INTEGRALE TRIPLE 

 Să se calculeze următoarele integrale triple   f  x, y, z  dxdydz : 


 

1.   este mulțimea mărginită de planele  x  0 ,  y  0 ,  z  0  și planul    : x  y  2 z  2 , 
f  x, y, z   x  y  z   

 y2  yz
2.    x, y, z   3 x 2   1, x 2  y 2  1, x  0, y  0, 0  z  5 ,   f  x, y , z    
 4  x  y2
2

3.   este mulțimea mărginită de cilindrul  x2  y 2  a 2  și planele  z  0 ,  z  1 ,  y  x ,  y  3 x ,
f  x, y, z   x y   
 

 Să  se  calculeze  volumul  mulțimilor     mărginite  de  suprafețele  indicate  (încercați  să  reprezentați 
grafic mulțimea a cărei volum se cere): 
 

4.   z  x 2  y 2  ,  z  x  y    

5. 2 x2  y 2  z 2  1  ,   2 x 2  y 2  z 2  0 ,   z  0  

6. z  x2  y 2  1  ,   z  2  x 2  y 2   

7. z  4  x 2  y 2  ,   2 z  5  x 2  y 2   

1
8. x2  y 2  z 2  1   ,   x 2  y 2     
2

9. x 2  y 2  1 ,   z 2  x 2  y 2  ,  z  0   

10. x  y  z  1  ,  y  z  x  ,  x  0    

2 2 2 2 2 2

11. x  y  z  ,   x  y  z  2 z  
2 2 2 2 2 2

x2 y2 x2 y2
12.   2 z  ,     z 2    
4 9 4 9

 
3
13. x 2  y 2  z 2  x    

 
2
14.   x 2  y 2  z 2  8 x   

 
3
15. x 2  y 2  z 2 ,  z  0 ,  z  8   

x2 y 2 z 2
16.   ,  0  z  c ,   a, b, c  0  
a 2 b2 c2
 

   

1 
 
Indicații și soluții: 

1. Se  determină  punctele  de  intersecție  ale  planului     cu  axele  de  coordonate  și  se  obține  A  2, 0, 0  , 
B  0, 2, 0   și  C  0, 0,1 . Mulțimea de integrare este un tetraedru (se reprezintă grafic). Pentru variabila  z  
1
avem  0  z   2  x  y  , deci : 
2
  1  3 x  y  3 
1 2 2
 2 x  y 
  x  y  z  dxdydz  0
  
x  y  z  dz  dxdy 


2

 2 D
 
4
 xy  x  y  1 dxdy
2  
 D  
Proiecția mulțimii de integrare pe planul  xOy  este triunghiul  OAB , ecuația laturii  AB  fiind  x  y  2  (se 
face  z  0   în  ecuația  planului     sau  se  scrie  ecuația  unei  drepte  ce  trece  prin  2  puncte  date). 
D  prxOy    x, y    2

x   0, 2 , 0  y  2  x , domeniu de tip intergrafic și avem: 

1 1 2 2 x  3 x2  y 2  3   1  x3 x 2 x 
2 5
2  ... dxdy 
2   
0  0

 4
 xy  x  y  1 dy  dx 
2   2 0
    1 dx  . 
 3 4 2  12
D    
y2
2. x  2
 1   este  interiorul  unui  cilindru  eliptic,  de  semiaxe  a  1   și  b  2 ,  cu  axa  de  simetrie  Oz ; 
4
x 2  y 2  1   este  exteriorul  unui  cilindru  drept,  cu  secțiunea  cerc  de  rază  1.  Pentru  variabila  z   avem 
yz  5 yz  25 y
0  z  5 , deci :  
 x2  y 2
dxdydz   
D



0
dz  dxdy 
x 2  y 2  2  D x2  y 2
dxdy . 

  2 y
2
y2
D  prxOy    x, y    x 
2 2
 1 , x  y  1 , x  0 , y  0  ,  x 
2 2
 1   este  interiorul  elipsei 
 4  4
de semiaxe  a  1  și  b  2  iar  x 2  y 2  1 este exteriorul cercului cu centrul în origine și rază 1. Din cele 2 

inecuații și din condițiile  x  0 , y  0  se determină  D   x, y    2
x   0,1 , 1  x 2  y  2 1  x 2 
(domeniu de tip intergrafic) și avem:  

 
25 y 25 y 25 25 25
 
1 2 1 x 2 1

2 
D x y
2 2
dxdy 
2   
0

1 x 2
x y
2 2
dy  dx 

 2 0
4  3 x 2 dx 
2
 (...) 
12 3
4  3 3  

 
 1

3. Pentru  variabila  z   avem  0  z  1 ,  deci  :  

xy dxdydz    xy dz  dxdy   xy dxdy .  După  ce 
D

 0
D

se reprezintă grafic mulțimea    (atenție,  y  x  și  y  3 x  sunt plane!), se observă că  D  prxOy   2 A

,  unde  A   este  sectorul  de  cerc  de  rază  a ,  cuprins  între  dreptele  de  ecuații  y  x   și  y  3 x     pentru 
x  0 .  Se  trece  la  coordonate  polare  cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  jacobianul  J  r ,  cu  r   0, a    și 
     /3 a4
r 3 sin t cos t dt  dr  (...)   
a
t   ,   (domeniu de tip dreptunghi). Obținem: 
4 3  D
xy dxdy  2   0

  /4  16
Variantă  de  rezolvare:  După  ce  se  reprezintă  grafic  domeniul  de  integrare   ,  se  poate  trece  direct  la 
  
coordonate  cilindrice:  x  r cos t ,  y  r sin t ,  z  z ,  jacobianul  J  r ,  cu  r   0, a  ,  t   ,   și 
 4 3 
  /3
  a4
r 3 sin t cos t dz  dt  dr  (...) 
a 1
z   0,1 . Se obține :   xy dxdydz  2     . 
0   /4  0   16


2 
 
4. z  x 2  y 2  este paraboloid eliptic cu vârful în  O  0, 0, 0   și axa de simetrie  Oz ;  z  x  y  este un plan 
ce trece prin origine și nu intersectează axele de coordonate în alt punct (se verifică acest lucru prin calcul). 
Mulțimea    este ”deasupra” paraboloidului și ”sub” plan (ceea ce înseamnă că pentru variabila  z  avem 

  x  y  x  y 2  dxdy .  Pentru  a  obține 

 x y
dz  dxdy 
x 2  y 2  z  x  y )  ,  deci  :  V   
2

D
 x2  y 2  D

D  prxOy    se  ”elimină”  z  din  ecuațiile  inițiale  și  avem  x 2  y 2  x  y ,  adică 

2 2 2
 1  1  1  1 1 1
x   y    (cerc  cu  centrul  în   ,    și  rază  ,  deci  D   este  domeniul  situat  în 
 2  2  2  2 2 2
 2  1 
2
1   1  
2 2

interiorul  acestui  cerc:  D  prxOy    x, y     x     y       .  Se  trece  la 

  2   2   2  
1 1  1 
coordonate  polare  cu  x   r cos t ,  y   r sin t ,  jacobianul  J  r ,  cu  r  0,   și  t   0, 2  . 
2 2  2 
2  1
 3 r  
Obținem:  V    0


0
2
  r   dr  dt  (...)   . 
 2  8
x2
5. 2 x 2  y 2  z 2  1   se  rescrie  în  forma   y 2  z 2  1   și  este  ecuația  unui  elipsoid; 
1/ 2 
2

x2
2 x 2  y 2  z 2  0   se  rescrie  în  forma   y 2  z 2  0   și  este  ecuația  unui  con  eliptic,  cu 
1/ 2 
2

deschidere  ”în  sus”  pentru  z  0 .    Mulțimea     este  ”deasupra”  conului  și  ”sub”  elipsoid  (ceea  ce 
înseamnă  că  pentru  variabila  z  avem  2 x 2  y 2  z  1  2 x 2  y 2 )  ,  deci  : 

V  
D

1  2 x 2  y 2  2 x 2  y 2 dxdy .  Pentru  a  obține  D  prxOy    se  ”elimină”  z   din  ecuațiile 

x2 y2
inițiale  și  obținem  elipsa  de  ecuație    1 ,  adică 
1/ 2   
2 2
1/ 2
 
 x2 y2 
D  prxOy    x, y    2   1 .  Se  trece  la  coordonate  polare  generalizate  cu 
1/ 2  1/ 2  
2 2
 
 
1 1 r
x  r cos t ,  y  r sin t ,  jacobianul  J ,  cu  r   0,1   și  t   0, 2  .  Obținem: 
2 2 2 2
2 1 r r2 r2    2 1  
V   
0  02 2

1    dr  dt  (...) 
2 4   3
 . 
 
6. z  x  y  1   se  rescrie  în  forma  x 2  y 2  z  1   și  este  ecuația  unui  paraboloid  eliptic,  cu  vârful  în 
2 2

z2
A  0, 0, 1 , deschidere ”în sus”, axă de simetrie  Oz ;  z  2  x 2  y 2  se rescrie în forma  x 2  y 2   
1
și  este  ecuația  unui  paraboloid  eliptic,  cu  vârful  în  B  0, 0, 2  ,  deschidere  ”în  jos”,  axă  de  simetrie  Oz . 
Mulțimea     este  situată  între  cei  doi  paraboloizi  (ceea  ce  înseamnă  că  pentru  variabila  z   avem 
 2 x2  y 2 
x  y  1  z  2  x  y )  ,  deci  :  V    dz  dxdy    3  2 x  2 y 2  dxdy .  Pentru  a 
2 2 2 2 2

 
2 2
x  y 1
D D

3 
 
 2
 3
obține  D  prxOy    se  ”elimină”  z   din  ecuațiile  inițiale  și  obținem  cercul  de  ecuație  x  y   2 2
 2  , 
 
  3  
2

adică  D  prxOy    x, y    x  y  
 2   .  Se  trece  la  coordonate  polare  cu  x  r cos t , 
2 2 2

   

 3  3 
  dt  (...)  94  . 
2
y  r sin t ,  J  r , cu  r  0,
2
  și  t   0, 2  . Obținem:  V    

2
 3r  2 r 3
dr
  0

0

z4
7. z  4  x 2  y 2  se rescrie în forma  x 2  y 2   și este ecuația unui paraboloid eliptic, cu vârful în 
1
A  0, 0, 4  ,  deschidere  ”în  jos”,  axă  de  simetrie  Oz ;  2 z  5  x 2  y 2   se  rescrie  în  forma 
z 5/ 2
x2  y 2   și este ecuația unui paraboloid eliptic, cu vârful în  B  0, 0,5 / 2  , deschidere ”în sus”, 
1/ 2
axă  de  simetrie  Oz .  Mulțimea     este  situată  între  cei  doi  paraboloizi:  
 4 x2  y 2  1
V   dz  dxdy    3  3x  3 y 2  dxdy .  Pentru  a  obține  D  prxOy    se  ”elimină”  z   din 
2
 5 x 2  y 2
D  2  2 D

ecuațiile inițiale și obținem cercul  de  ecuație  x 2  y 2  1 , adică  D  prxOy    x, y    2


x 2  y 2  1 . 
Se  trece  la  coordonate  polare  cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r ,  cu  r   0,1   și  t   0, 2  .  Obținem: 
2 3
   r  r  dr  dt  (...) 
V  1
3 
  . 
0  0 4
1
8. x 2  y 2  z 2  1   este  sfera  centrată  în  origine,  de  rază  1;  x 2  y 2    se  rescrie  în  forma 
2
x2 y2 1
  1   și  este  ecuația  unui  cilindru  eliptic,  cu  secțiunea  cerc,  de  rază  .  Volumul 
   
2 2
1/ 2 1/ 2 2

mulțimii  formate  ”în  exteriorul”  cilindrului  și  ”în  interiorul”  sferei  nu  se  poate  calcula  direct;  Considerăm 
mulțimea    formată în interiorul cilindrului (și mărginită de cele două calote ale sferei). Datorită simetriei 
mulțimii       (reiese  cu  ușurință  din  reprezentarea  grafică)  vom  considera  pentru  variabila  z   domeniul 
  1  
2

0  z  1  x  y ), deci :  V  2  1  x  y dxdy .  D  prxOy    x, y    x  y  

2 2 2 2 2 2 2
  . 
D   2  
 1 
Se trece la coordonate polare cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r , cu  r  0,  și  t   0, 2  . Obținem: 
 2 
 4 2  

 
  
1
2
V 2  2
r 1  r 2 dr  dt  (...)   . Dacă se cere explicit volumul mulțimii  formate ”în 
0 0  3
 
exteriorul” cilindrului și ”în interiorul” sferei, se va determina ca diferență între volumul sferei și volumul 
 2
calculat mai sus (va rezulta  ). 
3
9. x 2  y 2  1   este  cilindru  eliptic,  cu  secțiunea  cerc,  de  rază  1;  z 2  x 2  y 2   se  rescrie  în  forma 
x 2  y 2  z 2  0  și este ecuația unui con eliptic, cu secțiunea cerc, axa de simetrie  Oz .  Mulțimea    este 
situată  în  interiorul  cilindrului  și  în  exteriorul  conului,  deasupra  planului  z  0   (cele  2  suprafețe  se 
intersectează după un plan de ecuație  z  1 ). Astfel, pentru variabila  z  avem domeniul  0  z  x 2  y 2 , 

4 
 
deci:  V   
D

x 2  y 2 dxdy .  D  prxOy    x, y    2

x 2  y 2  1 . Se trece la coordonate polare cu 

2
 2
dr  dt  (...) 
1
x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r , cu  r   0,1  și  t   0, 2  . Obținem:  V   r 
2
 . 
0  0  3
 
10. x 2  y 2  z 2  1  este sfera centrată în origine, de rază 1;  y 2  z 2  x 2  0  este ecuația unui con eliptic, 
cu secțiunea cerc, axa de simetrie  Ox . Volumul mulțimii formate ”în exteriorul” conului și ”în interiorul” 
sferei  nu  se  poate  calcula  direct;  Considerăm  mulțimea     formată  în  interiorul  conului  și  în  interiorul 
calotei sferice (”cornetul cu înghețată”). Pentru variabila  x  avem domeniul  z 2  y 2  x  1  z 2  y 2 ), 
deci :  
 
11. x 2  y 2  z 2  este un con eliptic, secțiunea cerc, axa de simetrie  Oz ;  x 2  y 2  z 2  2 z  se rescrie sub 
forma  x 2  y 2   z  1  1  și este ecuația unei sfere centrate în  A  0, 0,1  și raza 1.  Mulțimea    este în 
2

interiorul sferei și în exteriorul conului (cele 2 suprafețe se intersectează după un plan de ecuație  z  1 ). 
ATENȚIE !!!! Pentru variabila  z  ”de pe sferă” vom avea  z  1  1  x 2  y 2  deoarece  z  este situat sub 

planul  median  al  sferei,  deci  avem  domeniul  1  1  x 2  y 2  z  x 2  y 2 )  și 

 
  
x2  y 2
V  
D


2
1 1 x  y 2
dz  dxdy 
 D
x 2  y 2  1  1  x 2  y 2 dxdy ; 

D  prxOy    x, y    2

x 2  y 2  1 . Se trece la coordonate polare cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r , 

  r  
2
cu  r   0,1  și  t   0, 2  . Obținem:  V 
 1
1  r 2  r 2  r dr  dt  (...)  . 

0  0  3
x2 y2 x2 y 2 z
12.   2 z  se rescrie în forma      și este un paraboloid eliptic, cu deschiderea ”în sus”, 
4 9 4 9 1/ 2
x2 y 2
axa de simetrie  Oz ;    z 2  este ecuația unui con eliptic, axa de simetrie  Oz .  Mulțimea    este 
4 9
1  x2 y 2  x2 y 2
situată  ”deasupra”  paraboloidului  și  ”sub”  con.  Astfel     z  ,  deci: 
2 4 9  4 9
 x2 y 2 1  x2 y 2    x2 y 2 
V 
D 

 4
      dxdy   iar  D  prxOy    x, y    2
9 2  4 9   

16 36 
 1   (interiorul  unei 

elipse). Se trece la coordonate polare generalizate cu  x  4r cos t ,  y  6r sin t ,  J  24r , cu  r   0,1  și 

2

  r  r 3  dr  dt  (...)  8  . 
t   0, 2  . Obținem:  V  (...)  48  1
2

0  0 
13.Mulțimea     nu  se  poate  reprezenta  grafic.  Datorită  formei  ecuației  lui   ,  folosim  direct  trecerea  la 
coordonate  sferice  cu  x  r sin  cos  ,  y  r sin  sin  ,  z  r cos  ,  J  r 2 sin  .  Domeniile  pentru 
r ,  ,    se  stabilesc  după  verificarea  ecuației  lui   ,  prin  înlocuirea  cu  coordonate  sferice.  Ecuația  lui    
devine  astfel  r 6  r sin  cos  ,  de  unde  se  impune  condiția  sin  cos   0 ,  adică     0,     și 
  
   ,    și  r  5 sin  cos  ,  deci  r  0, 5 sin  cos   .  Se  obține 
 2 2
 
  5 sin  cos   1   8 3

V   r sin  dr d d      d  d   
2 2 2
   sin 5
cos 5
0  
2
0  3 0


2 

5 
 
 
1   8
 3

3  0
sin  


5



2
2
cos  d   d . Calculăm separat cele 2 integrale (conform teoremei Fubini). 

5

 3  3
Fie  A1   
2

2
cos  d  25
0
2
cos  d .  Vom  face  schimbarea  de  variabilă  sin 2   y ,  cu 
5

1
cos  d  dy ,  cu  y   0,1 ,  pentru  a  pune  în  evidență  o  integrală  de  tip  Beta.  Scriem 
2 y
3 1 3
cos 5   5
1  sin   cos   1  y   1  sin  
2 5 5 2 2  (...)  5
1  y   10 1  y  1  y 10 , 
1 1 1 1
d  dy ,   deci  d   dy .  Integrala  A1   devine: 
2 y cos  2 y 1 y
1
1 3
1 1 1 1  4 1
 1  y   1  y 

A1  2 10   dy  5  y dy  B  ,  .  Similar  se  calculează  integrala 
2
0 2 y 1 y 0 5 2
8
 1  13 1 
A2   0
sin 5  d   și  se  obține  A2  B  ,  . 
2  10 2 
În  final  avem: 

 4   1   13   1 
     
1  4 1   13 1  1 5
V  B  ,   B  ,              (...) 
5 2 10 2
. 
6  5 2   10 2  6  13  9 24
   
 10  5
14. Mulțimea    nu se poate reprezenta grafic. Datorită formei ecuației lui   , folosim direct trecerea la 
coordonate  sferice  cu  x  r sin  cos  ,  y  r sin  sin  ,  z  r cos  ,  J  r 2 sin  .  Domeniile  pentru 
r ,  ,    se  stabilesc  după  verificarea  ecuației  lui   ,  prin  înlocuirea  cu  coordonate  sferice.  Ecuația  lui    
devine  astfel  r 4  8r sin  cos  ,  de  unde  se  impune  condiția  sin  cos   0 ,  adică     0,     și 
  
   ,    și  r  2 3 sin  cos  ,  deci  r  0, 2 3 sin  cos   .  Se  obține 
 2 2

  2 3 sin  cos   8
V  
0

 
2
2
0
r 2 sin  dr d d  (...) 
 3
. 

15. Mulțimea    nu se poate reprezenta grafic. Datorită formei ecuației lui   , folosim direct trecerea la 

coordonate  cilindrice  cu  x  r cos t ,  y  r sin t ,  z  z ,  J  r .  Ecuația  lui     devine    r 6  z 2 ,  cu 
2
z   0,8 , deci  r   0, 2  și  t   0, 2  . Se obține  V 
2
 8
rdz dr dt  (...)  32 . 
  
0

0  0 
16. Mulțimea     este  un  con  eliptic  (deschidere  ”în  sus”).  Trecem  direct  la  coordonate  cilindrice 
z
generalizate cu  x  a  r cos t ,  y  b  r sin t ,  z  z ,  J  r  și  z   0, c  . Ecuația lui    devine  r  , deci 
c
 z 2 c  z
 
r  0,   și  t   0, 2  . Se obține  V 
 c   
0

0 

0
c
abr dr dz dt  (...)  abc . 

 3

6