Sunteți pe pagina 1din 4

Autori: Denis Ibadula si Diana Savin

2 Calculul propoziţiilor şi al predicatelor şi


aplicaţii la operaţii cu mulţimi
1. Negaţi următoarele predicate şi propoziţii:
Atenţie la
regulile de a) ∀x1 , x2 ∈ A (x1 < x2 ⇒ f (x1 ) < f (x2 )), f : A → B funcţie.
negaţie!
b) ∀x1 , x2 ∈ A (x1 6= x2 ⇒ f (x1 ) 6= f (x2 )), f : A → B funcţie.

c)∀ ε > 0, ∃ n ≥ 1 a.ı̂. |an | < ε, (an )n≥1 şir de numere reale.

d) ∀ ε > 0, ∃ δ > 0 a.ı̂. ∀x ∈ D, |x − x0 | < δ ⇒ | f (x) − f (x0 )| < ε,


f : D → R funcţie, x0 ∈ D.

e) ∀a1 , a2 , ..., an ∈ K, a1 e1 + a2 e2 + ... + an en = 0 ⇒ a1 = 0 şi a2 = 0 şi . . .


şi an = 0,
e1 , e2 , . . . , en ∈ V, V este spaţiu vectorial peste K.

2. Fie teorema (T ) :

Dacă a = b, atunci a3 = b3 , unde a, b ∈ R.

Formulaţi reciproca lui (T ), contrara lui (T ), contrara reciprocei. Care din


aceste teoreme este adevărată?

Fie teorema (T 0 ) :

Dacă a = b, atunci a3 = b3 , unde a, b ∈ C .

Formulaţi reciproca lui (T 0 ). Este reciproca adevărată?

3. Demonstraţi proprietăţile reuniunii, intersecţiei, diferenţei şi ale diferenţei


simetrice.

4. Demonstraţi proprietăţile produsului cartezian.

2.1 Indicaţii şi rezolvări:


1. Folosim următoarele reguli:
e (p → q) ⇔ p∧eq,
e (∀x1 ∀x2 p(x1 , x2 )) ≡ ∃x1 ∃x2 e( p(x1 , x2 )),
e(p ∧ q) ⇔e p ∨ e q.

Complemente de matematici scolare


6
Caiet de seminar

a) e (∀x1 , x2 ∈ A (x1 < x2 ⇒ f (x1 ) < f (x2 ))) ⇔ ∃x1 , x2 ∈ A (x1 < x2 şi
f (x1 ) > f (x2 )).

b) e (∀x1 , x2 ∈ A(x1 6= x2 ⇒ f (x1 ) 6= f (x2 ))) ⇔ ∃x1 , x2 ∈ A (x1 6= x2 şi


f (x1 ) = f (x2 )).

c) e (∀ε > 0, ∃n ≥ 1a.ı̂. |an | < ε) ⇔ ∃ε > 0, ∀n ≥ 1 a.ı̂. |an | ≥ ε.

d) e (∀ε > 0, ∃δ > 0a.ı̂.∀x ∈ D, |x − x0 | < δ ⇒ | f (x) − f (x0 )| < ε) ⇔ ∃ε >


0, ∀δ > 0 a.ı̂. ∃x ∈ D cu |x − x0 | < δ şi | f (x) − f (x0 )| > ε.

e) e (∀a1 , a2 , ..., an ∈ K, a1 e1 + a2 e2 + ... + an en = 0 ⇒ a1 = 0şi a2 = 0şi ...an = 0)


⇔ ∃ a1 , a2 , ..., an ∈ K a.ı̂. a1 e1 + a2 e2 + ... + an en = 0 şi (a1 6= 0 sau a2 6= 0
sau . . . an 6= 0.

2. (T ) este adevărată şi reciproca lui (T ) este adevărată deoarece:


pentru a, b ∈ R, h¡ i
3 3 2 2
¢
1 2 3 2
a = b ⇔ (a−b)(a +ab+b ) = 0 ⇔ (a−b) a + 2 b + 4 b = 0. Produsul
se anulează dacă şi numai dacă a = b.

Contrara lui (T ) şi contrara reciprocei lui (T ) sunt adevărate.

Reciproca lui (T 0 ) : Pentru a, b ∈ C, a3 = b3 ⇒ a = b.

0
Demonstrăm că √reciproca lui (T

) nu este adevărată:
−1+i 3 −1−i 3
pentru a = 2
şi b = 2
avem a3 = b3 , dar a 6= b.

3. Fie mulţimile A, B, C.
a) A ∪ B = B ∪ A ( comutativitatea reuniunii),
b) (A ∪ B) ∪ C = A ∪ (B ∪ C) ( asociativitatea reuniunii),
c) A ∩ B = B ∩ A ( comutativitatea intersecţiei),
d) (A ∩ B) ∩ C = A ∩ (B ∩ C) ( asociativitatea intersecţiei),
e) A ∪ (B ∩ C) = (A ∪ B) ∩ (A ∪ C) ( distributivitatea reuniunii faţă de
intersecţie),
f) A ∩ (B ∪ C) = (A ∩ B) ∪ (A ∩ C) ( distributivitatea intersecţiei faţă de
reuniune),
g) Dacă A, B ⊂ E : CE (A ∪ B) = CE A∩ CE B
Dacă A, B ⊂ E : CE (A ∩ B) = CE A∪ CE B
( formulele lui de Morgan),
i) A 4 φ = φ 4 A = A,
j) A 4 B = B 4 A (comutativitatea diferenţei simetrice),

Complemente de matematici scolare


7
Autori: Denis Ibadula si Diana Savin

h) (A 4 B) 4 C = A 4 (B 4 C) (asociativitatea diferenţei simetrice).

Propr. a)-j) se demostrează uşor.


h) Pentru a demonstra h) vom da o soluţie folosind funcţia
½ caracteristică:
1 dacă x ∈ A
fie T o mulţime totală, A ⊂ T, ϕA : T → R , ϕA (x) = ,
0 dacă x ∈ A
unde A = CT A.
Observaţie: dacă A, B ⊂ T : ϕA = ϕB ⇔ A = B.
Proprietăţi ale funcţiei caracteristice:
ϕA∩B = ϕA · ϕB ,
ϕA∪B = ϕA + ϕB − ϕA ·ϕB ,
ϕA\B = ϕA − ϕA ·ϕB.
Revenind la h) este suficient să demonstrăm că ϕ(A4B)4C = ϕA4(B4C).
ϕA4B = ϕ(A\B)∪(B\A) = ϕA\B +ϕB\A − ϕA\B · ϕB\A = ϕA −ϕA · ϕB +ϕB −
ϕA ·ϕB −
−ϕ(A\B)∩(B\A) .Dar (A \ B) ∩ (B \ A) = φ, deci ϕ(A\B)∩(B\A) =0.
Obţinem că ϕA4B = ϕA + ϕB − 2ϕA · ϕB
Notez A 4 B = E.
ϕ(A4B)4C = ϕE4C = ϕE + ϕC − 2ϕE · ϕC = ϕA4B + ϕC − 2ϕA4B · ϕC =
ϕA + ϕB −
−2ϕA · ϕB +ϕC −2ϕA · ϕC − 2ϕB · ϕC + 4ϕA · ϕB · ϕC .
Deci ϕ(A4B)4C = ϕA + ϕB + ϕC − 2ϕA · ϕB −2ϕA · ϕC − 2ϕB · ϕC + 4ϕA · ϕB ·
ϕC .
Notez B 4 C = F.
ϕA4(B4C) = ϕA4F = ϕA + ϕF − 2ϕA · ϕF = ϕA + ϕB4C − 2ϕA · ϕB4C =
ϕA + ϕB +
+ϕC − 2ϕB · ϕC − 2ϕA · ϕB − 2ϕA · ϕC + 4ϕA · ϕB · ϕC .
Deci ϕA4(B4C) = ϕA + ϕB + ϕC − 2ϕA · ϕB − 2ϕA · ϕC − 2ϕB · ϕC + 4ϕA · ϕB ·
ϕC .
Am obţinut că ϕ(A4B)4C = ϕA4(B4C) ⇒ (A 4 B) 4 C = A 4 (B 4 C) .

Altă soluţie la h).


Se demonstrează folosind proprietatile operatorilor logici ”‘şi” şi ”sau” următoarea
egalitate:

(A 4 B) 4 C =
= (A ∩ CE B ∩ CE C)∪(CE A ∩ B ∩ CE C)∪(CE A ∩ CE B ∩ C)∪(A ∩ B ∩ C) ,
pentru ∀A, B, C ⊂ E. Se observă că dacă ı̂n această egalitate se permută
circular mulţimile A, B, C, termenul din dreapta nu se schimbă. Rezultă că
este adevărată egalitatea:

(A 4 B) 4 C = (B 4 C) 4 A.
Mai departe aplicăm proprietatea de comutativitate a diferenţei simetrice.

Complemente de matematici scolare


8
Caiet de seminar

4. Fie A, B, C mulţimi. Atunci:


a) (A ∪ B) × C = (A × C) ∪ (B × C) ,
A × (B ∪ C) = (A × B) ∪ (A × C)
( distributivitatea produsului cartezian faţă de reuniune).

b) (A ∩ B) × C = (A × C) ∩ (B × C) ,
A × (B ∩ C) = (A × B) ∩ (A × C)
( distributivitatea produsului cartezian faţă de intersecţie).

c) (A \ B) × C = (A × C) \ (B × C) ,
A × (B \ C) = (A × B) \ (A × C) ( distributivitatea produsului cartezian
faţă de \“ ).

d) (A 4 B) × C = (A × C) 4 (B × C) ,
A × (B 4 C) = (A × B) 4 (A × C)
( distributivitatea produsului cartezian faţă de diferenţa simetrică).

a) Fie (x, y) ∈ (A ∪ B) × C ⇔ (x ∈ A ∪ B) ∧ y ∈ C ⇔ (x ∈ A ∪ B) ∧
(y ∈ C ∪ C)
⇔ (x ∈ A ∧ y ∈ C) ∨ (x ∈ B ∧ y ∈ C) ⇔ (x, y) ∈ A × C ∨ (x, y) ∈ B × C ⇔
⇔ (x, y) ∈ (A × C) ∪ (B × C) .
Analog se demonstrează că A × (B ∪ C) = (A × B) ∪ (A × C) .

b) Fie (x, y) ∈ (A ∩ B) × C ⇔ (x ∈ A ∩ B) ∧ y ∈ C ⇔ (x ∈ A ∧ x ∈ B) ∧
∧ (y ∈ C ∧ y ∈ C) ⇔ (x ∈ A ∧ y ∈ C) ∧ (x ∈ B ∧ y ∈ C) ⇔ ((x, y) ∈ A ×
C)∧
∧((x, y) ∈ B × C) ⇔ (x, y) ∈ (A × C) ∩ (B × C) .
Analog se demonstrează că A × (B ∩ C) = (A × B) ∩ (A × C) .

c) se demonstrează analog cu a) şi b).

d) Fie (x, y) ∈ (A 4 B) × C ⇔ (x, y) ∈ ((A \ B) ∪ (B \ A)) × C ⇔ (x, y) ∈


∈ ((A \ B)×C)∪((B \ A)×C) ⇔ (x, y) ∈ ((A × C) \ (B × C))∪((B × C) \ (A × C))
⇔ (x, y) ∈ (A × C) 4 (B × C) .
Analog se demonstrează că A × (B 4 C) = (A × B) 4 (A × C) .

Complemente de matematici scolare


9

S-ar putea să vă placă și