Definiţie. Fie o mulţime A.

O familie A i  iI de sunbmulţimi ale lui A se numeşte

partiţie a lui A, dacă satisface următoarele condiţii:
a A i   i  I;
b A i  A j   i, j  I, i  j;
c  A i  A.
iI

Definiţie. Fie o mulţime A şi  o relaţie de echivalenţă pe A. Pentru x  A

definim  x  y  A / x, y   .
 x se mai notează cu x şi se numeşte clasa de echivalenţă a elementului x.

Propoziţie. Fie o mulţime A şi   A  A o relaţie de echivalenţă pe A. Atunci,

următoarele afirmaţii sunt echivalente:
i x  x , x  A;
ii x  y  x, y  ;
iii x  y    x, y  ;
iv A   x.
xA

Demonstraţie. i  reflexivă  pentru  x  A : x, x    x  x .

ii „“ y  y  x  x, y  .
„“x, y  .
Demonstrăm că x  y . Fie z  x  x, z  . Dein faptul că  este simetrică
rezultă că z, x  . Dar x, y   şi aplicând faptul că  este tranzitivă obţinem că
z, y    z  y . Deci x  y . Analog se obţine că y  x , deci x  y .
iii „“ x  y  .
Presupunem prin absurd că x, y    y  x . Dar y  y  y  x  y , ceea ce
contrazice ipoteza  x, y  .
„“x, y  . Demonstrăm că x  y  .
Presupunem prin absurd că  z  x  y  z, x   şi z, y  . Folosind
faptul că  este simetrică rezultă că x, z   şi z, y  . Aplicând tranzitivitatea lui
, rezultă că x, y  , ceea ce contrazice ipoteza  x  y  .
iv „ “ Fie y  A  y  y  y   x . Deci A   x .
xA xA

„ “ Evidentă.

17
 2.4. Funcţii

Definiţie. Fie două mulţimi A şi B şi f o relaţie între elementele lui A şi elementele

lui B. Spunem că f este o aplicaţie sau o funcţie definită pe A cu valori în B (şi se
notează f : A  B), dacă sunt satisfăcute următoarele condiţii:
i Pentru x  A y  B astfel încât x, y  f;
ii Dacă pentru x  A y, y   B astfel încât x, y  f şi x, y    f  y  y  .
A se numeşte domeniul de definiţie al funcţiei, iar B se numeşte codomeniul funcţiei.

Definiţie. Fie o funcţie f : A  B. Mulţimea fA  fx / x  A  B se

numeşte imaginea funcţiei f şi se mai notează Imf.

Definiţie. O funcţie f : A  B se numeşte injectivă, dacă

x 1 , x 2  A, x 1  x 2  fx 1   fx 2 ,
condiţie echivalentă cu
x 1 , x 2  A, fx 1   fx 2   x 1  x 2 .

Definiţie. O funcţie f : A  B se numeşte surjectivă, dacă

y  B, x  A astfel încât fx  y.

Observaţie. O funcţie este surjectivă dacă şi numai dacă imaginea sa este egală cu
codomeniul.

Definiţie. O funcţie f : A  B se numeşte bijectivă, dacă este injectivă şi

surjectivă.

Propoziţie. Fie două funcţii f 1 : A  B, f 2 : B  C. Atunci:

i Dacă f 1 şi f 2 sunt injective, rezultă că f 2  f 1 este injectivă;
ii Dacă f 2  f 1 este injectivă, rezultă că f 1 este injectivă;
iii Dacă f 1 şi f 2 sunt surjective, rezultă că f 2  f 1 este surjectivă;
iv Dacă f 2  f 1 este surjectivă, rezultă că f 2 este surjectivă;

18
 v Dacă f 1 şi f 2 sunt bijective, rezultă că f 2  f 1 este bijectivă;
ivi Dacă f 2  f 1 este bijectivă, rezultă că f 1 este injectivă şi f 2 este surjectivă.

Demonstraţia o lăsăm ca exerciţiu de seminar.

Propoziţie. Fie două mulţimi A, B şi o relaţie binară f  A  B. Atunci f este

graficul unei funcţii bijective : A  B dacă şi numai dacă f 1  f  1 A şi f  f 1  1 B .

Definiţie. Fie funcţiile f1 : A1  B1, f2 : A2  B2.

f 1  f 2 : A 1  A 2  B 1  B 2 , f 1  f 2 x, y  f 1 x, f 2 y , x, y  A 1  A 2 se
numeşte produsul cartezian al funcţiilor f 1 şi f 2 .

Orice produs cartezian A 1  A 2 se poate proiecta pe axele sale A 1 şi A 2 :

p : A 1  A 2  A 1 , px, y  x;
q : A 1  A 2  A 2 , qx, y  y.

Definiţie. Fie două mulţimi I, A. O funcţie f : I  A se numeşte familie I - indexată

de elemente din A.
Dacă fi  a i  i  I, notăm familia f cu a i  iI .

Definiţie. Fie A i  iI o familie de mulţimi. Mulţimea:

 Ai  a /  i  I a.î. a  A i
iI

se numeşte reuniunea familiei A i  iI .

Definiţie. Fie A i  iI o familie de mulţimi. Mulţimea:

 Ai  a /  i  I a.î. a  A i
iI

se numeşte intersecţia familiei A i  iI .

Propoziţie. i Fie o mulţime A şi A i  iI o familie de submulţimi ale lui A. Atunci:

CA  Ai   CAAi
iI iI

CA  Ai   CAAi
iI iI

(relaţiile lui De Morgan)

ii Fie două familii de mulţimi A i  iI, B j  jI şi o mulţime X. Atunci:

19
 X  Ai  X  A i 
iI iI

 Ai   Bj   A i  B j 
iI jI i,jIJ

(distributivitatea reuniunii faţă de intersecţie)

iii Fie două familii de mulţimi A i  iI, B j  jI şi o mulţime X. Atunci:

X  Ai  X  A i 
iI iI

 Ai   Bj   A i  B j 
iI jI i,jIJ

(distributivitatea intersecţiei faţă de reuniune)

iii Fie două familii de mulţimi A i  iI, B j  jI . Atunci:

 Ai   Bj   A i  B j 
iI jI i,jIJ

(distributivitatea produsului cartezian faţă de reuniune)

iv Fie două familii de mulţimi A i  iI, B j  jI . Atunci:

 Ai   Bj   A i  B j 
iI jI i,jIJ

(distributivitatea produsului cartezian faţă de intersecţie)

v Dacă familia A i  iI are proprietatea că pentru  i, j  I,  k  I astfel
încât A i  A k şi A j  A k (o familie A i  iI care are această propreitate se numeşte
familie filtrantă), atunci:

 Ai   Ai  A i  A i .
iI iI iI

Demonstraţie. Demontrăm numai v; demonstraţiile propreităţilor i  iv le lăsăm

ca exerciţii de seminar.

„ “ Fie a, b   Ai   Ai  i  I a.î. a  A i

iI iI
 j  I a.î. b  A j .
Ţinând cont de faptul că familia A i  iI este filtrantă, rezultă că k  I astfel încât

20
A i  A k şi A j  A k . Obţinem că a, b  A k  A k , de unde rezultă că a, b 
A i  A i .
iI

„ “ Fie a, b  A i  A i    i  I astfel încât a, b  A i  A i 

iI

a, b   Ai   Ai .
iI iI

2.5. Produsul direct al unei familii de mulţimi.

Axioma alegerii

Definiţie. Fie A i  iI o familie de mulţimi. Mulţimea:

 Ai  f:I  A i / i fi  A i
iI iI

se numeşte produsul direct al familiei A i  iI .

Dacă notăm fi  a i , pentru  i  I, atunci scriem
 Ai  a  a i  iI / i  I, a i  A i .
iI

Un element f   A i se numeşte funcţie selectivă a familiei date.

iI

Notaţie: f : A  B  B A  Hom(A; B).

Axioma alegerii. Fie A i  iI o familie nevidă (I  ) de mulţimi nevide (A i  ,

(i  I), cu proprieatea că A i  A j  , (i, j  I, i  j. Atunci, ( o mulţime
C  A i (numită mulţime selectivă a familiei A i  iI ), cu proprietatea că pentru (i
iI

 I, mulţimea C  A i are un singur element.

Propoziţie. Următoarele afirmaţii sunt echivalente:

i Axioma alegerii;
ii Produsul direct al oricărei familii nevide de mulţimi nevide este nevid;

21