MONOGENEITATE

BREVIAR
 f  u  iv monogenă (derivabilă) în z 0  x0  iy 0  dom f  f satisface în z 0

SISTEMUL CAUCHY RIEMANN:

 u v
 x  x0 , y 0   y x0 , y 0 


 u  x , y    v x , y 
0 0 0 0
 y x
1   
 f satisface sistemul Cauchy – Riemann   z f  z 0   0 , unde  z f    i 
2  x y 

 f olomorfă în D  C : f monogenă în orice z  D

 f olomorfă în D  f nu depinde de z în D.
 f  u  iv olomorfă în D  u  0, v  0 în D (părţile reală şi imaginară ale unei
funcţii olomorfe sunt armonice)
1     2u  2u       
 dacă  z f    i  , atunci u  2  2    i   i u şi deci
2  x y  x y  x y  x y 
u  4 2zz u
 o funcţie olomorfă de derivată nenulă defineşte o transformare conformă (care păstrează
unghiurile)

A: Determinarea punctelor de monogeneitate

1. Să se determine punctele de monogeneitate ale funcţiei
f  z   4 x 2  3 xy  2 x  4 y  i xy  2 y 2  3 y  x .
Soluţie.
A). În punctele de monogeneitate, f satisface sistemul Cauchy Riemann.

Re f  z   4 x 2  3 xy  2 x  4 y
Determinăm  şi calculăm
Im f  z    xy  2 y 2  3 y  x

u v
 8x  3 y  2  y 1
x x
u v
 3 x  4  x  4 y  3
y y

B). Rezolvăm sistemul algebric corespunzător:

1
 8 x  3 y  2   x  4 y  3 9 x  y  1 x  1
    
 3 x  4  y  1 3 x  y  5  y  8

Funcţia are un singur punct de monogeneitate: z 0  1  8i

2. Să se determine punctele de monogeneitate ale funcţiei

f  z   4 z 2  3 zz  2 z  4 sin z  z 2 .

Soluţie. Funcţia este dată în z, z , partea reală u şi cea imaginară v nu sunt separate
deocamdată.
Avem două posibilităţi:
zz zz
i) Separăm u, v, folosind relaţiile x  , y şi apoi aplicăm sistemul Cauchy-
2 2i
Riemann
ii) Aplicăm direct  z f

Alegem cea de a doua cale, deoarece este mai simplă în acest caz.

Calculăm  z f 

z
 
4 z 2  3 zz  2 z  4 sin z  z 2  3 z  2  2 z .

În punctele de monogeneitate trebuie ca  z f  0 .Deci

x  2
 3 z  2  2 z  0   3 x  iy   2  2 x  iy   0   x  2  5iy  0  
y  0

Singurul punct de monogeneitate al funcţiei este z 0  2 şi este situat pe axa reală.

B: Funcţii olomorfe
1. Să se determine constantele a, b, c, d , p, q   astfel încât funcţia


f  z   ax 2  bxy  cy 2  y  i dy 2  xy  px  qy 
să fie olomorfă în C.

Soluţie. Funcţia trebuie să satisfacă sistemul Cauchy-Riemann pentru orice z complex, situat la
distanţă finită. Deci

2
 Re f  z   ax 2  bxy  cy 2  y
A). Determinăm  şi calculăm
Im f  z   dy 2  xy  px  qy

u v
 2ax  by  y p
x x
u v
 bx  2cy  1  2dy  x  q
y y

B). Rezultă sistemul algebric:

 1 1
2ax  by  2dy  x  q 2a  1x  b  2d  y  q a  , b  0, c   , d  0,
     2 2
bx  2cy  1   y  p bx  2c  1 y   p  1  p  1, q  0

Funcţia căutată este

x2 y2
f z     y  i xy  x  .
2 2

Ştim că, revenind la z, z , f trebuie să depindă doar de z . Pentru a pune în evidenţă acest fapt,
întrucât f  z   f x  iy  , putem considera pe z  x  iy ca argument bloc. Luând y  0 , obţinem
f  f x  , în care înlocuim pe x cu z, obţinând astfel scrierea în complex a lui f. Deci
x2 z2
f x    i x   f z    iz .
2 2

2. Să se determine funcţia olomorfă de parte reală u  x, y   x 3  3 xy 2  y , ştiind că f 0  0 .

Soluţie.
Metoda 1.
A) Verificăm armonicitatea lui u:

 u   2u
 2  6x
2 2
 x  3 x  3 y  x  2u  2u
 u   2  u  2  2  6 x  6 x  0 în C.
  6 xy  1   u  6 x x y
 y  y 2

B) Din sistemul Cauchy – Riemann rezultă cunoaşterea derivatelor parţiale ale lui v, deci şi
diferenţiala sa. Problema se reduce deci la determinarea unei funcţii de diferenţială dată. Avem
 v 2 2
 y  3 x  3 y v
  v  3 x 2 y  y 3  x    6 xy   x 
 v   6 xy  1  6 xy  1 x
 x

Însă, ţinând seama de a doua relaţie, rezultă că trebuie ca 6 xy   x   6 xy  1 , de unde

3
 x   1   x   x  C  v  3x 2 y  y 3  x  C ,
unde C este o constată arbitrară. Funcţia căutată este deci

f  z   u  iv  x 3  3 xy 2  y  i 3 x 2 y  y 3  x  C . 
Pentru determinarea constantei C aplicăm condiţia f 0   0 . Aceasta înseamnă f se anulează
pentru x  iy  0 , deci pentru x  0, y  0. Înlocuind acste valori în expresia lui f , deducem C  0 , deci


f  z   x 3  3 xy 2  y  i 3 x 2 y  y 3  x 
Luând y  0 , găsim expresia în z a funcţiei:

f  x   x 3  ix  f  z   z 3  iz .

Metoda 2.
A) Scriem pe u în funcţie de z, z :

 
3 2
zz
u   3
zz zz
  
zz 1 3
 z  3 z 2 z  3 zz 2  z 3  3 z 2  z 2  z  z    
z z
 
 2  2  2i  2i 8 2i 2i
1
8
 
z z
  2z 2  2z 3  
2i 2i

Deci u poate fi scris ca

u
1
8
 2i 2i

z z z 3  iz z 3  iz
4z 2  4z 3   
2

2
B) Această formă duce imediat la următoarele consecinţe:
 z 3  iz z 3  iz   3z 2  i 
a) u  4 2zz     4 z  z u  4 z   u  0
2   2  
 2  

b) u 
z 3  iz z 3  iz
2

2

 Re z 3  iz  iC   f  z   z 3  iz  iC , unde C este o

constantă arbitrară. Cum f 0  0 , rezultă că funcţia căutată este

f  z   z 3  iz ,
adică aceeaşi ca şi prin prima metodă, cum era şi de aşteptat.