65

PLANE ŞI DREPTE ÎN SPAŢIU

GENERAREA SUPRAFEŢELOR

1. Se dau vectorii a  i  3 j  2 k , b  2 i  j  3 k . Să se afle

suprafaţa paralelogramului construit pe ei.

Soluţie.
Aria unui paralelogram construit pe doi vectori necoliniari a , b
este   a b

i j k
Avem a b  1 3 2  7 i  1 j 5 k . Aria paralelogramului este
2 1 3
  a b  7 1  5 3 .
2 2 2
5

2. Se dau vectorii
u   i  4 j  6 k , v  i   j  3 k , w   i  4 j cu  . Să se
determine valorile lui  pentru care:
a) cei trei vectori sunt coplanari;
b) vectorii u si v să fie perpendiculari;
c) vectorii u si v să fie coliniari.

Soluţie.
a) Condiţia de coplanaritate este u v w  0 . Deci dacă produsul
mixt este nul .
46
1  3 0   2;
40
 66

b) Vectorii sunt perpendiculari dacă produsul lor scalar este nul.

18
Deci u v  0  1  4   6 3  0   ;
5

c) Vectorii u si v sunt coliniari daca k astfel încât u  k v .

 k
Avem (  ,4,6)=k(1,  ,3) 4  k . Deci există  =2 astfel încât u  k v
6  3k
vectorii u si v sunt coliniari pentru  =2.

3. Să se completeze vectorii u  2 i  j , v  i  3 k până la o

bază a spaţiului vectorial V3.

Soluţie.
Cum dimV3=3 căutăm un vector nenul x  a i  b j  c k astfel încât
sistemul de vectori u , v , x să fie liniar independent. Dacă
 u   v   x  0 cu,, , adicã 2 i  j   i 3 k   a i b j  c k 0

2   a i    b j  3  c  0 rezultă sistemul:

2   a  0
  b   0 . Deci mulţimea u , v , x este liberă dacă sistemul
3  c   0

2 1a
admite ca unică solutie, soluţia nulă adică: 1 0 b  6b  c  3a  0 .
0 3 c
Aşadar putem lua de exemplu x  i  k şi o bază a lui V3 este u , v , x =
2 i  j, i 3k, i k .

4. Se consideră punctele A(2,1,0) , B(1,1,1) şi C (1,2,1) . Să se

calculeze aria triunghiului ABC şi înălţimea din A în triunghiul ABC .
Soluţie.
 67

1
Aria triunghiului ABC fiind AB AC vectorii
2
    
AB  (1  2)i  (1  1) j  (1  0)k  i  k
     
AC  (1  2)i  (2  1) j  (1  0)k  3i  j  k ,
  
i j k
  
iar produsul vectorial AB  AC   1 0 1  i  2 j  k , rezultă aria
3 1 1
1 1 6
triunghiului AB  AC  1 4 1  .
2 2 2
Dacă notăm cu h înălţimea din A a triunghiului ABC, atunci aria
1 1 1
triunghiului este BC  h şi din egalitatea AB AC = BC  h rezultă
2 2 2
AB  AC 6 6
înălţimea cerută ca fiind h      .
BC  2i  j 5

5. Punctele A(2,6,7), B(-3,-2,0), C(1,1,2) fiind vârfurile unui triunghi.

Să se calculeze lungimea înălţimii AD.

Soluţie.
Dacă notăm AD=h înălţimea din A a triunghiului ABC şi cu S aria
triunghiului atunci
1 1  C
S  C   C si h  .
2 2 C
Vectorii   5 i 8 j 7 k , C  i 5 j 5 k iar produsul
vectorial:
i j k
 C  5 8 7 5 i 18 j  17 k
1 5 5

 C  5  18  17  638
2 2 2
Avem că
 68

C  4 i  3 j  2 k iar C  4  3  2  29
2 2 2

 C 638
Deci h=AD=   22 .
C 29

6. Punctele A(1,-5,4), B(0,-3,1), C(-2,-4,3), D(4,4,-2) sunt vârfurile

unui tetraedru. Să se calculeze înălţimea coborâtă din A.

Soluţie.
Înălţimea coborâtă din A este egală cu volumul tetraedrului ABCD
(pe care-l notăm cu V) împărţit la aria triunghiului BCD(pe care o notăm
cu S).
  i  2 j 3 k , C  3 i  j k , D  3 i  9 j 6 k
12 3
 , C , D  3 1 1  45
3 9 6
1 45
Volumul tetraedrului ABCD este V=  , C , D .Deci V 
6 6
C  2i j  2 k , D  4 i  7 j 3 k . Aria triunghiului BCD este

1 i j k
S C D , C D  2 1 2  11 i  2 j 10 k .
2
4 7 3
15
C D  11  2   15 . Deci S=
2 2 2
10 şi înălţimea
2
coborâtă din A este h=1.
  
7. Fie vectorii u , v şi w din V 3 , necoplanari şi f : V3  V3 o
aplicaţie liniară astfel încât f 3  f  f  f  1V3 . Să se arate că volumul V1 al
  
tetraedrului construit pe vectorii u , v şi w este egal cu volumul V2 al
  
tetraedrului construit pe vectorii f( u ), f( v ) şi f( w ).

Soluţie.
 69

  
 
Fie B  i , j , k baza canonică a lui V 3 şi A matricea lui f relativ la
baza B. Din condiţia f 3  1V3 rezultă A3  I 3 , adică det A  1 ; deci f este
  
automorfism şi f( u ), f( v ), f( w ) sunt vectori necoplanari.
           
Dacă u  a1i  a2 j  a3 k , v  b1i  b2 j  b3 k , w  c1i  c2 j  c3 k şi
 x1 y1 z1 
 
A   x2 y2 z 2  , atunci
x y 3 z 3 
 3
      
f (u )  f (a1i  a2 j  a3 k )  a1 f (i )  a2 f ( j )  a3 f (k ) 
        
 a1 ( x1i  x2 j  x3 k )  a2 ( y1i  y2 j  y3 k )  a3 ( z1i  z 2 j  z3 k ) 
  
 (a1 x1  a2 y1  a3 z1 )i  (a1 x2  a2 y2  a3 z 2 ) j  (a1 x3  a2 y3  a3 z3 )k .
 x1   x2   x3 
     
Notând L1  a1 a 2 a3  , S1   y1  , S 2   y 2  , S 3   y 3  , obţinem
z  z  z 
 1  2  3
   
f (u )  L1S1i  L1S 2 j  L1S3 k . Analog vom avea
   
f (v )  L2 S1i  L2 S 2 j  L2 S3 k cu L2  b1 b2 b3  şi
   
f (w)  L3 S1i  L3 S 2 j  L3 S3 k cu L3  c1 c 2 c3  . Atunci vom avea
 L1 
1    1  
pentru V1  u  (v  w)  det L2  , iar pentru
6 6 L 
 3
 L1 S1 L1 S 2 L1 S 3 
    
V2  f (u )   f (v )  f ( w)   det L2 S1
1 1
L2 S 2 L2 S 3  şi cum det A  1
6 6 L S
 3 1 L3 S 2 L3 S 3 
 L1 
 
avem V1  det L2   detS1 S 3   V2 .
1
S2
6 L 
 3

8. Fie punctele A(1,-2,1), B(2,1,-1), C(1,-2,3). Se cere:

 70

a) Să se determine un vector v arallel cu planul determinat de i, j

astfel încât v   si v perpendicular pe  .
b) Să se determine un vector u perpendicular pe planul vectorilor
 si C având lungimea egală cu 1.

Soluţie.
a) Avem   i  3 j 2 k sifie v  x i  y j . Condiţia de egalitate a
normelor v  :B x 2  y 2  14
Condiţia de ortogonalitate produsul scalar v   0 x  3y  0 . Din
x  3y
cele două condiţii obţinem sistemul ale cărui soluţii sunt
x 2  y 2  14
7 7 7 7
x 3 ,y si x  3 ,y .
5 5 5 5
7 7 7 7
Deci am obţinut v1  3 i  j , v2  3 i j
5 5 5 5
b) Versorul u este coliniar cu produsul vectorial  C .
Deci u   (  C) u    C
  i  3 j 2 k , C  0 i  0 j  2 k
i j k
 C  1 3 2  6 i 2 j0k
0 0 2

1
 C  6   40 . Deci 1  40  
2 2
2 .
40
1 6 2
Aşadar : u  6i 2 j0k  i j .
40 40 40
 
9. Fie a , b vectori liniar independenţi în spaţiul vectorial real V 3 . Să
      
se arate că aplicaţia f : V3  V3 , f (v )  (a  v )b  (b  v )a este R -liniară şi
 71

   

să se determine matricea asociată lui f relativ la baza B  a, b , a  b a lui
V3 .

Soluţie.
 
Pentru orice u , v  V3 şi x, y  R , avem
      
   
     
f ( xu  yv )  a  ( xu  yv )b  b  ( xu  yv ) a  x(a  u )  y(a  v )b 
                
 
 x(b  u )  y(b  v ) a  x(a  u )b  y(a  v )b  x(b  u )a  y(b  v )a 
           
     
 x(a  u )b  x(b  u )a  y(a  v )b  y(b  v )a  xf (u )  yf (v ) , deci f este
R -liniară. Cum:
          
f (a)  (a  a)b  (b  a)a  a 2b  (b  a)a ,
          
f (b )  (a  b )b  (b  b )a  (a  b )b  b 2 a ,
          
f (a  b )  (a  (a  b ))b  (b  (a  b ))a  0
 
matricea cerută are pe coloane componentele vectorilor f (a ) , f (b ) ,
 
f (a  b ) în baza B, deci:
 
 a  b b2 0
   
M f   a 2 a  b 0 .
 
 0 0 0 

10. Să se scrie ecuaţia unui plan care conţine originea şi

dreapta (D) de intersecţie a planelor:
P1 : 2x 3y  z 1  0
.
P2 : 3x  y 4z  5  0

Soluţie.
Planul care conţine (D) şi trece prin origine va face parte din
fasciculul de plane de axă (D). Cum ecuaţia fasciculului de axă (D) este P1 +
 P2=0 avem
2x-3y +z -1 +  (3x + y -4z +5)=0. Punând condiţia ca planul să treacă prin
1
origine, obţinem -1 + 5  =0, adică  = şi ecuaţia palnului va fi:
5
1
2x -3y +z -1 + (3x + y -4z +5)=0 adică 13x – 14y +z=0.
5
 72

11.Să se găsească ecuaţia planului P1 ce conţine dreapta

x 1 y z 1
d:   şi este perpendicular pe planul P2 de ecuaţie
1 1 5
x  y  4z  5  0 .

Soluţie.
   
Fie M  x, y, z  un punct oarecare al planului P1 , N  i  j  4k
   
normala planului P2 , v  i  j  5k vectorul director al dreptei d şi
 
M 0 1,0,1 un punct al dreptei d. Atunci vectorii M 0 M , N , v sunt
x 1 y z 1
 

coplanari, adică M 0 M  N  v  1 1 4  0 şi ecuaţia planului P1
1 1 5
este x  y  1  0 .

12. Să se scrie ecuaţiile perpendicularei coborâte din punctul A(1,2,3)

pe planul (P) şi să se afle coordonatele simetricului punctului A faţă de planul
(P), unde (P): x + 2y +3z +4=0.

Soluţie.
Dreapta perpendiculară pe planul (P) care trece prin A are ecuaţiile
x 1 y 2 z 3
(D):    t, t .
1 2 3

Deci ecuaţiile dreptei (D) sub formă parametrică sunt:

x t  1
x t  1
y  2t  2
(D): y  2t  2 . Fie A0  D P
z  3t  3
z  3t  3
x  2y  3z  4  0
9
t+1 +2(2t +2) +3(3t+3) +4=0 t si coordonatele punctului
7
2 4 6
0  , , .
7 7 7
 73

Fie A’ simetricul lui A faţă de planul (P). Coordonatele (a,b,c) ale lui A’ se
găsesc observând că punctul proiecţie A0 este mijlocul segmentului AA’.

2 1a 11
Astfel  si a 
7 2 7

4 2b 22
 si b 
7 2 7
6 3c 33
 si c  .
7 2 7
11 22 33
Rezultă A’ , , simetricul punctului A faţă de planul (P).
7 7 7

13. Se consideră punctul A(2,-1,-1)

x 1 y1 z
şi dreapta de ecuaţii (D):   . Se cere să se determine
2 3 1
’
coordonatele simetricului A al punctului A faţă de dreapta (D).

Soluţie.
Vom calcula mai întâi coordonatele proiecţiei punctului A pe dreapta
(D). Fie acest punct A0, 0  D P1 , unde P1 este planul care conţine
punctul A şi este perpendicular pe dreapta (D). Aşadar, vectorul director al
dreptei , v  2 i  3 j  k este normala planului (P1). Deci ecuaţia planului
(P1 ) este: 2(x-2)+3(y+1)+1(z+1)=0, adica (P1 ): 2x+3y+z=0.
Ecuatia dreptei sub formă parametrica este:

x  2t  1
(D): y  3t 1 , t .
zt

Coordonatele punctului proiecţie A0 constituie soluţia sistemului:

 74

x  2t  1
y  3t 1 1 8 11 1
t si 0 , , . Punctul A0 este
zt 14 7 14 14
2x  3y  z  0
mijlocul segmentului A A’ avem:
8 2a 2
 si a 
7 2 7
11 1b 4
 si b 
14 2 7
1 1c 8 2 4 8
 si c  Deci A’ 7 , ,
7 7
.
14 2 7

x y 8 z 5
14. Fie punctul A(2,3,0) şi dreptele d1 :   şi
1 1 2
 y  10  0
d2 :  . Să se determine dreapta care trece prin punctul A şi este
2 y  x  z  0
perpendiculară pe dreptele d1 şi d2 şi unghiul dintre d1 şi d2.
Soluţie.
  
Vectorul director al dreptei căutate este v  v1  v 2 , unde
   
v1  i  j  2k este vectorul director al dreptei d1 şi
  
i j k
  
v 2  0 1 0  i  k este vectorul director al dreptei d2, deci
1 2 1
  
i j k
    
v   1 1 2  i  3 j  k . Dreapta ce trece prin A şi de vector director v
1 0 1
are ecuaţiile:
x2 y 3 z
  .
1 3 1
 75

Fie  măsura unghiului dintre dreptele d1 şi d2, atunci

 1  1  1  0  2  1 1
cos    .
 12  12  2 2  12  0 2  12 12

15. Să se afle unghiul format de planele

(P1): x + y +z +1=0;
(P2): x -y + 6 z - 4=0;

Soluţie.
Normalele la cele două plane sunt vectorii:
1 = i + j + k ,  2 = i - j + 6 k .
Unghiul căutat  este dat de

1  2 1 11 1 1 6 1 
cos     .
1 2 2 2 3
1 1 1 1  1  6
2 2 2 2 2

x  y  z  2  0
16. Fie dreapta d :  şi punctul A(2,1,3) . Să se
x  2 y  z  1  0
găsească proiecţia punctului A, pe dreapta d şi să se determine distanţa de la
punctul A la dreapta d.

Soluţie.
Ecuaţia planului ce trece prin A şi are ca vector normal, vectorul
  
i j k
   
director v  1  1 1  3i  2 j  k al dreptei d, este
1  2 1
3( x  2)  2( y  1)  ( z  3)  0 Intersectând acest plan cu dreapta d obţinem
coordonatele proiecţiei punctului A pe dreapta d. Ele sunt B(1,1,-2). Distanţa
de la punctul A la dreapta d este egală cu
d ( A, B)  AB  1  22  1  12   2  32  6.
 76

17. Să se scrie ecuaţia conului cu vârful V(-3,0,0) şi curba directoare

3 x 2  6 y2 z  0
(C): .
x  y z 10

Soluţie.
   x,y,z p ,, c astfel incât V,,P sã fie coliniari 
3

3 2  6  0
2
 x,y,z ,, astfel incât :
 10

x3 y 0 z 0 
si   t.
3  0  0 
Determinăm ,, din sistemul:
x  3 3t

x  3t   3 t
y
y  t 
t
z  t z
  ,t  0
t
Introducem ,, în relaţiile (*)

2
x  3 3t
2
y z
3 6 0
t t t şi ecuaţia conului
x3 3t y z x yz3
  1  0, t  0 t
t t t 4
este

3 x3 18 x  3 y 22 x  3 z  123y 2  23z2  50yz  0

2

18. Să se scrie ecuaţia suprafeţei conice având vârful V(0,0,-2) şi care

este tangentă sferei cu centrul în origine de rază 1.
 77

Soluţie .
Ecuaţia sferei este x 2  y 2  z 2  1 şi ecuaţiile unei drepte oarecare
ce trece prin punctul V şi vector v  l i  m j  n k este
x 0 y 0 z2
  t ,t ecuaţiile parametrice ale unei drepte
l m n
x  lt
oarecare ce trece prin punctul V : y  mt .
z  nt 2
Intersectez această dreaptă cu sfera şi obţin o ecuaţie în t

lt  m 2 t 2  nt 2  1, t 2 l  m 2  n 2 4nt  3  0. Dreapta
2 2 2
este
tangentă la sferă dacă această ecuaţie are rădăcinile reale şi confundate, deci
discriminantul ecuaţiei să fie egal cu zero.
  16n 2 12 l  m 2  n2  0 , 4n2 12l 12m 2  0 n2 3l 3m 2  0
2 2 2

Eliminăm l,m,n între această relaţie şi ecuaţia

x y z2
l , m , n , t 0 , z 2 3y 2  0 . Deci ecuaţia
2
3x 2
t t t
conului este z 2  4z 3x 2 3 y 2  4  0 .

19. Să se determine ecuaţia suprafeţei cilindrice care are

x  y0
generatoarele paralele cu dreapra (D), dată prin ecuaţiile (D) si
z0
x2 2 y2 z  0
curba directoare (C): x 10

Soluţie.
Ecuaţia dreptei (D) este dată sub forma intersecţiei a două plane.
i j k
Vectorul director al dreptei este v   1  2  1 1 0  i j .
0 0 1
 78

Cilindrul de directoare (C) şi vector director v este

   x,y,z p ,, C astfelincât P v  ,,

3
x,y,z

:    0 si x   y   z   t 
2 2
2
astfel incât 
 10 1 1 0 
x t    x t
Obţinem : y   t   y  t . Introducem în relaţia (*)
z  z

2 ty z0
2 2
x t
x t 10 t=x-1 .

Deci ecuaţia cilindrului va fi

2 2
x1 2 xy z  0; adicã 2 x  y 1 z 1  0.
2
x 1

20. Să se scrie ecuaţia cilindrului circumscris sferei x 2  y 2  z 2  4 şi

x 2 y z
care are generatoarele paralele cu dreapta (D):   .
1 2 1
Soluţie .
Pentru a determina curba directoare, intersectez sfera cu planul (  )
ce trece prin centrul sferei şi are vector normal, vectorul director al dreptei
adică v  i 2 j k . Deci ecuaţia planului  este :
1 x 0 2 y 0 1 z 0 0  :x 2y z  0. Aşadar curba
x 2y z  0
directoare are ecuaţia (C): . Cilindrul de directoare (C) şi
x 2  y2  z2  4
vector director v este:

   x,y,z c astfel incâtP v 

3
p a ,b ,c

: a  b  c 4
2 2 2
= x,y,z a ,b ,c astfel incât
a 2b c  0
 79

x ab z c y 
şi  t  .
1 2 1 
Determinăm a,b,c din sistemul

x a t ax t
y  b 2t b  y  2t .
zc t cz t

Introducem a,b,c în relaţiile

2
t  y  2t  z  t  4
2 2
x x 2y z
t
x t 2 y  2t z t 0 6

Deci ecuaţia cilindrului este

2 2 2
x
2y z x 2y z x 2y z
x  y2  z  4 , adică
6 6 6
5x  2 y  5z  4xy  2xz 4yz 24  0.
2 2 2

21. Să se afle ecuaţia suprafeţei de rotaţie obţinută prin rotirea curbei

x 2 2 y2  z2 5  0
(c): în jurul dreptei x=y=z .
x  z 30

Soluţie.
Ecuaţiile cercului generator (r) sunt
x 2  y2  z2  
2

(r): x   y  z  

(r) trebuind să se sprijine pe curba (c); sistemul format din ecuaţiile cercului
(r) şi ale curbei (c) adică:
 80

x 2  y2  z2  
2

x   y z
x 2 y2  z2 5  0
2

x  z 30

trebuie să fie compatibil. Eliminând x,y,z între ecuaţiile acestui sistem,

obţinem relaţia de legătură între parametrii  şi  . Avem
2
 3  5  0 . Ecuaţia suprafeţei se obţine eliminând pe  si  între
2
3
ecuaţiile cercului (r) şi relaţia de legătură. Scriind acest sistem , avem,
x 2  y2  z2  
2

x  y z
2
.
 3  3 50
2

Prin eliminarea lui  şi  obţinem ecuaţia suprafeţei

2
x 2  y2  z2 3 xyz 3 50 .

22. Să se stabilească ecuaţia suprafeţei de rotaţie obţinută prin rotirea

x 1 y 1 z
dreptei d :   în jurul axei Oz.
2 1 1
Soluţie.
Suprafaţa cerută este alcătuită din mulţimea punctelor
acelor cercuri obţinute din intersecţia sferelor cu centrul în origine şi raza
variabilă  cu plane perpendiculare pe Oz şi care se sprijină pe dreapta d .
x 2  y 2  z 2   2
Din ecuaţiile unui astfel de cerc  şi ecuaţiile
 z  
dreptei d, rezultă x  2  1 , y    1 şi z   , ceea ce înlocuit în ecuaţia
sferei cu centrul în O şi raza variabilă  , conduce la relaţia de
compatibilitate 6  2  2   2   2  0 .
Ecuaţia suprafeţei de rotaţie este: 6 z 2  2 z  2  x 2  y 2  z 2  0 
x 2  y 2  5z 2  2 z  2  0 .
 81

23. În V(0,2,0) se găseşte o sursă luminoasă. Să se determine conturul

umbrei aruncate de curba (r): x  z  1 pe planul y-3=0.
2 2

y0

Soluţie.
Conturul cerut se obţine intersectând planul y-3=0 cu conul cu vârful
V şi curba directoare ( r ). Conul este
   x,y,z r astfel incât V,,P sã fie coliniari 
3
p a ,b ,c

: a  c 1
2 2
 x,y,z a ,b ,c astfel incât
b0
x 0 y 2 z 0 
şi   t .
a 0 b 2 c 0 

x
a
t
x  at
y 2  2t
Deci y2 b 2 t b , t  0.
t
z  ct z
c
t
Introduc a,b,c în relaţiile
x 2 z2
 1
t2 t2 2 y
, t 0 t
y 2  2t 2
0
t
2
Deci ecuaţia conului este 4x 2  4z2 y 2  0 . Conturul umbrei are
4x 2  4z 2  1
ecuaţiile .
y 30
 82

Exerciţii suplimentare

24.Se dau punctele A(2,2,0) , B(1,0,3) şi C (2,1,0) . Se cere aria

triunghiului ABC şi înălţimea din A a acestui triunghi.

25. Să se arate că diagonalele unui romb ABCD sunt perpendiculare.

26. Teorema cosinusului. Se consideră triunghiul ABC de laturi

AB=c, BC=a, AC=b. Să se arate că a2  b  c2 2bccos.
2

27. Să se arate că într-un triunghi ABC avem

 C  C C C  şi să se deducă teorema sinusurilor.

28. Să se găsească ecuaţia planului care trece prin dreapta (D) de

intersecţie a planelor:

P1 : 2x 3y  z 2  0
şi este perpendicular pe planul
P2 : x  2y 3z  1  0
(P3): 3x –y +2z +2=0.

29. Să se afle distanţa de la punctul A(2,-1,-3) la dreapta

x 5 y 2 z
(D):   .
4 1 1

30. Să se găsească ecuaţia suprafeţei conice având vârful în punctul

x  3z 10  0
V: y 20
x z 20
x 2  z 2 2z  0
şi curba directoare (C): .
y0
 83

31. Să se stabilească ecuaţia cilindrului cu generatoarele paralele cu

x 1 y z  2 x 2  y 2  2x
dreapta d :   şi curba directoare  :  .
1 0 3  z0

32. Să se determine ecuaţia cilindrului circumscris sferei

   
S : x  y 2  z 2  1 şi ale cărui generatoare au v  i  j  2k drept vector
2

director.

x 2  y 2  2x
33. Fie curba  :  şi S (0,1,1) o sursă luminoasă. Să se
 z0
determine conturul umbrei aruncată de  pe planul z  2  0 .

x 2  y  1
34. Se consideră curba  :  şi planul Q : 2 x  y  z  3  0 .
yz 0
Să se stabilească ecuaţiile proiecţiei ortogonale a curbei  pe planul Q şi
apoi ecuaţiile proiecţiei conice a curbei  pe planul Q , din punctul V (0,1,2) .

35. Să se determine ecuaţia conului cu vârful în punctual V (0,1,2) ,


ale cărui generatoare formează un unghi de măsură cu axa Ox.
6