n" n" deci 2n n" . Deoarece
relatia (1) este satisfcuta pentru orice numar n" si 2n este un numar n" ea
va … satisfacuta si pentru 2n adica avem jx2n xj < ". Asadar am demonstrat:
8n n" este satisfacuta inegalitatea jx2n xj < ".
Pentru claritate sa notam yn = x2n . Relatia de mai sus a…rma ca 8" > 0,
9n" 2 N astfel incit pentru
8n n" este satisfacuta inegalitatea jyn xj < "
adica conform de…nitiei lim yn = x sau inlocuind yn = x2n ,

n!1
lim x2n = x:
n!1
Fie acum n n" . Atunci 2n + 1 2n" + 1 si 2n" + 1 > n" deci 2n + 1 > n" .
Deoarece relatia (1) este satisfacuta pentru orice numar n" si 2n + 1 este un
numar n" ea va … satisfacuta si pentru 2n + 1 adica avem jx2n+1 xj < ".
Asadar am demonstrat:
8n n" este satisfacuta inegalitatea jx2n+1 xj < ".
Pentru claritate sa notam zn = x2n+1 . Relatia de mai sus a…rma ca 8" > 0,
9n" 2 N astfel incit pentru
8n n" este satisfacuta inegalitatea jzn xj < "
1
adica conform de…nitiei lim zn = x sau inlocuind zn = x2n+1 ,
n!1
lim x2n+1 = x:
n!1
(ii))(i) Din (ii) si de…nitia limitei unui sir de numere reale avem
8n n0" este satisfacuta inegalitatea jx2n xj < ". (2)
si
8n n00" este satisfacuta inegalitatea jx2n+1 xj < ". (3)
Fie acum n" = max (n0" ; n00" ). Sa notam p" = 2n" + 1. Vom arata ca
8n p" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < ". (4)
Fie deci n p" . Putem avea cazurile:
a) n este numar par, adica exista k 2 N astfel incit n = 2k. Dar n p"
de unde rezulta 2k 2n" + 1, 2k 2n" adica k n" . Dar relatia (2) este
satisfacuta pentru orice numar n" in particular ea va … satisfacuta pentru k
deci vom avea jx2k xj < ", sau tinint cont ca n = 2k, jxn xj < ".
b) n este numar impar, adica exista k 2 N astfel incit n = 2k + 1. Dar
n p" de unde rezulta 2k + 1 2n" + 1, adica k n" . Dar relatia (3) este
satisfacuta pentru orice numar n" in particular ea va … satisfacuta pentru k
deci vom avea jx2k+1 xj < ", sau tinint cont ca n = 2k + 1, jxn xj < ".
Prin urmare, in ambele situatii posibile, relatia (4) este satisfacuta.
Sa retinem ca am demonstrat:
8" > 0, 9p" 2 N astfel incit pentru
8n p" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < ".
Conform de…nitiei aceasta inseamna ca lim xn = x, i.e. (i).
n!1
Corolar. Fie (xn )n2N un sir de numere reale. Presupunem ca exista a; b 2
R astfel incit lim x2n = a si lim x2n+1 = b. Atunci sirul (xn )n2N este
n!1 n!1
convergent daca si numai daca a = b.
De…nitie . Fie (xn )n2N un sir de numere reale. Sirul (xn )n2N se numeste
divergent daca si numai daca nu este convergent.
Exemplu. Sirul de numere reale 0, 1, 0, 1,... este divergent.
Demonstratie. Avem x2n = 0, 8n 2 N si x2n+1 = 1, 8n 2 N. Atunci dupa
cum am demonstrat lim x2n = 0 si lim x2n+1 = 1. Cum 0 6= 1 din Corolarul
n!1 n!1
precedent sirul (xn )n2N este divergent.
Exercitiu. Fie (xn )n2N un sir de numere reale si x 2 R. Urmatoarele
a…rmatii sint echivalente:
(i) lim xn = x.
n!1
(ii) lim x3n = x, lim x3n+1 = x, lim x3n+2 = x.
n!1 n!1 n!1
Exercitiu. Deduceti folosind exercitiul precedent ca sirul de numere reale
0, 1, 1, 0, 1, 1, 0, 1, 1, ... este divergent.
2
Operatii cu siruri convergente
Propozitie. Fie (xn )n2N , (yn )n2N doua siruri de numere reale si x; y 2 R.
Daca 8
> lim xn = x
< n!1
si atunci lim (xn + yn ) = x + y.
>
: lim yn = y n!1
n!1
Altfel spus
lim (xn + yn ) = lim xn + lim yn
n!1 n!1 n!1
limita sumei este egala cu suma limitelor.

Demonstratie. Din lim xn = x si de…nitia limitei unui sir de numere
n!1
reale avem
8n n0" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < 2" . (1)
si lim yn = y
n!1
8n n00" este satisfacuta inegalitatea jyn yj < 2" . (2)
Fie acum n" = max (n0" ; n00" ). Vom arata ca
8n n" este satisfacuta inegalitatea j(xn + yn ) (x + y)j < ". (3)
Fie n n" . Cum n" = max (n0" ; n00" ) n0" rezulta ca n n0" si din (1) avem
jxn xj < 2" . (4)
Cum n" = max (n0" ; n00" ) n00" rezulta ca n n00" si din (2) avem
jyn yj < 2" . (5)
In continuare procedam intr-o maniera cunoscuta. Vom folosi inegalitatea

triunghiului ja + bj jaj + jbj, 8a; b 2 R.
Avem j(xn + yn ) (x + y)j = j(xn x) + (yn y)j jxn xj + jyn yj
(aici am folosit inegalitatea triunghiului)< 2" + 2" = " (din (4) si (5)).
Asadar (3) este demonstrata. Din de…nitia limitei unui sir de numere reale
rezulta ca lim (xn + yn ) = x + y.
n!1
Propozitie. Fie (xn )n2N un sir de numere reale si x 2 R. Daca
8
lim xn = x
< n!1
si atunci lim ( xn ) = x.
: n!1
2R
Altfel spus
lim ( xnn ) = lim xn
n!1 n!1
3
Constantele ies in fata limitei.
Demonstratie. Din lim xn = x si de…nitia limitei uni sir de numere reale
n!1
avem
"
8n n" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < j j+1 . (1)
Fie acum n n" . Din proprietatea modulului jabj = jaj jbj, 8a; b 2 R avem
j xn xj = j (xn x)j = j j jxn xj si din (1) deducem ca
j j
j xn xj "<"
j j+1
j j
Am folosit j j+1 < 1. Din de…nitia limitei rezulta ca lim ( xn ) = x.
n!1
Corolar. (Proprietatea de liniaritate a limitei). Fie (xn )n2N , (yn )n2N
doua siruri de numere reale, a; b; x; y 2 R. Daca
8
> lim xn = x
< n!1
si atunci lim (axn + byn ) = ax + by.
>
: lim yn = y n!1
n!1
Altfel spus
lim (axn + byn ) = a lim xn + b lim yn :
n!1 n!1 n!1
Teorema de trecere la limita in inegalitati. a) Fie (xn )n2N un sir de

numere reale si x 2 R. Daca
8
< xn 0; 8n 2 N
si atunci x 0 sau altfel scris lim xn 0:
: lim x = x n!1
n
n!1
Altfel spus, daca toti termenii unui sir sint 0 ( sau > 0) atunci limita sa este
0 ( poate … egala cu 0 chiar daca toti termenii sirului sint > 0).
b) Fie (xn )n2N un sir de numere reale si a; x 2 R. Daca
8
< xn a; 8n 2 N
si atunci x a sau altfel scris lim xn a:
: lim xn = x n!1
n!1
Demonstratie. a) Presupunem prin absurd ca, x nu este 0. x …ind

numar real inseamna ca x < 0 deci x > 0. Deoarece lim xn = x, pentru
n!1
" = x > 0 rezulta ca exista n" 2 N astfel incit
8n n" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < ".
4
Fie k = n" . Inegalitatea de mai sus …ind satisfacuta pentru orice numar
n" = k va … satisfacuta in particular si pentru k adica avem jxk xj < ". Dar
din proprietatile modulului stim ca aceasta este echivalenta cu " < xk x < "
i.e. inlocuind " = x obtinem xk x < x i.e.
xk < 0:
Dar aceasta este fals, deoarece din ipoteza xn 0, 8n 2 N, in particular xk 0.

b) Din xn a; 8n 2 N rezulta ca xn a 0; 8n 2 N. Dar din proprietatea
de liniaritate a limitei avem lim (xn a) = lim xn lim a = x a. Din
n!1 n!1 n!1
punctul a) ( aplicat pentru sirul xn a in loc de xn ) rezulta ca x a 0, adica
x a.
Siruri marginite
De…nitie. Fie (xn )n2N un sir de numere reale. Sirul (xn )n2N se numeste
marginit daca si numai daca 9a; b 2 R; a < b astfel incit
8n 2 N este satisfacuta inegalitatea xn 2 [a; b]
sau echivalent
9 M > 0 astfel incit
8n 2 N este satisfacuta inegalitatea jxn j M.
Pentru implicatia " =) " luam M = max (jaj ; jbj) si folosim inegalitatea
pe care am demonstrat-o in teorema clestelui: daca x 2 [ ; ] atunci jxj
max (jaj ; jbj).
Implicatia inversa, ( rezulta din proprietatea modulului: jxj M este
echivalent cu x 2 [ M; M ]. Luam, in acest caz a = M , b = M .
Important. Intotdeauna cind vom spune ca un sir eeste marginit vom
utiliza conditia
9 M > 0 astfel incit
8n 2 N este satisfacuta inegalitatea jxn j M.
Urmatoara de…nitie este una fundamentala a analizei matematice.
Siruri Cauchy
De…nitie. Fie (xn )n2N un sir de numere reale. Sirul (xn )n2N se numeste
sir Cauchÿ , 8" > 0, 9n" 2 N astfel incit
8n n" si 8m n" este satisfacuta inegalitatea jxn xm j < "
sau echivalent: 8" > 0, 9n" 2 N astfel incit
5
8n n" si 8p 2 N este satisfacuta inegalitatea jxn+p xn j < ".
Echivalenta dintre cele doua de…nitii va … demonstrata la seminar.

Propozitie. Sir convergent ) sir Cauchÿ ) sir marginit. In particular,
orice sir convergent de numere reale este marginit.
Demonstratie. Sir convergent ) sir Cauchÿ . Fie xn ! x. Aceasta
inseamna 8" > 0, 9n" 2 N
"
j xn x j< ; 8n n" :
2
Atunci 8n, m n" avem
" "
j xn xm j= j(xn x) + (x xm )j j xn xj+jx xm j< + ="
2 2
i.e. (xn )n2N este sir Cauchÿ.
Sir Cauchÿ ) sir marginit. Fie (xn )n2N sir Cauchÿ. Atunci pentru " = 1 >
0 exista n1 2 N astfel incit:j xn xm j< 1, 8n, m n1 . In particular:
j xn xn1 j< 1; 8n n1
de unde
j xn j j xn xn1 j + j xn1 j< 1+ j xn1 j; 8n n1 :
Fie M = max(j x1 j; ::; j xn1 j; j xn1 j +1)( j xn1 j +1 1)> 0. Este clar ca
j xn j M; 8n 2 N:
Pentru n n1 inegalitatea este banala, iar pentru n n1 folosim inegalitatea

demonstrata mai sus. Asadar sirul (xn )n2N este sir marginit.
Propozitie. Fie (xn )n2N , (yn )n2N doua siruri de numere reale si x; y 2 R.
Daca 8
> lim xn = x
< n!1
si atunci lim (xn yn ) = xy.
>
: lim yn = y n!1
n!1
Altfel spus
lim (xn yn ) = lim xn lim yn
n!1 n!1 n!1
limita produsului este egala cu produsul limitelor.

Demonstratie. Deoarece sirul (xn )n2N este convergent din propozitia el
este marginit adica
9M > 0 astfel incit jxn j M , 8n 2 N. (1)
Din lim xn = x si de…nitia limitei unui sir de numere reale avem

n!1
6
"
8n n0" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < 2(jyj+1) . (2)
si lim yn = y
n!1
"
8n n00" este satisfacuta inegalitatea jyn yj < 2M . (3)
Fie acum n" = max (n0" ; n00" ). Vom arata ca
8n n" este satisfacuta inegalitatea jxn yn xyj < ". (4)
Fie n n" . Cum n" = max (n0" ; n00" ) n0" rezulta ca n n0" si din (2) avem
"
jxn xj < 2(jyj+1) . (4)
Cum n" = max (n0" ; n00" ) n00" rezulta ca n n00" si din (3) avem
"
jyn yj < 2M . (5)
In continuare procedam intr-o maniera cunoscuta. Vom folosi inegalitatea

triunghiului ja + bj jaj + jbj, 8a; b 2 R.
Avem
jxn yn xyj = j(xn yn xn y) + (xn y xy)j = jxn (yn y) + y (xn x)j
jxn (yn y)j + jy (xn x)j (aici am folosit inegalitatea triunghiului)
= jxn j jyn yj + jyj jxn xj

M jyn yj + jyj jxn xj (aici am folosit inegalitatea (1))
" "
< M 2M + jyj 2(jyj+1) din (5) si (4)
" "
= 2 + 2 = ".
jyj
Iarasi am folosit jyj+1 < 1.
7
Cursul 3
20 octombrie 2020
Propozitie. Fie (xn )n2N un sir de numere reale, x 2 R. Daca

8
lim xn = x
< n!1 1 1
si atunci lim = .
: n!1 xn x
x 6= 0
Altfel spus
1 1
lim = :
n!1 xn lim xn
n!1
Demonstratie. Deoarece x 6= 0 cum sintem in multimea numerelor reale

putem avea una din situatiile: x > 0 sau x < 0. Analizam cazul x > 0.
a) Deoarece x > 0, x2 > 0. Cum lim xn = x din de…nitie pentru " = x2 > 0,
n!1
9n0 2 N astfel incit
8n n0 este satisfacuta inegalitatea jxn xj < x2 .
Dar din proprietatile modulului stim ca aceasta este echivalenta cu 8n n0 ,

avem x2 < xn x(< x2 ) de unde 0 < x2 < xn .
De aici rezulta ca
1 2
8n n0 avem < : (1)
xn x
Fie acum n n0 . Din egalitatea
1 1 x xn
=
xn x xn x
si xn > 0, x > 0 deducem ca
1 1 jx xn j 1 jxn xj
= = (2)
xn x jxn j jxj xn x
Folosind (1), din (2) deducem ca
1 1 2 jxn xj
< (3)
xn x x2
Din lim xn = x si de…nitia limitei unui sir de numere reale rezulta ca 8" > 0,
n!1
9n" 2 N astfel incit
x2
8n n" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < 2 " (4).
Fie acum k" = max (n0 ; n" ). Fie n k" . Cum k" n" rezulta ca n k" iar
din (4) rezulta ca
1
x2
jxn xj < 2 " (5).
Cum k" n0 rezulta ca n k0 iar din (3) avem
1 1 2 jxn xj
< (6)
xn x x2
2
Din (5) si (6) rezulta ca x1n 1 x
x < 2 " x22 = ".
Asdar am demonstrat: 8" > 0, 9n" 2 N astfel incit
1 1
8n n" este satisfacuta inegalitatea xn x < ":
Conform de…nitie limitei unei functii intr-un punct rezulta ca lim x1n = x1 .
n!1
Daca x < 0. Atunci din lim xn = x si proprietatile limitelor rezulta ca
n!1
1 1
lim ( xn ) = x. Cum x > 0 din prima parte rezulta ca lim xn = x.
n!1 n!1
Iarasi din proprietatile limitelor rezulta ca
1 1 1 1 1
lim = lim = lim = = :
n!1 xn n!1 xn n!1 xn x x
Corolar. Fie (xn )n2N , (yn )n2N doua siruri de numere reale si x; y 2 R.
Daca 8
>
< n!1 lim xn = x
xn x
si atunci lim = .
>
: lim yn = y 6= 0 n!1 yn y
n!1
Altfel spus
xn lim xn
lim = n!1
n!1 yn lim yn
n!1
limita raportului este egala cu raportul limitelor.

Demonstratie. Deoarece y 6= 0 din propozitia precedenta stim ca
1 1
lim = : (1)
n!1 yn y
In continuare din limita produsului avem
xn 1 1
lim = lim xn = lim xn lim : (2)
n!1 yn n!1 yn n!1 n!1 yn
Tinind cont de (1) din (2) rezulta egalitatea din enunt.
2
Multimi ordonate
De…nitie. Fie X, Y doua multimi,
X Y = f(x; y) j x 2 X; y 2 Y g
se numeste produsul cartezian al lui X si Y . Prin de…nitie

8
< x1 = x2
(x1 ; y1 ) = (x2 ; y2 ) , si
:
y1 = y2
De…nitie. Fie X o multime. O submultime X X se numeste relatie

binara pe X. In loc sa scriem (x; y) 2 vom scrie x y.
De…nitie. Fie X o multime si X X o relatie binara pe multimea X.
Relatia se numeste:
1) re‡exiva , x x, 8x 2 X.
2) simetrica , din x y rezulta y x.
3) antisimetrica , din x y si y x rezulta x = y
4) tranzitiva , din x y si y z rezulta x z.
5) totala , 8x, y 2 X avem x y sau y x.
De…nitie. Fie X o multime nevida. O relatie binara pe X, notata , se
numeste relatie de ordine daca satisface conditiile:
1) este re‡exiva i. e. x x , 8x 2 X.
2) este antisimetrica i. e. din x y si y x rezulta x = y.
3) este tranzitiva i. e. din x y si y z rezulta x z.
Perechea (X; ) se numeste multime ordonata.
De…nitie. Fie (X; ) o multime ordonata. Daca x; y 2 X vom scrie
8
< x y
x<y , si
:
x 6= y
De asemenea daca a, b 2 X, a b vom nota
[a; b] = fx 2 X j a x bg
si il vom numi interval inchis de extremitati a si b.

Important. Daca (X; ) o multime ordonata, iar x; y 2 X scrierea y x
inseamna prin de…nitie x y; altfel spus citim inegalitatea x y de la
dreapta la stinga.
De…nitie. Fie (X; ) o multime ordonata. (X; ) se numeste multime
total ordonata pe scurt total ordonata , relatia de ordine este totala
i. e.
8x; y 2 X avem x y sau y x:
Exemple. (N; ), (Z; ), (Q; ), (R; ) cu relatiile de ordine uzuale sint
multimi total ordonate.
3
Exercitiu. Pe multimea numerelor complexe C de…nim relatia binara: Pen-
tru orice numere reale x1 ; y1 ; x2 ; y2 de…nim
8
< x1 x2
x1 + iy1 x2 + iy2 daca si numai daca si :
:
y1 y2
Demonstrati ca (C; ) este o multime ordonata, care nu este total ordonata.

Majorant, minorant, supremum, in…mum intr-o multime ordonata
De…nitiile care urmeaza sint fundamentale in matematica. Memorarea lor
necesita un oarecare efort.
De…nitie. Fie (X; ) o multime ordonata si A X . Un element x 2 X se
numeste majorant pentru multimea A sau simplu majorant pentru A daca
8a 2 A este satisfacuta inegalitatea x a.
Multimea A se numeste majorata daca si numai daca are un majorant,

adica
9M 2 X astfel incit
8a 2 A este satisfacuta inegalitatea M a.

numeste minorant pentru multimea A sau simplu minorant pentru A daca
8a 2 A este satisfacuta inegalitatea x a.
Multimea A se numeste minorata daca si numai daca are un minorant,

adica
9m 2 X astfel incit
8a 2 A este satisfacuta inegalitatea m a.

numeste cel mai mare element al lui A sau ultim element al lui A, daca
x este majorant pentru A si x 2 A. Vom nota x = max A.
Formalizat:
8
< x a; 8a 2 A (x este majorant pentru A)
x = max A , si
:
x2A
Observatie. Daca un element x este majorant pentru A si x 2 A,

atunci el este unic determinat. Altfel spus maximul unei multimi daca
exista este unic.
Demonstratie. Intr-adevar, daca ar exista y 2 A si y este majorant pentru
A atunci y x (pentru ca x este majorant pentru A si y 2 A) cat si x y
(pentru ca y este majorant pentru A si x 2 A), prin urmare relatia de ordine
…ind antisimetrica x = y.
4
numeste cel mai mic element al lui A sau prim element al lui A daca x este
minorant pentru A si x 2 A. Vom nota x = min A.
Formalizat:
8
< x a; 8a 2 A (x este minorant pentru A)
x = min A , si
:
x2A
Observatie. Daca un element x este minorant pentru A si x 2 A,
atunci el este unic determinat. Altfel spus minimul unei multimi daca exista
este unic.
De…nitiile urmatoare vor … frecvent folosite in acest curs. Memorarea lor
necesita un efort.
numeste marginea superioara a lui A sau supremumul lui A si se noteaza
8
< 1) x este majorant pentru A
x = sup A daca: si
:
2) x este cel mai mic majorant al lui A.
Foarte important: In exemple concrete cind ni se cere sa aratam ca x =
sup A procedam astfel: Demonstram:
1) x a, 8a 2 A si
2) Daca y a, 8a 2 A atunci x y.
Desi este clar ca, din de…nitie, rezulta ca x = sup A este unic determinant
prin conditiile 1) si 2) de mai sus demonstratia acestui rezultat este instructiva
pentru un student in anul I.
Demonstratie. Fie deci x1 ; x2 2 X astfel incit
8
< 1) x1 este majorant pentru A
si
:
2) x2 este cel mai mic majorant al lui A.
si
8
< 1) x2 este majorant pentru A
si .
:
2) x2 este cel mai mic majorant al lui A.
Deoarece x2 este cel mai mic majorant al lui A (conditia 2) pentru x2 ) rezulta
ca x2 orice majorant al lui A si cum x1 este majorant pentru A (conditia
1) pentru x1 ), rezulta ca
x2 x1 :
La fel, deoarece x1 este cel mai mic majorant al lui A(conditia 2) pentru x1 )
rezulta ca x1 orice majorant al lui A si cum x2 este majorant pentru
A(conditia 1) pentru x2 ), rezulta ca
x1 x2 :
5
Dar …ind o relatie de ordine ea este antisimetrica deci
x1 = x2 :
Important: In general calcularea supremumului unei multimi de

numere reale este un lucru complicat. In calcularea supremumului
unei multimi de numere reale se foloseste, aproape intotdeauna, teo-
rema de trecere la limita in inegalitati.
numeste marginea inferioara a lui A sau in…mumul lui A si se noteaza
8
< 1) x este minorant pentru A
x = inf A daca: si
:
2) x este cel mai mare minorant al lui A.
Foarte important: In exemple concrete cind ni se cere sa aratam ca x =

inf A procedam astfel: Demonstram:
1) x a, 8a 2 A si
2) Daca y a, 8a 2 A atunci x y.
Intocmai ca la supremum din de…nitie, rezulta ca x = inf A este unic deter-
minant prin conditiile 1) si 2) de mai sus. Demonstratia va ramine ca exercitiu.
6
Cursul 4
27 octombrie 2020
Reamintim urmatoarea
De…nitie. Fie A R . Multimea A se numeste majorata daca si numai
daca
9M 2 R astfel incit
8a 2 A este satisfacuta inegalitatea M a.
De aici rezulta ca o multime A R nu este majorata daca si numai daca
8M 2 R; 9a 2 A astfel incit inegalitatea M a nu este satisfacuta
Cum relatia de ordine pe R este totala iar inegalitatea M a nu este satisfacuta

inseamna ca M < a.
Sa retinem: A R nu este majorata este echivalent cu
8M 2 R; 9a 2 A astfel incit M < a
Sa remarcam ca a de mai sus depinde de M .

In demonstratia urmatoarei teoreme vom folosi urmatorul rezultat bine-
cunoscut, care intuitiv pare evident:
Teorema de bine ordonare a multimii numerelor naturale. Orice
submultime nevida de numere naturale are un cel mai mic elemen.
Pentru informare este bine sa stiti ca acesta teoreme rezulta din inducntia
matematica. O demonstratie a sa gasiti in manualul de algebra clasa a X-a
autori C. Nastasescu, C. Nita, aparut inainte de 1989.
Teorema. In corpul numerelor reale R urmatoarele a…rmatii sunt echiva-
lente si adevarate:
i) R este corp arhimedian, adica: multimea numerelor naturale nu este ma-
jorata: 8x 2 R, 9n 2 N astfel incit n > x.
i’) 8x > 0, 9n 2 N astfel incit n > x. Oricare dintre conditiile de la i) sau
i’) se numesc proprietatea lui Arhimede.
ii) 8" > 0, 9n 2 N astfel incit n1 < " i.e. lim n1 = 0.
n!1
iii) 8x 2 R, 9!k 2 Z astfel incit k x < k + 1 i.e. existenta partii intregi.
iv) 8x, y 2 R, x < y, 9q 2 Q astfel incit x < q < y. Aceasta proprietate se
numeste proprietatea de densitate a lui Q in R.
Demonstratie. i) ) i’). Fie x > 0. Din i) 9n 2 N astfel incit: n > x.
i’) ) i). Fie x 2 R. Putem avea cazurile x 0. In acest caz avem 1 > 0 x
si deci 9n = 1 2 N astfel incit n > x.
Cazul x > 0. Atunci din i’) 9n 2 N astfel incit n > x.
i’) ) ii) Fie " > 0, atunci luind in i’) 1" > 0, exista n 2 N astfel incit n > 1"
sau n1 < " i.e. ii)
1
ii) ) i’) Fie x > 0, pentru " = x1 > 0 din ii) rezulta ca exista n 2 N astfel
incit n1 < x1 i.e. n > x i.e. i’)
i’) ) iii) Existenta partii intregi. Fie x 2 R. Daca x 0, …e
A = fn 2 N j n > xg N:
Din i’) rezulta ca A 6= ? si cum N este bine ordonata, exista p = min A 2 A.

Atunci, p > x si cum x 0 rezulta p > 0 si cum p 2 N, p 1 prin urmare:
p 1 2 N si p 1 < p = min A
deci p 12= A de unde folosind faptul ca relatia de ordine este totala rezulta ca
p 1 x. Asadar
p 1 x<p
si luam in iii) k = p 1 2 Z.
Daca x < 0, atunci x > 0 si din cazul precedent, exista n 2 Z astfel incit:
n x < n + 1 de unde: n 1 < x n si luam in iii)
n; daca x = n
k= .
n 1; daca x < n
Unicitatea partii intregi. Presupunem ca exista a; b 2 Z astfel incit
a x < a + 1 si b x < b + 1. De aici rezulta ca a < b + 1 sau b a > 1.
Cum a; b 2 Z rezulta ca b a 2 Z deci b a 2 Z \ ( 1; 1) = f0; 1; :::g deci
b a 0, b a:
Similar, avem b < a + 1 sau a b > 1. Cum a; b 2 Z rezulta ca a b2Z

deci a b 2 Z \ ( 1; 1) = f0; 1; :::g deci
a b 0; a b:
Cum relatia de ordine este antisimetrica rezulta ca a = b.

iii) ) i’) Fie x > 0. Din iii) exista n 2 Z si anume (n = k + 1) astfel incit:
n > x. Cum x > 0, rezulta n > 0 i.e. n 2 N si n > x i.e. i’).
ii), iii) )iv) Fie x; y 2 R, x < y. Atunci y x > 0 si din ii) rezulta ca exista
n 2 N astfel incit n1 < y x sau facind calculele
nx + 1
< y: (1)
n
Din iii) exista k 2 Z astfel incit
k nx < k + 1: (2)
In continuare vom combina cele doua relatii (1) si (2) intr-o maniera evidenta
k+1 nx + 1
x< <y
n n
k+1
i.e. exista q = n 2 Q astfel incit x < q < y i.e. iv).
2
iv) ) ii) Fie " > 0. Din iv) exista m 2 Z, n 2 N astfel incit: 0 < m n < ".
Atunci, m > 0, m 2 Z deci m 1 si n1 m
n < ", 1
n < " i.e. ii).
Sa retinem: pentru orice numar real x exista si este unica partea sa intreaga
notata [x] si este adevarata urmatoarea inegalitate
8x 2 R; [x] x < [x] + 1
o varianta cu care este posibil sa …ti familiarizati este
8x 2 R; x 1 < [x] x
Personal va sfatuiesc sa memorati prima formulare. Cea de a doua se deduce

simplu din ea.
Corolar. 8x 2 R exista un sir de numere rationale (xn )n2N astfel incit
xn ! x.
Demonstratie. Important. Vom vedea ca putem da o formula
pentru un astfel de sir. Pentru orice numar natural n notam
[nx]
xn =
n
unde [nx] este partea intreaga a lui nx. Din de…nitia partii intregi avem
[nx] nx < [nx] + 1 de unde impartind la n obtinem
[nx] [nx] + 1 [nx] 1

x< = + :
n n n n
Tinind cont de expresia lui xn deducem ca
1
xn x < xn +
n
sau sub o alta forma
1
x < xn x
n
Cum lim n1 = 0, din teorema clestelui rezulta ca xn ! x.
n!1
Exercitiu. Sa se arate ca in R este adevarata proprietatea: 8x 2 R, x > 0
si 8q 2 R, q > 1, exista n 2 Z astfel incit q n x < q n+1 .
Aceasta proprietate se numeste proprietatea sau axioma lui Arhimede
in varianta multiplicativa.
Siruri monotone
De…nitie. Un sir (xn )n2N R se numeste crescator si scriem xn % daca

8n 2 N este satisfacuta inegalitatea
xn xn+1 :
Vom scrie frecvent si sub forma xn xn+1 , 8n 2 N.
3
Sirul (xn )n2N R se numeste strict crescator daca inegalitatile de mai
sus sunt stricte adica xn < xn+1 , 8n 2 N.
Un sir (xn )n2N R se numeste descrescator si scriem xn & daca
8n 2 N este satisfacuta inegalitatea
xn xn+1 :
Vom scrie frecvent si sub forma xn xn+1 , 8n 2 N.

Sirul (xn )n2N R se numeste strict descrescator daca inegalitatile de
mai sus sunt stricte adica xn > xn+1 , 8n 2 N.
Sirul (xn )n2N R se numeste monoton (respectiv strict monoton) daca
este crescator sau descrescator (respectiv strict crescator sau strict descrescator).
Important. Pentru a studia monotonia unui sir de numere reale reale
studiem semnul diferentei xn+1 xn .
Exercitiu. a) Sa se arate ca 8x 2 R exista un sir strict crescator de
numere rationale (qn )n2N astfel incit qn ! x.
b) Sa se arate ca 8x 2 R exista un sir strict descrescator de numere
rationale (rn )n2N astfel incit rn ! x.
Observatie. Fie (kn )n2N un sir strict crescator de numere naturale adica
1 k1 < k2 < < kn < kn+1 < . Atunci pentru orice n 2 N deoarece
kn+1 kn > 0 si cum kn , kn+1 2 N, kn+1 kn este numar intreg, rezulta ca
kn+1 kn 1 sau
kn+1 kn + 1:
Folosind aceasta inegalitate si ipoteza k1 1 se demonstreaza simplu prin in-
ductie ca kn n, 8n 2 N; exercitiu simplu de inductie.
Subsir al unui sir
De…nitie. Fie X o multime (xn )n2N X un sir de elemente din aceasta

multime. Fie (kn )n2N N un sir strict crescator de numere naturale adica
1 k1 < k2 < < kn < kn+1 < . Sirul (xkn )n2N se numeste subsir al
sirului (xn )n2N .
Scris desfasurat:
Daca
x1 , x2 , x3 , x4 , .., xn , ... este sirul (xn)n2N ,
atunci
xk1 , xk2 , ..., xkn , ... este subsirul (xkn )n2N .
De exemplu (x2n )n2N si (x2n+1 )n2N sint subsiruri ale sirului (xn )n2N . In
primul caz kn = 2n iar in al doilea caz kn = 2n + 1.
Propozitie. Fie (xn )n2N un sir de numere reale si x 2 R.
a) Daca lim xn = x atunci lim xkn = x oricare ar … subsirul (xkn )n2N al
n!1 n!1
sirului (xn )n2N .
4
b) Daca (xn )n2N este sir Cauchÿ si exista un subsir (xkn )n2N al sirului
(xn )n2N astfel incit lim xkn = x, atunci lim xn = x.
n!1 n!1
Demonstratie. a) Din lim xn = x rezulta:
n!1
8" > 0, 9n" 2 N astfel incat j xn x j< ", 8n n" . (1)
Fie n n" . Atunci deoarece kn % rezulta ca kn kn" . Dar conform

observatiei kn" n" de unde rezulta kn n" .
Cum relatia (1) este adevarata pentru orice numar natural n" iar kn este
un numar natural n" (1) va … adevarata si pentru kn adicaa j xkn x j< ".
Asadar am demonstrat: 8" > 0, 9n" 2 N astfel incat: j xkn x j< ", 8n n" .
Conform de…nitiei aceasta insemna ca lim xkn = x.
n!1
b) Deoarece (xn )n2N R este sir Cauchÿ )
0 0
8" > 0, 9n" 2 N astfel incat j xn xm j< 2" , 8n, m n" (1).
Deoarece lim xkn = x )

n!1
00 00
8" > 0, 9n" 2 N astfel incat j xkn x j< 2" , 8n n" (2)
0 00 00
Fie n" = max(n" ; n" ) si n n" . Atunci, kn k n" n" n" si din (2)
rezulta:
"
j xkn x j< 2 (3).
0 0
Dar n n" si kn n" n" deci din (1) rezulta
"
j xn xkn j< 2 (4)
Folosind (3), (4) si proprietatile modulului obtinem

" "
j xn x j j xn xkn j + j xkn x j< 2 + 2 ="
adica lim xn = x.
n!1
5
Cursul 5
3 noiembrie 2020
Calcularea in…mumului si supremumului unor multimi de numere

reale
Reamintim urmatoarea
De…nitie. Fie (X; ) o multime ordonata, A X si x 2 X.
8
< x a; 8a 2 A (x este majorant pentru A)
x = max A , si
:
x2A
Propozitie. Fie (X; ) o multime ordonata, A X si x 2 X.

a) Daca x = max A, atunci x = sup A. Reciproca este in general falsa.
b) Daca x = min A, atunci x = inf A. Reciproca este in general falsa.
Demonstratie. a) Deoarece x = max A din prima conditie de la maximum
rezulta ca x este majorant pentru A. Fie acum y majorant pentru A. Aceasta
inseamna ca
y a; 8a 2 A (1)
Dar din a doua conditie de la maximum x 2 A. Cum (1) este adevarata
pentru orice element din A, ea va … adevarata in particular, pentru x adica
y x. Asadar x este cel mai mic majorant adica x = sup A.
b) Analog cu a). Exercitiu.
Exemplu. sup (0; 1) = 1, inf (0; 1) = 0. (0; 1) nu are un cel mai mare
element; (0; 1) nu are un cel mai mic element.
Demonstratie. Sa notam A = (0; 1). 8x 2 A = (0; 1) avem x < 1.
(Conform de…nitiei aceasta inseamna ca x 1 si x 6= 1. Pe noi ne intereseaza
doar ca x 1). Asadar 1 este majorant pentru A. Fie y 2 R majorant pentru
A. Aceasta inseamna ca
y a; 8a 2 A = (0; 1) : (1)
Dar 8n 2, 1 n1 2 (0; 1) si cum (1) este adevarata pentru orice element din
A ea va … adevarata in particular si pentru 1 n1 , deci y 1 n1 . Asadar, stim
ca
1
y 1 ; 8n 2:
n
Din teorema de trecere la limita in inegalitati rezulta ca y lim 1 n1 = 1.
n!1
V-am atras atentia ca, frecvent, atunci cind calculam supremum sau in…mum
in R, se foloseste teorema de trecere la limita in inegalitati; aici aveti o astfel
de situatie. Asadar, 8y majorant pentru A rezulta ca y 1. Adica 1 este
cel mai mic majorant. Conform de…nitiei sup (0; 1) = 1. Analog, (exercitiu),
inf (0; 1) = 0.
1
Presupunem prin absurd ca (0; 1) are un cel mai mare element adica exista
x = max (0; 1). Din propozitia precedenta rezulta ca x = sup (0; 1) adica din
cele demonstrate x = 1 2 (0; 1), adica 1 < 1 ceea ce este fals. Reamintim, 1 < 1
inseamna 1 1 si 1 6= 1.
Analog (0; 1) nu are un cel mai mic element; exercitiu !.
Exemplu. a) Fie A; B R pentru care sup A; sup B 2 R. Atunci
sup (A [ B) = max (sup A; sup B) :
b) Fie A; B R pentru care inf A; inf B 2 R. Atunci
inf (A [ B) = min (inf A; inf B) :
Demonstratie. a) Fie M = max (sup A; sup B). Fie x 2 A [ B. Din

de…nitia reuniunii rezulta ca x 2 A sau x 2 B. Daca x 2 A atunci x sup A
(supremumul este majorant) iar sup A max (sup A; sup B) = M . Rezulta
ca x M . Daca x 2 B atunci x sup B (supremumul este majorant) iar
sup B max (sup A; sup B) = M . Rezulta ca x M . Asadar,
8x 2 A [ B avem x M , adica M este majorant pentru A [ B.
Fie acum y 2 R un majorant pentru A [ B. Aceasta inseamna ca
y z; 8z 2 A [ B (1).
Fie acum a 2 A. Atunci a 2 A [ B iar din (1) rezulta ca y a. Asadar y

este majorant pentru A si cum sup A este cel mai mic majorant rezulta ca
y sup A: (2)
Fie acum b 2 B. Atunci b 2 A [ B iar din (1) rezulta ca y b. Asadar y este

majorant pentru B si cum sup B este cel mai mic majorant rezulta ca
y sup B: (3)
Dar
sup A; daca sup A sup B
M = max (sup A; sup B)) = y
sup B; daca sup B sup A
conform lui (2) si (3). Asadar M = max (sup A; sup B) este cel mai mic majo-
rant.
b) Analog celui de la a) si este lasat ca exercitiu.
Exercitiu. a) Fie a < b numere reale si (a; b) intervalul deschis. Sa se
arate ca sup (a; b) = b si inf (a; b) = a.
b) Sa se arate ca sup (( 1; 1) [ (7; 31)) = 31, inf (( 1; 1) [ (7; 31)) = 1.
Multimi complet ordonate
2
De…nitie. O multime ordonata (X; ) se numeste complet ordonata
daca satisface urmatoarea conditie numita axioma Cantor - Dedekind sau
proprietatea Cantor-Dedekind:
8A X, A 6= ? , A majorata, exista sup A 2 X .
Propozitie. Fie (X; ) o multime ordonata. Urmatoarele a…rmatii sunt

echivalente:
i) (X; ) este complet ordonata
ii) 8A X, A 6= ?, A minorata, exista inf A 2 X.
Demonstratie. i) =)ii) Fie A X, A 6= ?, A minorata. Consideram
B = fx 2 X j x a; 8a 2 Ag X
i.e. B este multimea tuturor minorantilor multimii A. Din de…nitia lui B

rezulta:
a b; 8a 2 A si 8b 2 B (1):
Deoarece A este minorata rezulta B 6= ? . Deoarece A 6= ? rezulta ca exista
a 2 A si din (1) rezulta:
b a , 8b 2 B
i. e. a este un majorant pentru multimea B. Asadar B X , B 6= ? si B

este majorata. Din i) rezulta ca exista
x = sup B 2 X:
Vom arata ca
x = inf A:
Din (1) rezulta ca: 8a 2 A , a este majorant pentru B si cum x = sup B (cel
mai mic majorant pentru B), rezulta ca
x a, 8a 2 A i. e. x este minorant pentru multimea A.
Fie acum y minorant pentru A, atunci y 2 B si cum x = sup B (majorant

pentru B) rezulta x y.
Asadar x este cel mai mare minorant al lui A.
ii)=)i) Analoaga celei de la i)=)ii) inlocuind (respectiv ) prin (re-
spectiv )si minorant (respectiv majorant) prin majorant (respectiv minorant).
3
Teorema fundamentala. In corpul numerelor reale R urmatoarele a…r-
matii sunt echivalente si adevarate:
i) R are proprietatea Cantor-Dedekind i.e. 8A R, A 6= ?, A majorata
) 9 sup A 2 R.
ii) R are proprietatea lui Weierstrass i. e. orice sir crescator si majorat este
convergent. Mai precis daca (xn )n2N R, xn % si majorat atunci lim xn =
n!1
sup xn . ( respectiv orice sir descrescator si minorat este convergent).
n2N
iii) R este corp arhimedian si are proprietatea lui Cantor i.e.: 8In =
[an ; bn ] 6= ?, In # (In In+1 , 8n 2 N) cu `(In ) = bn an ! 0, rezulta ca
exista si este unic un element x 2 In , 8n 2 N.
iv) R are proprietatea lui Cesaro i.e.: Orice sir marginit contine un subsir
convergent.
v) R este corp arhimedian si are proprietatea lui Cauchÿ: i.e. orice sir
Cauchÿ cu elemente din R este convergent.
4
Demonstratie. Schema demonstratiei va …:
i))ii))iii))iv))v))iii))i).
i))ii) Fie (xn )n2N R, xn " si majorat. Atunci fxn j n 2 Ng R este

majorata si din i) rezulta ca exista
notatie
x = supfxn j n 2 Ng = sup xn 2 R:
n2N
Vom arata ca
lim xn = x.
n!1
Fie " > 0. Deoarece x " < x = sup xn =cel mai mic majorant al multimii
n2N
fxn j n 2 Ng rezulta ca x " nu este majorant pentru multimea fxn j n 2 Ng
adica nu poate … mai mare sau egal decit orice element al multimii
fxn j n 2 Ng, deci
9n" 2 N astfel incat x " < xn" .
Fie n n" . Cum xn %, rezulta xn xn" de unde x " < (xn" ) xn .

Rezulta ca
x " < xn , sau " < xn x.
Dar x = sup xn , in particular majorant rezulta ca x xn , de unde x + " >

n2N
x xn . Rezulta ca
xn < x + " sau xn x < ".
Din proprietatile modulului rezulta ca j xn x j< ". Asadar lim xn = x.

n!1
Daca (yn )n2N R, yn & si minorat, atunci sirul (xn )n2N , xn = yn este
crescator si majorat. Din prima parte exista x = lim xn , adica x = lim ( yn )
n!1 n!1
si din proprietatile limitelor rezulta ca exista lim yn = x 2 R.
n!1
5
Cursul 6
10 noiembrie 2020
Teorema fundamentala. In corpul numerelor reale R urmatoarele a…r-

matii sunt echivalente si adevarate:
i) R are proprietatea Cantor-Dedekind i.e. 8A R, A 6= ?, A majorata
) 9 sup A 2 R.
ii) R are proprietatea lui Weierstrass i. e. orice sir crescator si majorat este
convergent. Mai precis daca (xn )n2N R, xn % si majorat atunci lim xn =
n!1
sup xn . ( respectiv orice sir descrescator si minorat este convergent).
n2N
iii) R este corp arhimedian si are proprietatea lui Cantor i.e.: 8In =
[an ; bn ] 6= ?, In # (In In+1 , 8n 2 N) cu `(In ) = bn an ! 0, rezulta ca
exista si este unic un element x 2 In , 8n 2 N.
iv) R are proprietatea lui Cesaro i.e.: Orice sir marginit contine un subsir
convergent.
v) R este corp arhimedian si are proprietatea lui Cauchÿ: i.e. orice sir
Cauchÿ cu elemente din R este convergent.
Demonstratie. Schema demonstratiei va …:
i))ii))iii))iv))v))iii))i).
i))ii) Fie (xn )n2N R, xn " si majorat. Atunci fxn j n 2 Ng R este

majorata si din i) rezulta ca exista
notatie
x = supfxn j n 2 Ng = sup xn 2 R:
n2N
Vom arata ca
lim xn = x.
n!1
Fie " > 0. Deoarece x " < x = sup xn =cel mai mic majorant al multimii
n2N
fxn j n 2 Ng rezulta ca x " nu este majorant pentru multimea fxn j n 2 Ng
adica nu poate … mai mare sau egal decit orice element al multimii
fxn j n 2 Ng, deci
9n" 2 N astfel incat x " < xn" .
Fie n n" . Cum xn %, rezulta xn xn" de unde x " < (xn" ) xn .

Rezulta ca
x " < xn , sau " < xn x.
Dar x = sup xn , in particular majorant rezulta ca x xn , de unde x + " >

n2N
x xn . Rezulta ca
1
xn < x + " sau xn x < ".
Din proprietatile modulului rezulta ca j xn x j< ". Asadar lim xn = x.

n!1
Daca (yn )n2N R, yn & si minorat, atunci sirul (xn )n2N , xn = yn este
crescator si majorat. Din prima parte exista x = lim xn , adica x = lim ( yn )
n!1 n!1
si din proprietatile limitelor rezulta ca exista lim yn = x 2 R.
n!1
ii))iii) Presupunem prin absurd ca R nu este arhimedian, atunci N R
este majorata i. e. sirul (n)n2N R este majorat in R. Fiind evident crescator
din ii) rezulta ca exista x 2 R astfel incit lim n = x. Pentru " = 21 > 0, exista
n!1
n1 2 N astfel incat j n x j< 12 , 8n n1 . Avem
1 1
1 =j 1 j=j n1 + 1 n1 j j n1 + 1 xj+jx n1 j< 2 + 2 = 1,
fals!. Asadar, R este arhimedian.

Fie acum In = [an ; bn ] 6= ?, In In+1 , 8n 2 N si l(In ) = bn an ! 0.
Din In+1 In , 8n 2 N rezulta:
an an+1 bn+1 bn , 8n 2 N i.e. an " si bn #.
Pe de alta parte: 8n; m 2 N avem: an an+m (pentru ca an %) bn+m

bm prima inegalitate pentru ca an % iar ultima pentru ca bn & i. e.
an bm , 8n, m 2 N (1)
Asadar, an " si majorat, deci din ii)
an ! x, x 2 R.
bn # si minorat
bn ! y, y 2 R .
Atunci: bn an ! x y, bn an ! 0 si din unicitatea limitei rezulta:

x y = 0 i. e. x = y i.e.
an ! x si bn ! x:
Din (1) pentru m ! 1 rezulta:
an x,8n 2 N.
Din (1) pentru n ! 1 rezulta:
x bm , 8m 2 N
Asadar an x bn , 8n 2 N i.e. x 2 In , 8n 2 N.
In continuare vom folosi urmatoarea observatie pe care o vom demonstra
ulterior
2
Daca x1 , x2 2 [ ; ], atunci j x1 x2 j .
Daca x1 , x2 2 In , 8n 2 N atunci din observatia de mai sus j x1 x2 j

l(In ); 8n 2 N. Cum l(In ) ! 0 din teorema de trecere la limita in iengalitati
rezulta ca jx1 x2 j 0, si cum jx1 x2 j 0, jx1 x2 j = 0, x1 = x2 .
iii))iv) Fie (xn )n2N R un sir marginit. Conform de…nitie sirurilor margi-
nite, exista a0 b0 astfel incit
I0 = [a0 ; b0 ] 6= ? si xn 2 I0 , 8n 2 N. (1).
a0 +b0
Fie c = 2 2 R. Sa consideram intervalele [a0 ; c], [c; b0 ] si sa notam
A1 = fn 2 N j xn 2 [a0 ; c]g, A2 = fn 2 N j xn 2 [c; b0 ]g.
Atunci din (1) rezulta ca: A1 [ A2 = N si cum N este in…nita atunci A1 sau
A2 este in…nita.
[a0 ; c] daca A1 este in…nita
De…nim: I1 = . Asadar am construit:
[c; b0 ] daca A2 este in…nita
I1 I0 , I1 = [a1 ; b1 ] 6= ? cu l(I1 ) = l(I20 ) astfel incat
fn 2 N j xn 2 I1 g este in…nita.
In acest mod construim prin inductie un sir (Ik )k2N de intervale inchise
nevide cu proprietatile:
Ik Ik+1 , l(Ik+1 ) = l(I2k ) ,
fn 2 N j xn 2 Ik g este in…nita, 8k 2 N. ( )
Avem l(Ik ) = l(I 0)

2k
! 0 (Folosim inegalitatea: 2k > k, 8k 2 N, de unde
1
2k
1
< k ! 0, R …ind arhimedian si deci conform ”cleste”: 21k ! 0).
Din iii) rezulta ca exista x 2 R astfel incat
x 2 Ik , 8k 2 N.
Cum x 2 I1 si cum din ( ), fn 2 N j xn 2 I1 g este in…nita, rezulta ca exista
k1 1 astfel incat xk1 2 I1 .
Folosind x 2 I2 si cum din ( ), fn 2 N j xn 2 I2 g este in…nita rezulta ca

exista
k2 > k1 astfel incat xk2 2 I2 .
In acest mod construim: 1 k1 < k2 < ::: < kn < ::: astfel incat
xkn 2 In , 8n 2 N.
Asadar x; xkn 2 In , 8n 2 N de unde rezulta conform observatiei anterioare
3
j xkn xj l(In ) ! 0.
Din teorema clestelui rezulta ca xkn ! x.

iv))v) Sa presupunem ca corpul R nu este arhimedian, atunci sirul (n)n2N
R este marginit si din iv) exista un subsir (kn )n2N al lui (n)n2N si x 2 R astfel
incat: kn ! x. De aici deducem ca pentru " = 21 > 0 exista n1 = m 2 N astfel
incat:
j kn x j< 12 , 8n m.
Avem:
1 km+1 km =j km+1 km j j km+1 x j + j x km j
< 21 + 12 = 1.
Contradictie! Fie (xn )n2N R un sir Cauchÿ. Atunci (xn )n2N este marginit
(am demonstrat anterior) si din iv) exista x 2 R si un subsir xkn ! x: Din
propozitie din cursul precedent rezulta: xn ! x. Asadar iv) este demonstrat.
v))iii) Fie In = [an ; bn ] 6= ?, In In+1 cu l(In ) ! 0. Atunci :
an 2 In , an+p 2 In+p In
de unde folosind iarasi observatia j an+p an j l(In ), 8n, p 2 N

Cum l(In ) ! 0 de aici rezulta imediat ca sirul (an)n2N este sir Cauchÿ.
Intr-adevar, …e " > 0. Deoarece l(In ) ! 0, 9n" 2 N astfel incit
8n n" avem l(In ) < ".
Deducem ca 8n n" , 8p 2 N avem j an+p an j< ", ceea ce este exact

de…nitia sirului Cauchy.
Din iii) rezulta ca exista x 2 R astfel incat an ! x. Cum an bp , 8n,
p 2 N, ca in demonstratia implicatiei ii))iii) deducem ca an x bn , 8n 2 N
i. e. x 2 In , 8n 2 N. La fel ca la ii))iii) obtinem ca x este unic i. e. iii).
iii))i) Fie A R, A 6= ?, A majorata. Atunci …ind majorata, conform
de…nitiei
exista b1 2 R, astfel incat, a b1 , 8a 2 A.
Cum A 6= ? exista a1 2 A. Fie I1 = [a1 ; b1 ] R, I1 6= ?, (a1 b1 ) si
I1 \ A 6= ? (a1 2 I1 \ A) si b1 a, 8a 2 A.
Fie c = a1 +b
2
1
si consideram intervalele [a1 ; c] si [c; b1 ]. Sunt posibile cazurile:
1) c este majorant pentru A. In acest caz, …e I2 = [a1 ; c]. Atunci:
I2 \ A 6= ? si c a, 8a 2 A.
Intr-adevar, inegalitatea c a, 8a 2 A este clara, c …ind majorant pentru A.

Pe de alta parte din I1 \ A 6= ? rezulta ca exista a 2 I1 \ A i. e. a 2 I1 = [a1 ; b1 ]
si a 2 A si cum c este majorant pentru A rezulta: a c i.e. a 2 [a1 ; c] = I2 si
a 2 A de unde a 2 I2 \ A 6= ?.
2) c nu este majorant pentru A. In acest caz, …e I2 = [c; b1 ]. Atunci :
4
I2 \ A 6= ? si b1 a, 8a 2 A.
Inegalitatea b1 a, 8a 2 A este evidenta. Cum c nu este majorant pentru

A, exista a 2 A astfel incat: c_ < a i. e. c < a b1 i. e. a 2 I2 \ A 6= ?.
In acest mod construim prin inductie, un sir de intervale (Ik )k2N cu propri-
etatile:
Ik = [ak ; bk ] 6= ?, Ik \ A 6= ?, bk a, 8a 2 A,
l(Ik+1 ) = l(I2k ) , Ik+1 Ik pentru orice k 2 N.
Din l(Ik ) = 2l(I 1)

k 1 ! 0 (R arhimedian) si proprietatea lui Cantor rezulta ca
exista x 2 R astfel incat
x 2 Ik , 8k 2 N.
Vom arata ca:
x = sup A.
Cum x, bk 2 Ik , 8k 2 N rezulta:
jx bk j l(Ik ) ! 0, deci conform ”cleste”, bk ! x.
Pe de alta parte: bk a, 8a 2 A si 8k 2 N de unde pentru k ! 1, folosind

teorema de trecere la limita in inegalitati obtinem:
x a, 8a 2 A i.e. x este majorant pentru A.
Din Ik \ A 6= ?, 8k 2 N rezulta ca exista xk 2 Ik \ A, 8k 2 N i. e.

xk 2 A si xk 2 Ik . Dar x 2 Ik si folosind din nou observatia deducem ca
j xk x j l(Ik ) ! 0 si iarasi din cleste
xk ! x.
Fie acum y 2 R majorant pentru A. Atunci y xk , 8k 2 N si pentru k ! 1

folosind teorema de trecere la limita in inegalitati obtinem
y x, adica x este cel mai mic majorant.
Asadar x = sup A. Teorema este complet demonstrata.

Demonstratia Daca x1 , x2 2 [ ; ], atunci j x1 x2 j .
Sa scriem cu inegalitati ipoteza x1 , x2 . Avem x
8 1 x 2 x2
< x1 x2 daca
. La fel x2 x1 x1 . Dar jx1 x2 j = sau
:
x2 x1 daca
.
5
Cursul 7
17 noiembrie 2020
In continuare vom nota prin R corpul numerelor reale. Dupa cum se poate
demonstra el exista si este unic abstractie facind de un izomor…sm. Atragem
atentia ca in R sunt adevarate a…rmatiile i)-v) din teorema fundamentala.
In continuare vom arata ca pe R+ exista functia radical. Existenta celorlalte
functii elementare, exponentiala, functiile trigonometrice etc, le vom presupune
cunoscute. Dam demonstratia teoremei de existenta a radicalului pe de o parte
pentru a arata ca acest fapt este nebanal, iar pe de alta parte existenta altor
functii elementare binecunoscute, se poate deduce folosind tehnici diferite, dar
nebanale.
Teorema de punct …x a lui Knaster. Fie a; b 2 R, a < b si f : [a; b] !
[a; b] o functie crescatoare. Atunci exista x0 2 [a; b] astfel incat f (x0 ) = x0 . Un
punct x0 cu proprietatea ca f (x0 ) = x0 se numeste punct …x al functiei f .
Demonstratie. Fie
A = fx 2 [a; b] j f (x) xg [a; b]:
Deoarece f (a) 2 [a; b], rezulta ca f (a) a i.e. a 2 A, A 6= ?. Cum in R

este adevarata proprietatea Cantor-Dedekind rezulta ca exista
x0 = sup A 2 [a; b]:
Fie x 2 A, atunci x0 x (x0 …ind majorant pentru A) de unde, f (x0

f (x) (f crescatoare), f (x) x, (x 2 A) deci f (x0 ) x i.e. f (x0 ) este majorant
pentru A si prin urmare:
x0 f (x0 ) (x0 cel mai mic majorant al lui A).
Din x0 f (x0 ) si f crescatoare, rezulta, f (x0 ) f (f (x0 )). Sa notam pentru

claritate y0 = f (x0 ). Inegalitatea de mai sus a…rma ca y0 f (y0 ) i. e. y0 2 A
, de unde:
x0 y0 = f (x0 )
pentru ca x0 este majorant al lui A. Deci, f (x0 ) = x0 si teorema este complet

demonstrata.
Teorema de existenta si unicitate a radicalului. Fie a 2 R, a 0 si
np2 N, n 2. Atunci ecuatia xn = a are o unica radacina reala pozitiva, notata
n
a.
Demonstratie. Existenta. Fie f : [0; a + 1] ! [0; a + 1],
a xn
f (x) = x + :
n(a + 1)n 1
1
Vom arata ca pentru functia f se poate aplica teorema de punct …x a lui Knaster.
Atunci exista x0 2 [0; a + 1] astfel incat: f (x0 ) = x0 i.e. xn0 = a si existenta
radicalului va … demonstrata. In continuare, vom folosi formula:
xn y n = (x y)(xn 1
+ xn 2
y+ + xy n 2
+ yn 1
), 8x; y 2 R; 8n 2
cat si relatia:
0 x y ) xn y n ; 8n 2:
Sa aratam ca f este crescatoare. Fie x; y 2 [0; a + 1], x y. Atunci:
y n xn
f (y) f (x) = y x =
n(a + 1)n 1
xn 1
+ xn 2
y + :::xy n 2
+ yn 1
(y x) 1 (1):
n(a + 1)n 1
Avem:
xn 1
+ xn 2
y + ::: + xy n 2
+ yn 1
(a + 1)n 1
+ (a + 1)n 1
+ ::: + (a + 1)n 1
n 1
= n(a + 1) :
De aici rezulta folosind relatia (1):
f (y) f (x) 0:
Asadar din x y rezulta f (x) f (y) i.e. f este crescatoare. Fie acum
0 x a + 1, atunci f (0) f (x) f (a + 1) functia f …ind crescatoare. Insa
0 f (0) si f (a + 1) a + 1, deci f (x) 2 [a; a + 1].
Unicitatea. Rezulta din: 0 x < y ! xn < y n .
Exercitiu. Pentru orice a 0 notam A = fx 2 [0; a + 1] j xn ag. Sa se
calculeze sup A.
Corpuri total ordonate
De…nitia 1. Fie (K; +; ) un corp comutativ. (K; +; ) se numeste corp to-

tal ordonat daca exista o relatie de ordine pe K, astfel incat sa …e satisfacute
urmatoarele axiome:
a) (K; ) este multime total ordonata
b) x y, z 2 K =) x + z y + z
c) x y, z 0 ) xz yz
Conditiile b) si c) sunt numite relatiile de compatibilitate ale structurii
de corp cu structura de ordine.
Un corp total ordonat va … notat prin (K; +; ; ) sau simplu K, atunci cand
nu este pericol de confuzie.
Reamintim ca intr-un corp K elementul neutru pentru + respectiv se
noteaza cu 0, respectiv 1, iar daca a, b 2 K, b 6= 0 vom scrie ab = ab 1 .
2
Daca K este un corp total ordonat, un element x 2 K se va numi pozitiv
(respectiv negativ) daca x 0 (respectiv x 0 ). Daca x > 0 (respectiv x < 0)
vom spune ca x este strict pozitiv (respectiv strict negativ).
Exemple. (Q; +; ; ) si (R; +; ; ) sint corpuri total ordonate.
Propozitia 2. Fie K un corp total ordonat. Atunci:
1) x 2 K ) x 0 sau x 0
2) x 0 , x 0
3) x 0, y 0 ) x + y 0
x 0, y 0 ) x + y 0
4) x 0, y 0 ) xy 0
x 0, y 0 ) xy 0
x 0, y 0 ) xy 0
5) x 2 K ) x2 0. In particular 1 > 0.
6) x > 0 , x1 > 0
x < 0 , x1 < 0:
Demonstratie.1) Rezulta din a) comparand x cu 0.
b)
2) Avem x 0 ) x + ( x) 0 + ( x) ) 0 x, x 0.
b)
3) x 0, y 0)x+y 0+y 0
b)
x 0, y 0)x+y 0+y 0
c)
4) x 0, y 0 ) xy 0 y=0
2) b) 2)
x 0, y 0) y 0 ) x( y) 0, (xy) 0 ) xy 0
2)
x 0, y 0) x 0, y 0 ) ( x)( y) 0, xy 0
4) 2 4)
5) Fie x 2 K. Din 1) sunt posibile cazurile: x 0)x 0;x 0 ) x2
0:
Intrucat 12 = 1 rezulta 1 0 si din 1 6= 0 rezulta 1 > 0.
6) Din x > 0, rezulta x 6= 0 deci exista x1 2 K
Daca, prin absurd, x1 0 din 4) x x1 0 i. e. 1 0 Fals . Deci 1
x > 0.
2) 2)
x < 0 ) x > 0 ) 1x > 0, x1 > 0 < 0. ) x1
Propozitia 3. Fie K un corp total ordonat. a) Daca x1 0, ..., xn 0,
atunci x1 + + xn 0.
b) Fie x1 0, ..., xn 0 astfel incit x1 + + xn = 0, atunci x1 = 0, ...,
xn = 0.
Demonstratie. a) Folosim inductia matematica. Pentru n = 1 demonstra-
tia este banala.
Presupunem ca a…rmatia este adevarata pentru n. Fie (xi )i=1;n+1 toate
0. Din ipoteza de inductie rezulta ca : x1 + ::: + xn 0 si cum xn+1 0 din
propozitia 2.3) obtinem: x1 + ::: + xn + xn+1 0.
b) Folosim inductia matematica. Pentru n = 1 demonstratia este banala.
Presupunem ca a…rmatia este adevarata pentru n si …e Daca x1 0, ..., xn 0,
xn+1 0 astfel incit x1 + ::: + xn + xn+1 = 0, atunci:
0 x1 + ::: + xn = xn+1 0
si cum este antisimetrica obtinem:
3
xn+1 = 0 si x1 + ::: + xn = 0.
Din ipoteza de inductie rezulta x1 = ::: = xn = 0.

Corolarul 4. Fie K un corp total ordonat si x1 , ..., xn 2 K. Atunci
x21 + + x2n = 0 daca si numai daca x1 = 0, ..., xn = 0.
Demonstratie. Presupunem x21 + + x2n = 0. Cum K este un corp total
2
ordonat din propozitia stim ca x1 0, ..., x2n 0. Din propozitia pecedenta
2 2
rezulta ca x1 = 0, ..., xn = 0, adica x1 = 0, ..., xn = 0.
Exercitiu. Demonstrati ca corpul numerelor complexe C nu poate … corp
total ordonat.
Exercitiu. Fie p 2 un numar prim. Demonstrati ca corpul Zp nu poate
… corp total ordonat.
4
Cursul 8
24 noiembrie 2020
Dreapta reala extinsa R
Fie R corpul numerelor reale, 1, 1 doua puncte dinstincte care nu apartin
lui R. Multimea R = R [ f 1; 1g se numeste dreapta reala extinsa. Pe
multimea R de…nim relatia de ordine prin:
8
< x = 1 si y 2 R
x y (in R)() y = 1 si x 2 R
:
x; y 2 R si x y( in R)
Se veri…ca simplu ca (R; ) este o multime ordonata si relatia (in R )

prelungeste relatia (in R ) in sensul x, y 2 R atunci x y (in R) () x y
in R. In plus 1 si 1 sunt primul si respectiv ultimul element din R.
Propozitia 1. (R; ) este multime complet ordonata. Mai precis daca
A R, A 6= atunci:
A majorata in R ) sup A = sup A
(in R) (in R)
A nu esta majorata in R ) sup A = 1
(in R)
A minorata in R ) inf A = inf A
(in R) (in R)
A nu este minorata in R ) inf A = 1
(in R)
Demonstratie. A majorata in R, din proprietatea Cantor-Dedekind a lui
R stim ca 9M = sup A 2 R. Atunci M este majorant al lui A in R si deci in R.
Daca x 2 R este un majorant pentru A, cum A 6= ?, exista a 2 A R de unde
x a. Daca x = 1 (vezi de…nitia relatiei de ordine in R) atunci M 1 = x.
Daca x < 1 atunci din x a rezulta ca x 2 R si de aici M x deci M este cel
mai mic majorant al lui A in R i.e. M = sup A.
(in R)
Daca A nu este majorata in R, atunci 1 este majorant pentru A. Fie acum
M 2 R majorant pentru A in R. Vom arata ca M = 1. Presupunem prin
absurd ca M 6= 1. Cum A 6= , exista a 2 A R. Dar M 2 R …ind majorant
pentru A rezulta ca a M . Din de…nitia relatiei de ordine pe R rezulta ca
M 6= 1 si din M 6= 1, rezulta M 2 R i.e M 2 R este majorant pentru A in
R. Fals!
Analog pentru inf.
Limita superioara si inferioara a unui sir
In continuare vom folosi urmatoarea proprietate
Fie (X; ) o multime ordonata si A; B X.
8
< sup A sup B
Daca A B atunci si .
:
inf A inf B
1
De…nitia 1. Fie (xn )n2N R. Consideram sirurile (un )n2N si (vn )n2N
de…nite prin :
un = sup fxn ; xn+1 ; :::g = supfxk j k ng = supxk

k n
si
vn = inf fxn ; xn+1 ; :::g = inffxk j k ng = inf xk :
k n
Numarul inf un se numeste limita superioara a sirului (xn )n2N si se noteaza

n2N
limxn sau lim sup xn .
Numarul supvn se numeste limita inferioara a sirului (xn )n2N si se noteaza
n2N
lim xn sau lim inf xn .
Asadar:
limxn = sup vn = sup inf xk ;
n2N n2N k n
limxn = inf un = inf sup xk

n2N n2N k n
Deoarece totdeauna inf A sup A, rezulta ca vn un , 8n 2 N. De aseme-

nea din incluziunea fxn+1 ; xn+2 ; :::g fxn ; xn+1 ; :::g din proprietatea enuntata
rezulta ca sup fxn+1 ; xn+2 ; :::g sup fxn ; xn+1 ; :::g, adica un+1 un , 8n 2 N;
respectiv inf fxn+1 ; xn+2 ; :::g inf fxn ; xn+1 ; :::g, adica vn+1 vn , 8n 2 N.
Asadar
un &, vn %,
In plus vn vn+m pentru ca vn %; vn+m un+m totdeauna; un+m um ,

8n, m 2 N pentru ca un &, adica
vn um , 8n, m 2 N.
Propozitie. Fie (xn )n2N R. Atunci
limxn limxn :
Demonstratie. Fie n 2 N. Inegalitatea vn um , 8m 2 N a…rma ca vn

este minorant pentru multimea fu1 ; u2 ; :::g si cum in…mum este cel mai mare
minorant rezulta ca
vn inf fu1 ; u2 ; :::g = inf un = limxn :

n2N
Aceasta ultima inegalitate a…rma ca limxn este majorant pentru multimea

fv1 ; v2 ; :::g si cum supremum este cel mai mic majorant rezulta ca
sup fv1 ; v2 ; :::g = sup vn limxn

n2N
2
adica
limxn limxn :
Problema care se pune este cind avem egalitate in aceasta inegalitate ?
Raspunsul este dat de teorema urmatoare.
Teorema . Fie (xn )n2N R un sir marginit. Urmatoarele a…rmatii sunt
echivalente:
i) (xn )n2N este convergent.
ii) lim xn = lim xn 2 R.
In aceste conditii:
lim xn = limxn = lim xn :
n!1
Demonstratie. i))ii) Din i) exista x 2 R astfel incat: xn ! x i.e.,8" > 0,

9 n" 2 N astfel incat: j xn x j< ", 8n n" i.e.
x " < xn < x + ", 8n n" .
Atunci:
x " inf xk = vn" sup vn = lim xn , x + " sup xk = un" inf un =

k n" n2N k n" n2N
lim xn ,
de unde:
x " lim xn limxn x + ", 8" > 0
si facand " ! 0 obtinem:
x = limxn = limxn .
ii))i) Fie x = lim xn = limxn 2 R si " > 0. Atunci

x " < x = limxn = sup vn =cel mai mic majorant deci
n2N
9n0" 2 N astfel incat x " < vn0" .
Din
x + " > x = limxn = inf un =cel mai mare minorant deci
n2N
9n00" 2 N astfel incat x + " > un"" .

0
Fie n" = max(n" ; n00" ) si n n" . Atunci:
x " < vn0" xn si x + " > un"" xn
de unde
x " < xn < x + ", j xn x j< " i.e. xn ! x.

Serii de numere reale
3
De…nitia 1. Fie (xn )n2N R. Consideram sirul (sn )n2N R,
n
X
sn = xk = x1 + + xn :
k=1
Perechea (xn ; sn )n2N se numeste serie de numere reale asociata sirului (xn )n2N
P
1
si se noteaza xn , sau x1 + x2 + + xn + . O serie de numere reale
n=1
P
1
xn se numeste convergenta daca sirul (sn )n2N este convergent. In acest
n=1
P
1 P
1
caz lim sn 2 R se numeste suma seriei xn si se noteaza cu xn . Asadar:
n!1 n=1 n=1
1
X
lim (x1 + + xn ) = xn
n!1
n=1
sau, citita invers

1
X
xn = lim (x1 + + xn )
n!1
n=1
O serie care nu este convergenta se numeste divergenta.

P
1
Terminologie. Data …ind o serie xn , xn se numeste termenul de
n=1
P
n
rang n al seriei iar sn = xk = x1 + + xn se numeste suma partiala de
k=1
P
1
rang n a seriei. Cu aceasta terminologie o serie xn este convergenta daca
n=1
si numai daca sirul sumelor partiale (sn )n2N este convergent.
P
1
Propozitie. Daca xn este o serie convergenta de numere reale, atunci
n=1
lim xn = 0. Reciproca este in general falsa.
n!1
Demonstratie. Dupa cum am precizat sn = x1 + x2 + + xn 1 + xn ,
8n 2 N. Seria …ind convergenta conform de…nitiei rezulta ca lim sn = s 2 R.
n!1
Dar sn 1 = x1 + x2 + + xn 1 , 8n 2 de unde rezulta ca sn = sn 1 + xn , sau
xn = sn sn 1 ; 8n 2:
Din proprietatile limitelor de siruri rezulta ca
lim xn = lim sn lim sn 1 =s s = 0:

n!1 n!1 n!1
P
1
Vom da ulterior exemple de serii divergente xn pentru care lim xn = 0.
n=1 n!1
Unul dintre cele mai importante exemple de serii este seria geometrica
P
1
De…nitie. Fie q 2 R. Seria q n sau, 1 + q + q 2 + + qn + (scrisa
n=0
desfasurat), se numeste serie geometrica.
4
Reamintim o formula binecunoscuta:
1 q n+1
1 + q + q2 + + qn = daca q 6= 1:
1 q
Daca q = 1, atunci 1 + q + q 2 + + qn = 1 + 1 + + 1 = n + 1. Propozitia
urmatoare este foarte importanta. Ea trebuie memorata si retinuta.
Propozitie. Fie q 2 R. Seria geometrica 1 + q + q 2 + + qn + este
convergenta daca si numai daca jqj < 1; q 2 ( 1; 1). In plus daca jqj < 1 atunci
suma seriei este
1
1 + q + q2 + + qn + = :
1 q
Demonstratie. Sa notam sn = 1 + q + q 2 + + q n suma partiala de rang
n. Daca q = 1 atunci sn = n + 1 si acest sir nu este majorat, deci nu poate …
convergent. Daca q 6= 1 conform formulei reamintite avem
1 q n+1
sn = (1)
1 q
Reamintim acum o limita importanta cunoscuta din liceu
8
>
> 0 daca q 2 ( 1; 1)
<
n 1 daca q = 1
lim q = : (2)
n!1 >
> 1 daca q > 1
:
nu exista daca q 1
Din (1) rezulta ca lim sn 2 R daca si numai daca lim q n 2 R iar din (2) daca
n!1 n!1
si numai daca q 2 ( 1; 1). Conform de…nitie seria geometrica este convergenta
daca si numai daca lim sn 2 R daca si numai daca q 2 ( 1; 1). In acest caz
n!1
din proprietatile limitelor de siruri
1 q n+1 1
lim sn = lim = :
n!1 n!1 1 q 1 q
Dar conform de…nitiei lim sn = s este suma seriei. Asadar
n!1
1
1 + q + q2 + + qn + = :
1 q
P
1
1
Exemplu de serie convergenta. Seria n(n+1) este convergenta.
n=1
Demonstratie. In acest caz avem
n
X 1
sn =
k (k + 1)
k=1
1
P
n
(In acest caz xn = n(n+1) , iar sn = xk ; de obicei acesta parte nu se scrie,
k=1
ea se subintelege). Conform de…nitiei seria este convergenta daca si numai daca
5
lim sn este un numar real. Dupa cum stiti din clasa a XI-a, se poate calcula
n!1
1
valoarea lui sn . Mai precis, k(k+1) = k1 1
k+1 . In aceasta egalitate se da lui k
valorile 1, 2, ..., n apoi se aduna si se obtine
1
sn = 1 :
n+1
Atunci
1
lim sn = lim 1 = 1:
n!1 n!1 n+1
P
1
1
Asadar seria din enunt este convergenta si in plus suma sa n(n+1) = 1.
n=1
Important. Situatiile in care demonstram ca o serie este convergenta cal-
culind efectiv suma sa, sint rare. Cind aceasta se intimpla seria respectiva este
o serie importanta.
6
Cursul 10
8 decembrie 2020
Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenta pentru serii cu
termeni pozitivi
P
1
De…nitie. O serie de numere reale xn se numeste serie cu termeni
n=1
pozitivi (respectiv strict pozitivi), daca xn 0 (respectiv xn > 0), 8n 2 N.
Teorema fundamentala privind convergenta seriilor cu termeni poz-
P
1
itivi. Fie xn o serie cu termeni pozitivi. Urmatoarele a…rmatii sunt echiva-
n=1
lente:
P
1
i) xn este convergenta.
n=1
ii) Sirul sn = x1 + + xn este majorat.
In plus, suma seriei,
1
X
xn = sup (x1 + + xn ) :
n=1 n2N
Pe scurt, o serie cu termeni pzitivi este convergenta daca si numai daca sirul
sumelor partiale este majorat.
Demonstratie. Avem sn+1 = x1 + + xn + xn+1 = sn + xn+1 , sn+1 =
sn + xn+1 sn , deoarece xn+1 0, 8 n 2 N. Asadar sn sn+1, 8n 2 N adica
sirul (sn )n2N este crescator.
i))ii). Din i) si de…nitia seriei convergente rezulta ca sirul (sn )n2N este
convergent. Dar am demonstrat ca orice sir convergent de numere reale este
marginit, in particular este majorat adica ii).
ii))i). Din ii) sirul (sn )n2N este majorat si dupa cum am observat la in-
ceput este si crescator. Din teorema lui Weierstrass, vezi teorema fundamen-
P1
tala, sirul (sn )n2N este convergent adica conform de…nitiei seria xn este
n=1
convergenta. Din proprietatea lui Weierstrass stim ca lim sn = sup sn , adica
n!1 n2N
P
1
lim sn = sup (x1 + + xn ), sau tinind cont de ca lim sn = xn (suma
n!1 n2N n!1 n=1
P
1
seriei) obtinem xn = sup (x1 + + xn ).
n=1 n2N
Criteriul condensarii al lui Cauchÿ.
Fie (xn )n2N [0; 1), xn #. Atunci seriile
P
1
xn = x1 + x2 + x3 + x4 + + xn + si
n=1
P
1
2n x2n = 2x2 + 22 x22 + + 2n x2n + au aceeasi natura.
n=1
1
P
1
Demonstratie. Fie sn = x1 + +xn suma partiala de rang n a seriei xn
n=1
P
1
si tn = 2x2 + 22 x22 + + 2n x2n suma partiala de rang n a seriei 2n x2n .
n=1
Avem:
s2n+1 s2n = x2n +1 + + x2n+1 x2n + + x2n = 2n x2n
si
s2n+1 s2n x2n+1 + + x2n+1 = 2n x2n+1
deoarece xn #. Prin urmare:
2n x2n+1 s2n+1 s2n 2n x2n ; 8n 2 N:
Dand lui n valorile 1; 2; :::; n si adunand inegalitatile obtinem:

1
(tn+1 2x2 ) s2n+1 s2 tn ; 8n 2 N:
2
P
1
Daca seria 2n x2n converge, atunci din teorema fundamentala privind con-
n=1
vergenta seriilor cu termeni pozitivi (tn ) este majorat deci exista M 2 R astfel
incat tn M , 8n 2 N , de unde s2n+1 M + s2 , 8n 2 N si cum sn " iar,
2n+1 > n avem sn s2n+1 de unde sn M + s2 ; 8n 2 N i.e.(sn ) este majorat,
deci din teorema fundamentala privind convergenta seriilor cu termeni pozitivi
P
1
seria xn converge.
n=1
P
1
Daca seria xn converge atunci din teorema fundamentala privind conver-
n=1
genta seriilor cu termeni pozitivi sirul (sn ) este majorat deci exista L 2 R astfel
incit sn L; 8 n 2 N de unde tn+1 2(L s2 ) + 2x2 , 8n 2 N i.e. (tn ) este
majorat si din teorema fundamentala privind convergenta seriilor cu termeni
P
1
pozitivi seria 2n x2n converge.
n=1
P
1
1
Corolar.(Seria armonica generalizata) Seria n converge , > 1.
n=1
Demonstratie. Fie xn = n1 . Daca = 0, atunci xn = 1 si lim xn = 1 6= 0
n!1
P
1
1
deci in acest caz seria n este divergenta. Daca < 0, adica > 0 atunci
n=1
1
lim xn = lim = lim n =1=
6 0
n!1 n!1 n n!1
P
1
1
deci si in acest caz seria n este divergenta.
n=1
1
Pentru > 0, n # si conform criteriului condensarii al lui Cauchÿ seriile
P
1
1
P
1
n si 2n (2n1) au aceeasi natura.
n=1 n=1
2
1
P
1
Dar 2n (2n ) = (21 )n = q n unde q = 21 :
. Deci seria 2n (2n1) =
n=1
P
1
q n este seria geometrica despre care stim ca converge daca si nuami daca
n=1
q < 1 i. e. 21< 1 i.e. > 1.
P1
1
P
1
1
De…nitie. Seria n se numeste seria armonica, iar seria n se
n=1 n=1
numeste seria armonica generalizata.
P
1 P
1
Criteriul comparatiei. Fie xn si yn doua serii cu termeni pozitivi.
n=1 n=1
Daca
exista k 2 N astfel incat xn yn , 8 n k

P
1
si seria yn este convergenta,
n=1
P
1
atunci si seria xn este convergenta.
n=1
Demonstratie. Fie n k. Avem
x1 + +xn = x1 + +xk +(xk+1 + +xn ) x1 + +xk +yk+1 + +yn
(y1 + + yn ) + x1 + + xk .
Daca n k avem
x1 + + xn x1 + + xn + xn+1 + + xk = x1 + + xk
(y1 + + yn ) + x1 + + xk .
Prin urmare :
x1 + + xn (y1 + + yn ) + x1 + + xk ; 8 n 2 N(1):
P
1
Cum yn este convergenta din teorema fundamentala privind convergenta
n=1
seriilor cu termeni pozitivi rezulta ca (y1 + + yn ) este un sir majorat adica
exista M 2 R astfel incit
y1 + + yn M; 8n 2 N: (2)
Folosind (1) si (2) deducem ca x1 + + xn M + x1 + + xk , , 8n 2 N

adica sirul (x1 + + xn ) este un sir majorat. Folosind teorema fundamentala
P
1
privind convergenta seriilor cu termeni pozitivi rezulta ca xn este o serie
n=1
convergenta.
Propozitie. Fie (an )n2N un sir convergent de numere reale si x 2 R.
a) Daca lim an < x. Atunci exista k 2 N astfel incit an < x, 8n k.
n!1
b) Daca lim an > x. Atunci exista k 2 N astfel incit an > x, 8n k.
n!1
Demonstratie. a) Fie a = lim an 2 R. Conform ipotezei a < x, sau
n!1
x a > 0. Din de…nitia limitei unui sir de numere reale pentru " = x a > 0,
9k 2 N astfel incit jan aj < x a, 8n k sau a x < an a < x a, 8n k
sau an < x, 8n k.
3
b) Aanlog. Exercitiu.
P
1 P
1
Teorema de comparatie. Fie xn o serie cu termeni pozitivi si yn
n=1 n=1
o serie cu termeni strict pozitivi.
xn P
1 P
1
Daca lim = l 2 (0; 1), atunci seriile xn si yn au aceeasi natura.
n!1 yn n=1 n=1
l l xn
Demonstratie. Deoarece l > 0 avem 2 < l < 2l, adica 2 < lim < 2l.
n!1 yn
l xn
Din propozitia precedenta 9k 2 N astfel incat 2 < yn < 2l, 8 n k sau
l
yn < xn < 2lyn ; 8n k:
2
P
1 P
1
Daca yn converge atunci 2lyn converge si cum xn < 2lyn ; 8n k din
n=1 n=1
P
1
criteriul comparatiei rezulta xn converge.
n=1
P
1
l
Daca xn converge, cum 2 yn < xn , 8n k din criteriul comparatiei
n=1
P
1
l
P
1
2 yn converge adica yn converge.
n=1 n=1
P
1
n2 +3n+1
Exemplu. Seria 7n5 +3n2 +2 este convergenta.
n=1
n2 +3n+1 1 xn n3 (n2 +3n+1)
Rezolvare. Notam xn = 7n5 +3n2 +2 si yn = n3 . Atunci lim = lim 7n5 +3n2 +2 =
n!1 yn n!1
5 4
+n3
P1 P
1
lim n +3n
5 2 = 1
2 (0; 1). Din teorema comparatie seriile xn si yn
n!1 7n +3n +2 7
n=1 n=1
P
1
n2 +3n+1
P
1
1
au aceeasi natura adica seriile 7n5 +3n2 +2 si n3 au aceeasi natura. Dar
n=1 n=1
P
1
1
stim ca seria n3 este serie armonica generalizata si este convergenta, =
n=1
P
1
n2 +3n+1
3 > 1. Asadar seria 7n5 +3n2 +2 este convergenta.
n=1
4
Cursul 11
15 decembrie 2020
Teorema urmatoare va … esentiala in cele ce urmeaza.

Teorema 3. Fie (xn )n2N R si ` 2 R.
a) ` < lim xn , 9 ` < q si n0 2 N astfel incat: q < xn , 8 n n0 .
b) ` > lim xn , 9 ` > q si un subsir (xkn ) astfel incat: q > xkn , 8 n 2 N.
c) ` > lim xn , 9 ` > q si n0 2 N astfel incat: q > xn , 8 n n0 .
d) ` < lim xn , 9 ` < q si un subsir (xkn ) astfel incat: q < xkn , 8n 2 N.
Demonstratie. a) Presupunem ` < lim xn . Atunci 9 q 2 R astfel incat:
` < q < lim xn .
q < lim xn = supvn =cel mai mic majorant, deci q nu e majorant ) 9 n0 2 N
n2N
astfel incat: q < vn0 . Dar vn0 = inf xn xn , 8 n n0 (in…mum inseamna in
n n0
particular minorant); i.e. 9 ` < q si n0 2 N astfel incat : q < xn ; 8n n0 .
Reciproc, din q < xn , 8 n n0 ) q inf xk = vn0 sup vn = lim xn .
k n0 n2N
Asadar q lim xn , ` < q ) ` < limxn .
b) Presupunem ` > lim xn . Atunci 9` > q > lim xn .
q > lim xn = supvn vn (supremum inseamna in particular majorant),
n2N
8n 2 N i.e. 8n 2 N, q > vn = inf xk =cel mai mare minorant, deci nu poate …
k n
minorant, 8n 2 N, 9 kn n astfel incat: q > xkn .
De aici pentru n = 1, 9 k1 1 astfel incat: q > xk1 .
Pentru n = k1 + 1, 9 k2 k1 + 1 > k1 astfel incat: q > xk2 .
In acest mod construim un subsir (kn ) astfel incat:
q > xkn , 8 n 2 N.
Reciproc. Presupunem prin absurd ca ` limxn . Atunci cum q < ` , q <

lim xn si din a) 9 q < t si n0 2 N astfel incat:
t < xn , 8n n0 .
Cum …ind subsir stim ca kn0 n0 , deducem ca
t < xkn0 , q < xkn0 Fals!
c), d) . Folosim relatia cunoscuta
lim xn = lim ( xn )
si a) respectiv b).
P
1
Criteriul radical al lui Cauchÿ. Fie xn o serie cu termeni pozitivi si
n=1
p
` = lim n xn
P
1
1) Daca ` < 1, atunci seria xn converge.
n=1
1
P
1
2) Daca ` > 1, atunci seria xn diverge.
n=1
Demonstratie.1) Daca ` < 1 din teorema ) 9` < q < 1 si n0 2 N astfel
p
incat n xn < q, 8n n0 i.e. xn < q n , 8n n0 si cum q 2 (0; 1) iar seria
P
1
n
P1
geometrica q converge din criteriul comparatiei rezulta ca xn converge.
n=1 n=1
p
2) ` > 1 din teorema exista un subsir kn astfel incit: kn xkn > 1, 8n 2 N i.e.
xkn > 1, 8n 2 N.
P
1
Daca xn ar converge atunci xkn ! 0. Fals!
n=1
P
1
Criteriul raportului al lui D’Alembert. Fie xn o serie cu termeni
n=1
strict pozitivi.
P
1
1) Daca lim xxn+1
n
< 1, atunci seria xn converge .
n=1
P1
2) Daca lim xxn+1
n
> 1, atunci seria xn diverge.
n=1
Demonstratie.1) Daca lim xxn+1 n
< 1 din teorema ) 9 q < 1 si n0 2 N
astfel incat xxn+1
n
< q, 8n n 0 de unde xn < q n n0 xn0 , 8 n n0 + 1 i.e.
x P
1
xn < qnn00 q n , 8n n0 + 1 . Cum q 2 (0; 1) si seria geometrica q n converge
n=1
P
1
din criteriul comparatiei rezulta ca xn converge.
n=1
2) Daca lim xxn+1
n
> 1 din teorema ) 9 n0 2 N astfel incat xxn+1
n
> 1, 8 n n0
i.e. xn+1 xn , 8n n0 i.e. xn xn0 , 8n n0 .
P
1
Daca xn converge atunci xn ! 0 de unde folosind teorema de trecere la
n=1
limita in inegalitati deducem ca xn0 0: Fals xn0 > 0.
Criteriul lui Raabe - Duhamel
P1
Fie xn o serie cu termeni strict pozitivi
n=1
P
1
1) Daca lim n( xxn+1
n
1) > 1, atunci seria xn converge.
n=1
P
1
2) daca lim n( xxn+1
n
1) < 1, atunci seria xn diverge.
n=1
Demonstratie. a) Daca lim n( xxn+1
n
1) > 1 atunci din teorema ) 9 q > 1
xn
si n0 2 N astfel incat n( xn+1 1) > q, 8 n n0 . Fie " = q 1 > 0.
xn
Atunci : n( xn+1 1) > 1 + ", 8n n0 de unde nxn (n + 1)xn+1 > "xn+1 ,
8n n0. Luand n = n0 ; :::; n 1 si adunand obtinem:
n 0 x n0 nxn > "(xn0 +1 + ::: + xn ), 8n n0 + 1
sau inca xn > 0,

xn0+1 + ::: + xn < 1" n0 xn0 , 8n n0 + 1 de unde
2
x1 + :: + xn x1 + ::: + xn0 + 1" n0 xn0 , 8n 2 N
i.e. sirul (x1 + ::: + xn ) este majorat si din teorema fundamentala pentru
P
1
serii cu termeni pozitivi rezulta ca seria xn este convergenta.
n=1
b) Daca lim n( xxn+1
n
1) < 1, atunci din teorema ) 9 q < 1 si n0 2 N
astfel incit n( xn+1 1) < q, de unde n( xxn+1
xn n
1) < 1, 8n n0 sau nxn (n +
1)xn+1 < 0, 8n n0 si ca mai sus obtinem: n0 xn0 nxn < 0, 8n n0 + 1 i.e.
P
1
xn > n0 xn0 n1 , 8n n0 + 1. Cum seria 1
n diverge (este seria armonica),
n=1
P
1
din criteriul comparatiei rezulta xn diverge.
n=1
Serii de numere reale

P
1
Criteriul lui Cauchy. Fie xn o serie de numere reale. Urmatoarele
n=1
a…rmatii sunt echivalente:
P
1
i) xn este convergenta
n=1
ii) 8" > 0, 9n" 2 N astfel incat: j xn + xn+1 + ::: + xn+p j< ", 8 n n" si
8p 2 N .
P1
Demonstratie. xn converge , (sn ) este convergent in R si cum R
n=1
este complet ordonat (din teorema fundamentala) , (sn )n2N este sir Cauchÿ
, 8" > 0, 9 n" 2 N astfel incat j sn+p sn 1 j< ", 8 n n" si 8p 2 N i.e. ii).
Criteriul lui Abel Dirichlet. Fie (an )n2N si (bn )n2N doua siruri de nu-
mere reale, astfel incat an # 0 si (b1 + b2 + ::: + bn ) R sa …e sir marginit.
P
1
Atunci seria an bn este convergenta.
n=1
Demonstratie. Notam s0 = 0, sn = b1 + ::: + bn , n 1. Fie n; p 2 N. Sa
evaluam :
an bn + an+1 bn+1 + ::: + an+p bn+p = an (sn sn 1 ) + an+1 (sn+1 sn ) + ::: +
an+p (sn+p sn+p 1 ) =
= an sn 1 + sn (an an+1 ) + ::: + sn+p 1 (an+p 1 an+p ) + an+p sn+p (1)
Egalitatea (1) se numeste formula de sumare a lui Abel.
Din ipoteza:
9M > 0 astfel incat j sn j M , 8 n 2 N
si an an+1 0, 8 n 2 N .
Din (1) si proprietatile modulului deducem ca
j an bn + ::: + an+p bn+p j an j sn 1 j +(an an+1 ) j sn j +::: + (an+p 1
an+p ) j sn+p 1 j +an+p
j sn+p j
M (an + an an+1 + ::: + an+p 1 an+p + an+p ) = 2M an .
"
Dar an # 0, deci 8" > 0, 9 n" 2 N astfel incat: an < 2M , 8 n n" de unde:
j an bn + ::: + an+p bn+p j< ", 8 n n" , 8 p 2 N
3
P
1
si din criteriul lui Cauchÿ rezulta ca seria an bn converge.
n=1
4
Cursul 12
22 decembrie 2020
Criteriul lui Abel Dirichlet. Fie (an )n2N si (bn )n2N doua siruri de nu-
mere reale, astfel incat an # 0 si (b1 + b2 + ::: + bn ) R sa …e sir marginit.
P
1
Atunci seria an bn este convergenta.
n=1
Demonstratie. Notam s0 = 0, sn = b1 + ::: + bn , n 1. Fie n; p 2 N. Sa
evaluam :
an bn + an+1 bn+1 + ::: + an+p bn+p = an (sn sn 1 ) + an+1 (sn+1 sn ) + ::: +
an+p (sn+p sn+p 1 ) =
= an sn 1 + sn (an an+1 ) + ::: + sn+p 1 (an+p 1 an+p ) + an+p sn+p (1)
Egalitatea (1) se numeste formula de sumare a lui Abel.
Din ipoteza:
9M > 0 astfel incat j sn j M , 8 n 2 N
si an an+1 0, 8 n 2 N.
Din (1) si proprietatile modulului deducem ca
j an bn + ::: + an+p bn+p j an jsn 1 j + (an an+1 ) jsn j + ::: + (an+p 1
an+p ) jsn+p 1 j + an+p jsn+p j
M (an + an an+1 + ::: + an+p 1 an+p + an+p ) = 2M an .
"
Dar an # 0, deci 8" > 0, 9 n" 2 N astfel incat: an < 2M , 8 n n" de unde:
j an bn + ::: + an+p bn+p j< ", 8 n n" , 8 p 2 N

P
1
si din criteriul lui Cauchÿ rezulta ca seria an bn converge.
n=1
P
1
Corolar (Leibniz). Fie an # 0. Atunci seria ( 1)n 1
an este conver-
n=1
P
1
( 1)n 1
1 1 1
genta.In particular, seria n =1 2 + 3 4 + este convergenta.
n=1
Se poate arata ca suma acestei serii este ln 2. Aceasta serie se numeste seria
armonica alternata.
Demonstratie. Luam bn = ( 1)n 1 . Avem b1 + b2 + ::: + b2n = 0, b1 +
b2 + ::: + b2n+1 = 1 deci sirul (b1 + b2 + ::: + bn ) este marginit. Aplicam criteriul
Abel-Dirichlet.
Serii absolut convergente. Serii semiconvergente.

P
1
De…nitie. O serie de numere reale xn se numeste absolut conver-
n=1
P
1
genta daca seria j xn j este convergenta.
n=1
Teorema. Orice serie absolut convergenta de numere reale este convergenta.
P1 P
1
Demonstratie. Fie xn o serie absolut convergenta atunci jxn j con-
n=1 n=1
verge. Din criteriul lui Cauchÿ: 8" > 0, 9n" 2 N astfel incat
1
j xn j +:::+ j xn+p j< ", 8n n" si 8p 2 N .
Dar
j xn + ::: + xn+p j j xn j +:::+ j xn+p j
de unde:
8" > 0, 9n" 2 N astfel incat j xn + ::: + xn+p j< ", 8n n" , 8p 2 N
P
1
si din nou criteriul lui Cauchÿ ne asigura ca seria xn converge.
n=1
P
1
De…nitie. O serie de numere reale xn se numeste semiconvergenta
n=1
daca este convergenta dar nu este absolut convergenta .
P1
Exemplu. ( 1)n 1 n1 este semiconvergenta, conform criteriului lui Leib-
n=1
P
1
( 1)n 1 P
1
1
niz este convergenta, dar j n j= n diverge, seria armonica am
n=1 n=1
aratat ca este divergenta.
Spatii metrice
De…nitia 1. Fie X o multime nevida. O aplicatie d : X X ! R metrica

sau distanta daca:
1) d(x; y) = 0 , x = y
2) d(x; y) = d(y; x), 8x, y 2 X
3) d(x; y) d(x; z) + d(z; y), 8x, y, z 2 X.
Perechea (X; d) se numeste spatiu metric.
Sa observam ca daca d este metrica, atunci d(x; y) 0, 8x, y 2 X. Intr-
adevar avem:
0 = d(x; x) d(x; y) + d(y; x) = 2d(x; y).
Exemple de spatii metrice. 1) (R; d) unde d : R R ! R,
d(x; y) =j x yj:
2) R2 ; d , unde d : R2 R2 ! R,
q
2 2
d ((x1 ; y1 ) ; (x2 ; y2 )) = (x1 x2 ) + (y1 y2 )
R2 ; d se mai numeste si planul euclidian.

3) R3 ; d , unde d : R3 R3 ! R,
q
2 2 2
d ((x1 ; y1 ; z1 ) ; (x2 ; y2 ; z2 )) = (x1 x2 ) + (y1 y2 ) + (z1 z2 )
R3 ; d se mai numeste si spatiul euclidian.
2
4) Fie n 2 N. Vom nota
Rn = f(x1 ; x2 ; :::; xn ) j x1 2 R; x2 2 R; :::; xn 2 Rg
Aplicatia d : Rn Rn ! R,
p
d((x1 ; :::xn ); (y1 ; :::; yn )) = (x1 y1 )2 + + (xn yn )2
este o metrica pe Rn numita metrica euclidiana sau distanta euclidiana.

(Rn ; d) se mai numeste si spatiul euclidian n-dimensional.
Daca nu vom speci…ca contrariul pe Rn vom considera totdeauna metrica
euclidiana.
5) Fie a, b 2 R, a < b. Vom nota C ([a; b]) = ff : [a; b] ! R j f continuag
Aplicatia d : C ([a; b]) C ([a; b]) ! R, d(f; g) = sup j f (x) g(x) j este o
x2[a;b]
metrica pe C ([a; b]).
De…nitie. Fie(X; d) un spatiu metric. Un sir (xn )n2N X se numeste
convergent daca exista x 2 X astfel incat d(xn ; x) ! 0 i.e.
8" > 0, 9n" 2 N astfel incat
8n n" este satisfacuta inegalitatea d(xn ; x) < "

d
In acest caz vom scrie xn ! x.
Propozitie.(Unicitatea limitei unui sir intr-un spatiu metric) Fie
(X; d) spatiu
( metric.
d
xn ! x;
Daca d , atunci x = y.
xn ! y
d
Demonstratie. Fie " > 0. Deoarece xn ! x exista n0" 2 N astfel incat
d(xn ; x) < 2" , 8n n0"

d
si deoarece xn ! y, exista n"" 2 N astfel incat
d(xn ; y) < 2" , 8n n"" .
Fie n" = max(n0" ; n"" ) n0" ; n"" . Atunci :

" "
d(x; y) d (x; xn" ) + d(xn" ; y) = d (xn" ; x) + d(xn" ; y) < 2 + 2
i.e.
d(x; y) < ", 8" > 0.
Pentru " ! 0 rezulta d(x; y) 0; d(x; y) 0, deci d(x; y) = 0. Cum d este

distanta rezulta ca x = y.
De…nitie. Fie (X; d) un spatiu metric. Un sir (xn )n2N X se numeste
sir Cauchÿ daca:
3
8n n" , 8m n" este satisfacuta inegalitatea d(xn ; xm ) < "
sau echivalent
8n n" , 8p 2 N este satisfacuta inegalitatea d(xn+p ; xn ) < ".
De…nitie. Un spatiu metric X se numeste complet daca orice sir Cauchÿ

de elemente din X este convergent (la un element din X).
Propozitie. a) Fie ((xn ; yn ))n2N un sir de elemente din R2 si (x; y) 2 R2 .
Atunci:
xn ! x in R
(xn ; yn ) ! (x; y) in R2 , .
yn ! y in R
i.e. convergenta unui sir in R2 se face pe componente.

b) Fie ((xn ; yn ))n2N un sir de elemente din R2 . Atunci
(xn )n2N R este sir Cauchy
((xn ; yn ))n2N R2 este sir Cauchy in R2 , .
(yn )n2N R este sir Cauchy
Solutie. Reamintim ca distanta euclidiana pe R2 se de…neste prin
p
d((x; y); (a; b)) = (x a)2 + (y b)2
p p p p
Deoarece jxj = x2 x2 + y 2 si similar jyj = y 2 x2 + y 2 , 8x; y 2 R
deducem ca
j x a j; j y b j d((x; y); (a; b)) (1):
a) 00 )00 Daca (xn ; yn ) ! (x; y) in R2 aceasta inseamna ca: d((xn ; yn ); (x; y)) !
0 ca sir de numere reale, deci 8" > 0, 9n" 2 N astfel incat
8n n" este satisfacuta inegalitatea d((xn ; yn ); (x; y)) < " (2).
Din (1) deducem ca jxn xj, jyn yj d((xn ; yn ); (x; y)) si din (2) deducem
ca
8n n" este satisfacuta inegalitatea j xn x j< "
adica xn ! x in R
si 8n n" este satisfacuta inegalitatea j yn y j< "
adica yn ! y in R.
a) 00 (00 Din xn ! x si yn ! y in R rezulta ca 8" > 0,
9n0" 2 N astfel incat
8n n0" este satisfacuta inegalitatea j xn x j< p"

2
si 9n00" 2 N astfel incat
8n n00" este satisfacuta inegalitatea j yn y j< p" .

2
4
0 00 0 00
Fie n" = max(n" ; n" ). Fie n n" n" ; n" deci j xn x j< p" si j yn y j<
2
p" .
2
Atunci:
r
p "2 "2
d((xn ; yn ); (x; y)) = (xn x)2 + (yn y)2 < + ="
2 2
i.e. (xn ; yn ) ! (x; y) in R2 .
b) 00 )00 Daca ((xn ; yn ))n2N R2 este sir Cauchy in R2 din (1) deducem:
j xn xm j, j yn ym j d((xn ; yn ); (xm ; ym )), 8n; m 2 N (3)
si de aici rezulta ca (xn )n2N R este sir Cauchy si (yn )n2N R este sir
Cauchy in R.
Iata, detaliile: ((xn ; yn ))n2N R2 este sir Cauchy in R2 inseamna 8" > 0,
9n" 2 N astfel incat
8n n" , 8m n" este satisfacuta inegalitatea d((xn ; yn ); (xm ; ym )) < ".
Folosind (3) deducem ca 8n n" , 8m n" este satisfacuta inegalitatea
j xn xm j< " adica (xn )n2N R este sir Cauchy
cit si 8n n" , 8m n" este satisfacuta inegalitatea j yn ym j< " adica
(yn )n2N R este sir Cauchy.
00
(00 Deoarece (xn )n2N R este sir Cauchy in R si (yn )n2N R este sir
Cauchy in R, atunci:
0
8 " > 0, 9 n" 2 N astfel incit:
0
j xn xm j< p" , 8 n, m n" , si
2
00
8 " > 0, 9 n" 2 N astfel incit:
00
j yn ym j< p" , 8 n, m n" .
2
0 00 0 00
Daca n, m max( n" ; n" ) n" ; n" atunci din formula distantei
p q
"2 "2
d((xn ; yn ); (xm ; ym )) = (xn xm )2 + (yn ym )2 2 + 2 ="
i.e. ((xn ; yn ))n2N R2 este sir Cauchy in R2 .

Teorema. R2 ; d este spatiu metric complet. In general, (Rn ; d) este spatiu
metric complet.
Demonstratie. Fie ((xn ; yn ))n2N un sir Cauchy de elemente din R2 . Din
(xn )n2N R este sir Cauchy
propozitia precedenta, punctul b), rezulta ca .
(yn )n2N R este sir Cauchy
Dar din teorema fundamentala stim ca orice sir Cauchy de numere reale este
xn ! x in R
convergent deci exista x; y 2 R astfel incit . Din propozitia
yn ! y in R
2
precedenta punctul a) rezulta ca (xn ; yn ) ! (x; y) in R . Asadar orice sir
Cauchy de elemente din R2 este convergent, conform de…nitiei, R2 ; d este
spatiu metric complet.
5
Cursul 13
12 ianuarie 2021
Punct de acumulare
De…nitie. Fie (X; d) un spatiu metric, a 2 X, " > 0. Multimile:
B(a; ") = fx 2 X j d(x; a) < "g

B(a; ") = j x 2 X j d(x; a) "g
S(a; ") = fx 2 X j d(x; a) = "g
se numesc respectiv bila deschisa de centru a si raza ", bila inchisa de

centru a si raza ", sfera de centru a si raza ".
Exercitiu. Aratati ca in spatiul metric (R; d) vezi exemplul 1, 8a 2 R avem
B(a; ") = (a "; a + ").
De…nitie. Fie ( X; d) un spatiu metric, A X, x 2 X. x se numeste
punct de acumulare pentru multimea A daca si numai daca
8" > 0, B (x; ") \ (A fxg) 6= ?.
Teorema de caracterizare a punctelor de acumulare. Fie ( X; d) un

spatiu metric, A X, x 2 X. Urmatoarele a…rmatiii sunt echivalente:
i) x este punct de acumulare pentru A adica 8" > 0, B (x; ") \ (A fxg) 6=
?.
ii) 9 (xn )n2N un sir de element din A, xn 6= x, 8n 2 N si astfel incat
d
xn ! x.
Demonstratie. i) ) ii) Din (i) pentru " = n1 > 0 rezulta ca B(x; n1 ) \
(A fxg) 6= ?, prin urmare exista xn 2 B(x; n1 ) \ (A fxg) ; 8n 2 N i.e.
xn 2 A fxg, 8n 2 N si xn 2 B(x; n1 ). Aceasta inseamna xn 2 A, 8n 2 N si
xn 6= x, 8n 2 N si d(xn ; x) < n1 , 8n 2 N. Cum lim n1 = 0 rezulta ca 8" > 0,
n!1
9n" 2 N astfel incat
1
8n n" este satisfacuta inegalitatea n < ".
d
de unde d(xn ; x) < ", 8n n" i.e. xn ! x si ii) este demonstrat.
d
ii)=)i) Fie " > 0 . Din xn ! x rezulta ca exista k = n" 2 N astfel incat
8n k este satisfacuta inegalitatea d(xn ; x) < ".
In particular, d(xk ; x) < " i.e. xk 2 B(x; "). Dar xn 2 A, 8n 2 N si xn 6= x,

8n 2 N, in particular, xk 2 A si xk 6= x, i.e. xk 2 A fxg. Rezulta ca
xk 2 B (x; ") \ (A fxg) 6= ? i.e. i).
Corolar. Fie A R, x 2 R. Urmatoarele a…rmatiii sunt echivalente:
i) x este punct de acumulare pentru A adica 8" > 0, (x "; x + ")\(A fxg) 6=
?.
1
ii) 9 (xn )n2N un sir de element din A, xn 6= x, 8n 2 N si astfel incat
lim xn = x.
n!1
Teorema de caracterizare a limitei unei functii intr-un punct. Fie
(X; ) si (Y; d) spatii metrice, A X, x0 2 X punct de acumulare pentru A,
f : A ! Y , l 2 Y . Urmatoarele a…rmatii sunt echivalente:
i) l = lim f (x), adica: 8" > 0, 9 " > 0 astfel incat
x!x0
8x 2 A, x 6= x0 si (x; x0 ) < " este satisfacuta relatia d(f (x); l) < ":
d
ii) 8(xn )n2N A, xn 6= x0 , 8n 2 N, xn ! x0 rezulta f (xn ) ! l.
Demonstratie. i) ) ii) Fie (xn )n2N A, xn 6= x0 , 8n 2 N, xn ! x0 . Fie
" > 0. Din i) 9 " > 0 astfel incat
8x 2 A; x 6= x0 si (x; x0 ) < " este satisfacuta inegalitatea
d(f (x); l)) < " (1)
Cum xn ! x0 pentru " > 0, 9n" 2 N astfel incat

(xn ; x0 ) < " ; 8n n"
Cum xn 2 A, xn 6= x0 folosind (1) obtinem:
d(f (xn ); l)) < ", 8n n"
d
i.e. f (xn ) ! l i.e. ii).
ii) ) i) Conditia ii) a…rma: 8" > 0, 9 " > 0 astfel incat f (B(x0 ; " ) \
(A fx0 g)) B(l; "). Prin urmare daca ii) nu are loc, exista "0 > 0 astfel incat
8 > 0, f (B(x0 ; ) \ (A fx0 g)) 6 B(l; "0 )
i.e. 9"0 > 0 astfel incat
8 > 0, 9x 2 B(x0 ; ) \ (A fx0 g) astfel incat f (x ) 2
= B(l; "0 ).
Pentru = n1 , exista xn 2 B(x0 ; n1 )\(A fx0 g) astfel incat f (xn ) 2
= B(l; "0 )
i.e. (xn ; x0 ) < n1 si
d(f (xn ); l) "0 , 8n 2 N. (2)
1
Din (xn ; x0 ) < n, 8n 2 N pentru n ! 1 obtinem xn ! x0 . Din i)
d
f (xn ) ! l i.e.
d(f (xn ); l) ! 0 (in R) (3)
Folosind teorema de trecere la limita in inegalitati din (2) si (3) deducem ca
"0 0, ceea ce este fals! Deci ii) are loc.
Corolar (Teorema de caracterizare a limitei unei functii intr-un
punct in cazul functiilor reale). Fie A R, x0 2 R punct de acumulare
pentru A, f : A ! R, l 2 R. Urmatoarele a…rmatii sunt echivalente:
i) l = lim f (x), adica: 8" > 0, 9 " > 0 astfel incat
x!x0
2
8x 2 A, x 6= x0 si jx x0 j < " este satisfacuta relatia jf (x) lj < ":
ii) 8(xn )n2N A, xn 6= x0 , 8n 2 N, lim xn = x0 rezulta lim f (xn ) = l.

n!1 n!1
Demonstratie. Rezulta din teorema precedenta daca ne reamintim formula
distantei pe R: d (x; y) = jx yj.
Teorema de unicitate a limitei unei functii intr-un punct. Fie (X; )
si (Y; d) spatii metrice, A X, x0 2 X punct de acumulare pentru A, f : A !
Y , l1 ; l2 2 Y astfel incit l1 = lim f (x) si l2 = lim f (x). Atunci l1 = l2 .
x!x0 x!x0
Demonstratie. Fie " > 0. Din l1 = lim f (x), 9 " > 0 astfel incat
x!x0
8x 2 A, x 6= x0 si (x; x0 ) < " este satisfacuta relatia d(f (x); l1 ) < "
si din l2 = lim f (x), 9 " > 0 astfel incat

x!x0
8x 2 A, x 6= x0 si (x; x0 ) < " este satisfacuta relatia d(f (x); l2 ) < ".
Fie acum r" = min ( " ; " ) > 0. Deoarece x0 este punct de acumulare pentru
A, B(x0 ; r" ) \ (A fx0 g) 6= ?, deci exista x 2 B(x0 ; r" ) \ (A fx0 g), adica
x 2 A, x 6= x0 si (x; x0 ) < a" " ; " . De aic rezulta ca d(f (x); l1 ) < " si
d(f (x); l2 ) < ". Din proprietatile distantei deducem ca d(l1 ; l2 ) d(l1 ; f (x)) +
d(f (x); l2 ) = d(f (x); l1 ) + d(f (x); l2 ) < " + " = 2". Asadar, d(l1 ; l2 ) < ", 8" > 0
si pentru " ! 0 rezulta d(l1 ; l2 ) 0 si cum d(l1 ; l2 ) 0 totdeauna d(l1 ; l2 ) = 0
si din prima axioma a distantei rezulta l1 = l2 .
Continuitatea in cazul spatiilor metrice
Teorema de caracterizare a functiilor continue intre doua spatii

metrice. Fie (X; ) si (Y; d) spatii metrice, A X, f : A ! Y , x0 2 A.
Urmatoarele a…rmatii sunt echivalente:
i) f este continua in x0 i.e. 8" > 0, 9 " > 0 astfel incat 8x 2 A cu (x; x0 ) <
" rezulta d(f (x); f (x0 )) < "
d
ii) 8(xn )n2N A, xn ! x0 rezulta f (xn ) ! f (x0 ).
Demonstratie. Analoaga celei de la limita unei functii intr-un punct.
i) ) ii) Fie xn ! x0 . Fie " > 0. Din ii) 9 " > 0 astfel incat din
8x 2 A cu (x; x0 ) < " ) d(f (x); f (x0 )) < " (1)
Cum xn ! x0 pentru " > 0, 9n" 2 N astfel incat (xn ; x0 ) < ", 8n n"
si cum xn 2 A folosind (1) obtinem:
d
d(f (xn ); f (x0 )) < ", 8n n" i.e. f (xn ) ! f (x0 ) i.e. ii).
ii) ) i) Conditia i) a…rma: 8" > 0, 9 " > 0 astfel incat f (B(x0 ; " ) \ A)
B(f (x0 ); "). Prin urmare daca ii) nu are loc, exista " > 0 astfel incat
8 > 0, f (B(x0 ; ) \ A) 6 B(f (x0 ); ") i.e.
3
9" > 0 astfel incat 8 > 0, 9x 2 B(x0 ; ) \ A astfel incat f (x ) 2
= B(f (x0 ); "
).
1
Pentru = n, exista xn 2 B(x0 ; n1 ) \ A astfel incat f (xn ) 2
= B(f (x0 ); ") i.e.
1
(xn ; x0 ) < n si d(f (xn ); f (x0 )) ", 8n 2 N.
1
Din (xn ; x0 ) < n, 8n 2 N pentru n ! 1 obtinem xn ! x0 , iar din ii)
d
f (xn ) ! f (x0 ) i.e. d(f (xn ); f (x0 ) ! 0, de unde " 0. Fals! Deci i) are loc.
Corolar (Teorema de caracterizare a functiilor continue in cazul
real). Fie A R, x0 2 A punct de acumulare pentru A, f : A ! R. Urma-
toarele a…rmatii sunt echivalente:
i) f este continua in x0 adica 8" > 0, 9 " > 0 astfel incat
8x 2 A cu proprietatea jx x0 j < " este satisfacuta relatia

jf (x) f (x0 )j < ":
iii) 8(xn )n2N A, lim xn = x0 rezulta lim f (xn ) = f (x0 ).

n!1 n!1
Demonstratie. Rezulta din teorema precedenta daca ne reamintim formula
distantei pe R: d (x; y) = jx yj.
Legatura dintre limita si continuitate
Teorema. Fie (X; ) si (Y; d) spatii metrice, A X, x0 2 A iar x0 este si

punct de acumulare pentru A, f : A ! Y . Urmatoarele a…rmatii sunt echiva-
lente:
i) f este continua in x0
ii) lim f (x) = f (x0 ).
x!x0
Demonstratie. i) ) ii) Din (i) 8" > 0, 9 " > 0 astfel incat 8x 2 A cu
(x; x0 ) < " rezulta d(f (x); f (x0 )) < ". In particular, 8" > 0, 9 " > 0 astfel
incat
8x 2 A, x 6= x0 si (x; x0 ) < " este satisfacuta relatia d(f (x); f (x0 )) < ".
Conform teoremei lim f (x) = f (x0 ).

x!x0
ii ) i) Din (ii) 8" > 0, 9 " > 0 astfel incat
8x 2 A, x 6= x0 si (x; x0 ) < " este satisfacuta relatia d(f (x); f (x0 )) < ".
Dar din ipoteza x0 2 A si din axioma I a distantei (x0 ; x0 ) = 0 < ",

d (f (x0 ) ; f (x0 )) = 0 < ".
Asadar, 8" > 0, 9 " > 0 astfel incat
8x 2 A si (x; x0 ) < " este satisfacuta relatia d(f (x); f (x0 )) < ".
i.e. i).
4
Cursul 14
19 ianuarie 2021
Limite laterale
De…nitie. Fie A R, a 2 R astfel incit a este punct de acumulare A \

( 1; a), (Y; d) un spatiu metric si f : A ! Y . Spunem ca ls 2 Y este limita
la stinga a functiei f in punctul a si scriem lim f (x) = ls daca si numai
x!a;x<a
daca
8" > 0, 9 " > 0 astfel incat 8x 2 (a " ; a) \ A este satisfacuta inegalitatea
d (f (x) ; ls ) < ".
De…nitie. Fie A R, a 2 R astfel incit a este punct de acumulare A \
(a; 1), (Y; d) un spatiu metric si f : A ! Y . Spunem ca ld 2 Y este limita la
dreapta a functiei f in punctul a si scriem lim f (x) = ld daca si numai
x!a;x>a
daca
8" > 0, 9 " > 0 astfel incat 8x 2 (a; a + " ) \ A este satisfacuta inegalitatea
d (f (x) ; ld ) < ".
Teorema . Fie A R, a 2 R astfel incit a este punct de acumulare
pentru A si pentru multimile A \ ( 1; a), A \ (a; 1), (Y; d) un spatiu metric
si f : A ! Y . Urmatoarele a…rmatii sunt echivalente:
i) f are limita in a
ii) 9 lim f (x) = ls , lim f (x) = ld si ls = ld .
x!a;x<a x!a;x>a
In plus: ls = ld = lim f (x).
x!a
Demonstratie. i) )ii) Fie l = lim f (x) si " > 0. Exista " > 0 astfel
x!a
incat 8x 2 (a " ; a + " ) \ A, x 6= a ) d (f (x) ; l) < ". De aici rezulta:
8x 2 (a " ; a) \ A ) d (f (x) ; l) < " i.e. exista ls = l.
respectiv
8x 2 (a; a + " ) \ A ) d (f (x) ; l) < " i.e. exista ld = l. Rezulta ls = ld = l
i.e. ii).
ii) ) i) Fie ls = ld = l 2 Y . Fie " > 0. Exista "1 > 0 astfel incat
"
8x 2 (a 1 ; a) \ A ) d (f (x) ; l) < " si
exista 2 > 0 astfel incat

"
8x 2 (a; a + 2) \ A ) d (f (x) ; l) < ".
Fie " = min( "1 ; "2 ) > 0. Fie x 2 (a " ; a + " ) \ A, x 6= a. Vom arata ca
d (f (x) ; l) < ". Conform de…nitiei va rezulta ca l = lim f (x).
x!a
Putem avea cazurile:
" 1
1) x < a. Atunci a " < x < a si cum " 1 rezulta ca a " a "
"
deci x 2 (a 1 ; a) \ A de unde d (f (x) ; l) < ".
"
2) x > a. Atunci a < x < a + " si cum " 2 rezulta ca a + " a + 2"
"
deci x 2 (a; a + 2 ) \ A de unde d (f (x) ; l) < ".
1
Teorema clestelui in spatii metrice. Fie (X; d), (Y; ) doua spatii met-
rice, A X, x0 2 X, x0 punct de acumulare pentru A, f : A ! Y , l 2 Y .
Presupunem ca exista o functie g : A ! [0; 1) astfel incit:
(f (x); l) g(x), 8x 2 A, x 6= x0 si lim g(x) = 0.

x!x0
Atunci:
lim f (x) = l.
x!x0
Demonstratie. Vom folosi caracterizarea limitei unei functii intr-un punct

cu siruri. Fie (xn )n2N A, xn 6= x0 , 8n 2 N, xn ! x0 . Atunci folosind ipoteza
avem:
0 (f (xn ); l) g(xn ); 8n 2 N:
Cum lim g(x) = 0 din caracterizarea limitei unei functii intr-un punct cu
x!x0
siruri rezulta: g(xn ) ! 0. Folosind acum teorema clestelui din R rezulta ca:
(f (xn ); l) ! 0 i.e. f (xn ) ! l. Din caracterizarea limitei unei functii intr-un
punct cu siruri rezulta ca: lim f (x) = l.
x!x0
Exemplu. lim x = 0, lim (xy) = 0, etc.
(x;y)!(0;0) (x;y)!(0;0)
Rezolvare. Fie f : R ! R, f (x; y) = x. Fie (xn ; yn ) ! (0; 0) in R2 ,
2
xn ! 0 in R
(xn ; yn ) 6= (0; 0), 8n 2 N. Dupa cum stim . Atunci f (xn ; yn ) =
yn ! 0 in R
xn ! 0 in R. Din teorema de caracterizare a limitei unei functii intr-un punct
obtinem prima limita. Analog se demonstreaza si celelalte.
Exemplu. Sa se calculeze
x2 y
lim :
(x;y)!(0;0) x2 + y2
Rezolvare. Totdeauna cind avem de calculat o limita inlocuim x, y cu val-

orile catre care tind obtinem 00 . Nun exista o regula de tip l’hopital la functii de
doua variabile !!!!!!!! Ideea este de a folosi clestele. Nu are nimic complicat in re-
2 2
zolvare. Fie (x; y) 6= (0; 0). Scriem x2x+y y
2 = x2x+y2 jyj. Acum este clar ca frac-
x2 x2 y
tia 0 x2 +y 2 1 deci x2 +y 2 jyj, 8 (x; y) 6= (0; 0). Deoarece lim jyj =
(x;y)!(0;0)
x2 y
0 din teorema clestelui in spatii metrice rezulta ca lim 2 2 = 0:
(x;y)!(0;0) x +y
Teorema. Fie f : R2 ! R si (a; b) 2 R2 astfel incit exista limita:
lim f (x; y) 2 R:
(x;y)!(a;b)
Atunci pentru orice functie ' : R ! R care are proprietatea ca
lim '(x) = b
x!a
2
avem
lim f (x; '(x)) = lim f (x; y).

x!a (x;y)!(a;b)
In particular, daca lim f (x; '(x)) nu exista sau depinde de functia ' cu
x!a
proprietatea de mai sus atunci lim f (x; y) nu exista.
(x;y)!(a;b)
Solutie. Fie l = lim f (x; y) 2 R, si g : R ! R, g(x) = f (x; '(x)).
(x;y)!(a;b)
Trebuie demonstrat ca lim g(x) = l. Vom folosi de…nitia limitei cu siruri. Fie
x!a
xn ! a, xn 6= a, 8n 2 N. Atunci, din lim '(x) = b si de…nitia limitei cu siruri
x!a
rezulta ca: lim '(xn ) = b si din convergenta sirurilor in R2 (xn ; '(xn )) ! (a; b)
n!1
in R2 , (xn ; '(xn )) 6= (a; b), 8n 2 N. Cum l = lim f (x; y) din de…nitia
(x;y)!(a;b)
limitei cu siruri rezulta ca: lim f (xn ; '(xn )) = l i.e. lim g(xn ) = l si folosind
n!1 n!1
din nou de…nitia limitei cu siruri rezulta ca: lim g(x) = l.
x!a
In cazul in care exista limita lim f (x; '(x)), vom spune ca functia f are
x!a
limita in (a; b) dupa curba '.
Corolar. Fie f : R2 ! R astfel incit exista limita: lim f (x; y) 2 R.
(x;y)!(0;0)
Atunci pentru orice m 2 R, lim f (x; mx) = lim f (x; y).
x!0 (x;y)!(0;0)
In particular,
daca lim f (x; mx) depinde de m 2 R

x!0
atunci lim f (x; y) nu exista.

(x;y)!(0;0)
Vom nota in continuare
lim f (x; mx) = lim f (x; y)

x!0 (x;y)!(0;0), y=mx
si vom spune in acest caz ca f are limita dupa orice dreapta care trece prin
0.
Solutie. Luam ' : R ! R, '(x) = mx si aplicam teorema precedenta.
Exemplu standard. Sa se arate ca nu exista
xy
lim :
(x;y)!(0;0) x2 + y2
Solutie. Calculam lim f (x; y). Avem lim f (x; y) =

(x;y)!(0;0), y=mx (x;y)!(0;0), y=mx
2
mx m
lim 2 2 2 = 1+m2 depinde de m. Conform corolarului limita nu
(x;y)!(0;0), y=mx x +m x
exista. (
x2 y
2 daca (x; y) 6= (0; 0)
x4 +y 2
Exercitiu. Fie f : R ! R, f (x; y) = .
0 daca (x; y) = (0; 0)
3
Atunci f are limita dupa orice dreapta care trece prin 0, dar nu are limita
in (0; 0).
mx3
Solutie. Avem lim f (x; mx) = lim f (x; y) = lim x4 +m 2 x2 =
x!0 (x;y)!(0;0), y=mx x!0
mx
lim x2 +m2 = 0.
x!0
1
Dar luind '(x) = x2 , avem: lim f (x; '(x)) = lim f (x; x2 ) = 2 si prin
x!0 x!0
urmare tinind cont de teorema rezulta ca lim f (x; y) nu exista.
(x;y)!(0;0)

Analiza 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza matematica anul I

prof. univ. dr. Dumitru Popa

De…nitia urmatoare este una fundamentala a acestui curs.

Vom folosi frecvent si scrierea

8" > 0, 9n" 2 N astfel incit: j xn x j< ", 8n n" .

In aceste conditii vom scrie xn ! x sau lim xn = x. x se mai numeste si

Demonstratie. Sa presupunem, prin absurd, ca x 6= y. Cum sintem pe R

9n1 2 N astfel incit: j xn x j< y 2 x , 8n n1 , si

Fie n = max(n1 ; n2 ) n1 , n2 . Atunci:

Asadar, y x < y x, contradictie!

x daca x 0 b max (b; b) = jbj max (jaj ; jbj) daca x 0

La noi, din xn yn zn ; 8n 2 N rezulta ca xn x yn x zn x; 8n 2 N.

jyn xj max (jxn xj ; jzn xj) ; ; 8n 2 N: (1)

Din acest moment demonstratia continua astfel. Deoarece xn ! x,

8n n0" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < ". (2)

8n n00" este satisfacuta inegalitatea jzn xj < ". (3)

jxn xj < ": (4)

jzn xj < ": (5)

Din (4) si (5) rezulta ca

jxn xj daca ...

Folosind inegalitatea (6) din inegalitatea (1) deducem ca

jyn xj < ":

Asadar am demonstrat: 8" > 0, 9n" 2 N astfel incit pentru

8n n" este satisfacuta inegalitatea jyn xj < ".

8n k este satisfacuta inegalitatea jxn xj < 21 . (1)

Propozitie. Fie (xn )n2N un sir de numere reale si x 2 R. Urmatoarele

8n n" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < ". (1)

8n n" este satisfacuta inegalitatea jx2n xj < ".

8n n" este satisfacuta inegalitatea jyn xj < "

adica conform de…nitiei lim yn = x sau inlocuind yn = x2n ,

8n n" este satisfacuta inegalitatea jx2n+1 xj < ".

8n n" este satisfacuta inegalitatea jzn xj < "

limita sumei este egala cu suma limitelor.

8n n0" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < 2" . (1)

8n n00" este satisfacuta inegalitatea jyn yj < 2" . (2)

Fie acum n" = max (n0" ; n00" ). Vom arata ca

8n n" este satisfacuta inegalitatea j(xn + yn ) (x + y)j < ". (3)

jxn xj < 2" . (4)

jyn yj < 2" . (5)

In continuare procedam intr-o maniera cunoscuta. Vom folosi inegalitatea

Teorema de trecere la limita in inegalitati. a) Fie (xn )n2N un sir de

Demonstratie. a) Presupunem prin absurd ca, x nu este 0. x …ind

8n n" este satisfacuta inegalitatea jxn xj < ".

Dar aceasta este fals, deoarece din ipoteza xn 0, 8n 2 N, in particular xk 0.

8n 2 N este satisfacuta inegalitatea xn 2 [a; b]

8n 2 N este satisfacuta inegalitatea jxn j M.

8n 2 N este satisfacuta inegalitatea jxn j M.

Urmatoara de…nitie este una fundamentala a analizei matematice.

8n n" si 8m n" este satisfacuta inegalitatea jxn xm j < "

sau echivalent: 8" > 0, 9n" 2 N astfel incit

Echivalenta dintre cele doua de…nitii va … demonstrata la seminar.

Pentru n n1 inegalitatea este banala, iar pentru n n1 folosim inegalitatea

limita produsului este egala cu produsul limitelor.

9M > 0 astfel incit jxn j M , 8n 2 N. (1)

Din lim xn = x si de…nitia limitei unui sir de numere reale avem

Fie acum n" = max (n0" ; n00" ). Vom arata ca

8n n" este satisfacuta inegalitatea jxn yn xyj < ". (4)

In continuare procedam intr-o maniera cunoscuta. Vom folosi inegalitatea

= jxn j jyn yj + jyj jxn xj

Propozitie. Fie (xn )n2N un sir de numere reale, x 2 R. Daca

Demonstratie. Deoarece x 6= 0 cum sintem in multimea numerelor reale

8n n0 este satisfacuta inegalitatea jxn xj < x2 .

Dar din proprietatile modulului stim ca aceasta este echivalenta cu 8n n0 ,