Sunteți pe pagina 1din 5

3.

Subgrupuri (18 martie 2019)


3.1. Definiţie, caracterizare şi exemple.
Definiţia 3.1. Fie G un grup. O submulţime H ⊆ G este un subgrup
al lui G dacă
(i) pentru orice x, y ∈ H avem xy ∈ H (spunem că H este parte
stabilă a lui G ı̂n raport cu ·) şi
(ii) H ı̂mpreună cu restricţia operaţiei ·|H formează un grup.
Notaţia 3.2. Notăm cu H ≤ G faptul că H este subgrup al lui G.
Exemplul 3.3. a) Dacă (G, ·) este un grup, atunci {1} şi G sunt sub-
grupuri ı̂n G (numite subgrupuri triviale).
b) N este parte stabilă ı̂n (Z, +), dar nu este subgrup.
c) Relativ la operaţia + avem: Z ≤ Q ≤ R ≤ C.
d) Relativ la operaţia · avem: Q∗ ≤ R∗ ≤ C∗ .
e) In D4 = {1, r, r2 , r3 , s, sr, sr2 , sr3 } avem:
• {1, r, r2 , r3 }, {1, s}, {1, s, r2 , sr2 } sunt subgrupuri ı̂n D4 ;
• {1, sr, sr2 , sr3 } nu este subgrup in D4 (nu este parte stabilă).
Teorema 3.4. Fie G un grup şi H ⊆ G. Următoarele afirmaţii sunt
echivalente:
a) H ≤ G.
a) i) 1 ∈ H;
ii) ∀x, y ∈ H, xy ∈ H;
iii) ∀x ∈ H, x−1 ∈ H.
b) i) 1 ∈ H
ii) ∀x, y ∈ H, xy −1 ∈ H
Demonstraţie. 

1
2

Observaţia 3.5. Condiţia 1 ∈ H poate fi ı̂nlocuită cu H 6= ∅.


Exerţiul 3.6. Scrieţi enunţul teoremei pentru notaţia aditivă.
Exemplul 3.7. Dacă n ∈ N, atunci nZ este subgrup ı̂n (Z, +);
Observaţia 3.8. Relaţia de a fi subgrup este tranzitivă:
H ≤ K şi K ≤ G ⇒ H ≤ G.

3.2. Subgrupuri şi morfisme.


Propoziţia 3.9. Fie f : G → K un morfism de grupuri.
(1) Dacă H ≤ G, atunci f (H) ≤ K.
(2) Dacă L ≤ K, atunci f −1 (L) ≤ G
Demonstraţie.


Corolarul 3.10. Dacă f : G → K este un morfism de grupuri, atunci:
(a) f (G) ≤ K;
(b) Ker(f ) = {g ∈ G | f (g) = 1K } ≤ G.
Definiţia 3.11. Dacă f : G → K este un morfism de grupuri, atunci
(a) f (G) se numeşte imaginea lui f ;
(b) Ker(f ) se numeşte nucleul lui f .
Este evident că morfismul f este surjectiv ddacă f (G) = K. Morfis-
mele injective pot fi caracterizate cu ajutorul nucleului astfel:
Propoziţia 3.12. Dacă f : G → K este un morfism de grupuri, atunci
următoarele afirmaţii sunt echivalente:
3

(a) funcţia f este injectivă;


(b) Ker(f ) = {1G }.
Demonstraţie.

3.3. Subgrup generat.


Teorema 3.13. Intersecţia unei familii de subgrupuri este subgrup.
Demonstraţie.


Corolarul 3.14. Dacă G este un grup şi H1 , H2 ≤ G, atunci H1 ∩H2 ≤
G.
Observaţia 3.15. In general reuniunea a două sau mai multe subgrupuri
nu este subgrup. De exemplu, 2Z, 3Z ≤ (Z, +), dar 2Z ∪ 3Z nu este
subgrup ı̂n Z (nu este parte stabilă).
Definiţia 3.16. Fie G un grup şi X ⊆ G. Subgrupul
\
hXi = H
X⊆H≤G

se numeşte subgrupul generat de X.


4

Observaţia 3.17. 1. Subgrupul hXi este cel mai mic subgrup care
conţine mulţimea X, adică

 i) K ≤ G;

hXi = K ⇔ ii) X ⊆ K;

iii) S ≤ G şi X ≤ S ⇒ K ≤ S.

2. h∅i = {1}.
Propoziţia 3.18. Fie G un grup şi ∅ 6= X ⊆ G. Atunci
hXi = {x1 · . . . · xn | n ∈ N∗ , ∀i ∈ {1, . . . , n}, xi ∈ X ∪ X −1 },
unde X −1 = {x−1 | x ∈ X}.
Demonstraţie.

Notaţia 3.19. Dacă X = {x1 , . . . , xn }, atunci hXi = hx1 , . . . , xn i.


Observaţia 3.20. 1) Produsele x1 · . . . · xn pot fi ı̂nlocuite cu produse de
forma y1k1 · . . . · ym
km
cu k1 , . . . , km ∈ Z.
2) Dacă grupul G este abelian, atunci ı̂n expresia y1k1 · . . . · ym
km
putem
presupune că elementele y1 , . . . , ym sunt diferite două câte două.
5

Exemplul 3.21. 1) In grupul simetric Sn considerăm


X = {τ ∈ Sn | τ este o transpoziţie}
şi
Y = {ρ ∈ Sn | ρ este un ciclu de lungime 3}.
Atunci
a) hXi = Sn ;
b) hY i = An , unde An = {σ ∈ Sn | σ este pară}.
a)

b) Incluziunea hY i ⊆ An este evidentă.


Orice permutare pară este produsul unui număr par de transpoziţii.
Orice produs de două transpoziţii diferite este produs de cicluri de
lungime 3:
• dacă i 6= j 6= k 6= i, atunci (i, j)(j, k) = (i, k, j)2 ;
• dacă i, j, k, ` sunt două câte două diferite, atunci (i, j)(k, `) =
(i, k, j)(i, k, `).

Definiţia 3.22. Grupul An se numeşte grupul altern de grad n.


2) In (Q, +) luăm X = { p1 | p este prim}. Atunci
a
hXi = { | b este liber de pătrate}.
b