Culegere de teste pentru evaluarea naţională 2014

- Editura Paralela 45 -

TESTUL 15
Rezolvări

Subiectul I

1.  64  32 : 8 : 6  (64  4) : 6  60 : 6  10 ;
6  10  11 27
2. M a  6;10;11    9;
3 3
3. Deoarece numerele a şi b sunt pozitive, le putem compara prin ridicare la pătrat:

   
2 2
a2  7 3  49  3  147 ; b2  2 37  4  37  148 . Rezultă că cel mai mare este b ;

4. AB  AD (ABCD este romb)  ABD este isoscel. Având şi un unghi de 60o , acest
triunghi este echilateral deci BD  AB  BD  4 cm.

5. Distanţa de la B la AC este lungimea înălţimii BE a triunghiului ABC . Acest

triunghi este dreptunghic ( BC  ( ABB)  BC  AB ) şi astfel:

AB  BC 6 2 6 6 2 3
BE   BE   BE   2 6 cm.

AC 6 3 3

6. Distanţa de 10 ori mai mare decât distanţa de la Soare la Pământ este

10  149,6 milioane de km  1496 milioane de km.

Planete pentru care distanţa faţă de Soare este mai mare decât 1496 sunt Uranus, Neptun şi Pluto .

Subiectul II

1. Desen şi notarea corectă.

2. Fie x numărul de pagini citite în prima săptămână. În a doa săptămână a citit 3x . Atunci:
x  3x  360  4x  360  x  90 pagini a citit în prima săptămână;
3  90  270 pagini a citit în a doua săptămână.

3. Calculăm 20% din 360 şi rezultatul obţinut îl scădem din 360. Altfel, după ieftinirea de 20% preţul va fi 80%
80
din 360, adică  360  288 lei.
100

4. a) G f  Oy. : f  0  1  2  0  1  A  0;1 ;
1 1 
G f  Ox : f  x   0  1  2x  0  2x  1  x   B  ;0  .
2 2 
b) f  x  1  1  2   x  1  1  2 x  2  2 x  1 . Ecuaţia devine: 2 x  1  (1  2 x)  4 , care se rezolvă
cu uşurinţă: 2x  1  1  2 x  4  4 x  4  x  1 .

 
2
5. Folosim formulele de calcul prescurtat : 2 3  2  2 2  3  3  5  2 6 şi

 2 1  
2  1  2  1  1 . Rezultatul calculului este egal cu 5  2 6  1  2 6  4 .

1
Subiectul III.

1. a) Triunghiul ODC este dreptunghic isoscel (şe ştie – şi se poate demonstra prin congruenţa triunghiurilor
ADC şi BDC – că unghiurile formate de diagonalele unui trapez isoscel cu baza trapezului sunt congruente).

Distanţa de la O la DC este înălţimea din O a triunghiului ODC. Triunghiul fiind isoscel, înălţimea este şi
mediană, iar fiind triunghi dreotunghic, mediana este jumătate din ipotenuză deci
DC
d  O, DC    4 cm.
2

b) Relaţia dintre ipotenuza unui triunghi dreptunghic isoscel şi catetă este aceeaşi cu cea dintre diagonala unui
8
pătrat şi latura pătratului: DC  OC 2 , de unde OC   OC  4 2 cm.
2
AB
Analog triunghiul OAB este dreptunghic isoscel cu OA   OA  10 2 cm. Pe hartă
2
AC  OC  OA  4 2  10 2  14 2 cm
iar pe teren:
1 14 2 cm
  AC teren  140000 2 cm  1, 4  2 km .
10000 AC teren

 
:7 2
Relaţia 1, 4  2  2,1 este echivalentă succesiv cu: 14 2  21  2 2  3  2 2  32  8  9 , adevărat!

c) Înălţimea trapezului este egală cu suma distanţelor de la O la cele două baze. De la a) ştim că
AB
d  O, DC   4 cm şi analog d  O, AB    10 cm aşa că h  4  10  14 cm. In realitate distanţele (aşa cum
2
am văzut şi la b) sunt de 10000 de ori mai mari, adică:
( AB  CD)  h (2  0,8)  1, 4
AB  2 km, CD  0,8 km, h  1, 4 km  ABCD   km2  1,96 km2 .
2 2

2. a) Bazele celor două piramide sunt

congruente (pătrate cu latura de
200 2 metri). Dacă O şi Q sunt centrele
bazelor atunci
l 2 200 2  2
DO  AQ    200 m.
2 2
Aplicând teorema lui Pitagora în
SOD şi în VQA determinăm înălţimile
celor două coline:

   2002  SO  100
2
SO2  100 11 7 m şi

 2   2002  VQ  100
2
VQ2  300 14 m .

2
b) Patrulaterul SOQV este trapez dreptunghic cu OQ  200 2 m şi
bazele SO şi VQ . Fie SG  VQ , G VQ .

În triunghiul dreptunghic VSG cu VG  VQ  SO  100  

14  7 m şi

SG  200 2 m , obţinem:

    200 2  
2 2
SV 2  SG 2  GV 2  100( 14  7)


 1002   14  2

14  7  7   8  1002   29  14 2  m.


 
SV  400  SV 2  4002  1002  29  14 2  4002  29  14 2  42 ,
adevărat!

c) Drumul din V în S trece obligatoriu printr-un punct al segmentului [ AB] . Dar mijlocul segmentului [ AB]
este cel mai apropiat atât de V cât şi de S astfel că drumul del mai scurt este V  M  S , unde M este mijlocul
segmentului [ AB] (deci lungimea sa este egală cu suma apotemelor, VM  SM ).
Cu teorema lui Pitagora în VQM şi în SOM avem:

   100 2     100 2 
2 2 2 2
VM 2  100 14  VM  400 m şi SM 2  100 7  SM  300 m .

 VM  SM  700 m.
Dacă t este timpul în minute necesar parcurgerii acestei distanţe atunci
metri
0,5  t  700 metri  t  1400sec  23 min şi 20 sec.
sec